tehnician in turism - itinerarii si servicii turistice pentru valea prahovei

 

TEHNICIAN IN TURISM

ITINERARII SI SERVICII TURISTICE PENTRU VALEA PRAHOVEI

ARGUMENT

Una dintre regiunile turistice cele mai renumite din Muntii Carpati, Valea Prahovei este situata in partea de sud-est a Romaniei, in mijlocul Munteniei, in bazinul superior si mijlocul a riului Prahova si o parte a bazinului Ialomitei. Ea se invecineaza la sud-Ilfov, Ialomita; la vest-Dambovita; la nord-Brasov; la est-Buzau (Muntii Bucegi) si are o suprafata: 4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii). Refieful variat,contine in proportii egale munti,dealuri si campii. Valea Prahovei isi are punctul de origine sub Piatra Mare, formand intre Predeal si Campina unul dintre cele mai impresionante defilee din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei de peste 1000 m.De-a lungul acestei vai sunt situate statiunile Breaza, Sinaia, Busteni si Azuga, toate potrivite pentru sporturile de iarna sau pentru

excursiile montane din celelate sezoane.

Influentata de relief si asezare, Valea Prahovei, are in sud un caracter temperat continental de silvostepa, dealuri si coline, iar in nord, in munti, un caracter mai aspru, cu vanturi ce bat din nord si nord-est. Temperatura madie anuala este de 20C la altitudini mari si depaseste 10C in regiunile joase de campie. Cea mai calduroasa luna a anului este luna iulie, iar cea mai rece luna este ianuarie. In zona Prahovei precipitatiile atmosferice cresc gradat din zona de campie 550-600mm, la 700-900mm in regiunea de deal,ajungand in masivele inalte la 1200-1300mm annual.Verile sunt racoroase, toamnele lungi si blande, iar iarna sun vanturi puternice. In Bucegi si Piatra Craiului se intalneste climatul alpin cu tamperaturi medii anuale sub 2C, iar precipitatiile sunt putine. Iarna stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130cm, la fel de bine cum poate exista lipsa totala a stratului de zapada

Valea Prahovei nu este un oras, asa cum si-ar putea imagina un necunoscator. Este un sirag de minunatii ce aduna statiunile montane cele mai cunoscute din Romania.

Importanta turistica este data de sirul de orase turistice ce se intind de-a lungul vaii.

Busteni. Micutul oras de la poalele muntilor Bucegi este o asezare incantatoare, in care agroturismul este principala specializare a locuitorilor. Pensiuni minunate s-au ridicat in ultimii ani, iar turistii nu pot decat sa fie incantati de frumusetea locurilor.

Predeal. Predeal este unul dintre acele locuri incredibile create pentru a demonstra ca oamenii si natura pot sa devina unul. Aceasta oaza de liniste si incantare este asezata aproape in inima Romaniei, cuibarita la poalele muntilor Bucegi, munti vestiti prin vechimea si misterele lor.

Bran. Bran este o poarta catre o alta lume. Dezvoltat in jurul legendarului castel de la care isi trage numele, Branul este astazi o localitate infloritoare, in care turistii sunt la ei acasa.

Brasov. Brasovul este cea mai cunoscuta statiune montana a Romaniei, un oras cu un trecut istoric exceptional, ce si-a pus amprenta pe viata orasului.

Moeciu. Moeciu este o mica statiune montana plina de farmec, ideala pentru petrecerea catorva zile de odihna intr-un decor superb.

Sinaia. Sinaia este una dintre cele mai cunoscute statiuni de pe Valea Prahovei. Extrem de cautata mai ales iarna, Sinaia a reusit sa se impuna ca o statiune turistica de prin rang in Romania. Turismul este activitatea de baza, iar pensiunile de 3-4 stele sunt mandria orasului

Am ales aceasta tema pentru a vedea care este stadiul de dezvoltare al turismului in Valea Prahovei si care au fost masurile luate in perioada 2001-2004 de catre autoritatile locale pentru a ridica statiunile din aceasta zona la standarde internationale.
In lucrare sunt analizate atat resursele turistice ale judetului, naturale si antropice, baza tehnico-materiala, cat si circulatia turistica in aceasta perioada.

CAPITOLUL I PREZENTARE POTENTIAL TURISTIC VALEA PRAHOVEI

1.1.AMPLASARE

Valea Prahovei este una dintre regiunile turistice cele mai renumite din Muntii Carpati din Romania situata pe traseul raului Prahova. Valea Prahovei este asezata in partea de sud est a Romaniei, in mijlocul Munteniei, in bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei. Ea se invecineaza la sud - Ilfov, Ialomita; la vest - Dambovita; la nord-Brasov; la est-Buzau si are o suprafata de 4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii). Populatia este de 868.000 locuitori, iar densitatea este aproape dubla fata de media pe tara, fiind parted din judetul cu populatia cea mai numeroasa din tara. In partea superioara a judetului Prahova,dominata de abruptul versantilor de E ai M-tilor Bucegi,s-a dezvoltat un sirag de statiuni climaterice
( Breaza,Sinaia,Poiana Tapului,Busteni,Azuga - jud.Prahova si Predeal - jud.Brasov)
care constitie una dintre cele mai pitoresti zone turistice ale Romaniei.

1.2.RELIEF

Relieful-modelat in functie de natura petrografica si tectonica, de nivelul de baza care a oscilat intre zona Subcarpatica si Depresiunea Brasov- prezinta unele asemanari cu cel din Valea Timisului, dar mai ales cu culoarul prahovean din Subcarpati. Nivelul de ±1000 m, propriu sectorului superior care se desfasoara si intre Bucegi, Postavaru si Piatra Mare, demonstreaza existenta unor etape comune de evolutie pentru Prahova-Rasnoava, Timis-Prahova, Prahova-Ialomita. Adancirea acestor vai s-a efectuat in strate de Sinaia si de Azuga foarte eterogene din punct de vedere petrografic-marno-calcare puternic cutate si diaclazate si cu o tectonica proprie in blocurile de calcare inglobate in aceste

formatiuni- dar si in functie de puternica eroziune impusa mai ales de Prahova

Nivelul de baza coborat format de Prahova si strapungerea defileului de la Posada au impulsionat eroziunea Mutatiile de cumpene de ape in nordul si in sudul actualului curs superior al Prahovei sunt consemnate de regresiva. Afluentii Prahovei din Bucegi au scos la zi un adevarat aliniament de izvoare la baza conglomeratelor, sporind considerabil debitul raurilor si, implicit, eroziunea acestora. Caracterele de relief specifice culoarului prahovean, alaturi de raporturile morfogenetice cu zonele vecine pledeaza pentru individualizarea unor etape distincte de evolutie.

In zona de obarsie a Prahovei se contureaza un areal depresionar larg deschis catre vest, a carui bordura este formata din masivele Postavaru, Piatra Mare, Garbova si Bucegi, dar suspendat fata de Depresiunea Brasov si de cursul superior al Prahovei. Mai coborat asimetric, cu circa 800-1000 m fata de Bucegi, nivelul Clabucetelor este puternic fragmentat si poate fi reconstituit pe directia est-vest sub forma de sei si de martori de eroziune predominant calcarosi. Aceasta complexitate morfologice este specifica Muntilor Clabucetelor, cunoscuti local si sub denumirea de dealuri.   

Aceste poate fi urmarit in zona actuala de obarsie, sub forma unor umeri la periferia Bucegilor si a Garbovei, de unde trece in bazinul Ialomitei prin saua Paduchiosu. Concomitent are loc adancirea Timisului intre Postavaru si Piatra Mare, precum si formarea unei noi retele de vai in bazinul Rasnoavei, care duce la suspendarea nivelului Clabucetelor.

Este cea de-a doua etapa in care Prahova isi consolideaza un curs unitar. De asemenea, configuratia interfluviilor, racordarea lor asimetrica, generatiile de vai care consemneaza contactul cu zona inalta sugereaza imaginea unui drenaj est-vest din Muntii Garbovei catre Depresiunea Brasov. Modelarea treptei superioare, din Muntii Clabucetelor, la ±1300 m, a avut loc in pliocenul inferior, in conditiile in care incepea sa se schiteze Depresiunea Brasov. Toate aceste elemente desemneaza o prima etapa evolutiva. Odata cu pliocenul superior, Prahova inainteaza cu izvoarele pe versantul sudic al Masivului Piatra Mare, modeland un culoar larg la altitudinea de ±1000 m, nivelul Predeal. 

Complicarea evolutiei morfologice corespunde ridicarii edificiului carpatic, formarii Depresiunii Brasovului si patrunderii unui rau subcarpatic in defileul de la Posada, evenimente corespunzatoare unei noi etape caracteristice pentru inceputul pleistocenului. In aceste conditii Timisul capteaza obarsia Prahovei din Piatra Mare, cumpana de ape se deplaseaza spre sud intre muntii Cioplea si Fitifoiu. In sectorul de la Posada, nivelul de ±800 m, in care este incrustata valea, alaturi de configuratia actuala a vailor Izvoru Dorului si Ialomicioara dovedesc o captare si deci o rectificare a cursului Prahovei catre sud.

1.3APE

Multe dintre frumusetile peisagistice ale Muntilor Apuseni sunt concentrate in centrul Bihorului, pe o arie relativ restransa (sub 40 km2), in zona turistica Padis - Cetatile Ponorului. Acest bazin inchis din punct de vedere morfologic, intrucat intreaga zona este inconjurata de culmi ce se ridica la 1200 - 1400 m altitudine, este prin excelenta carstica. Toate apele cuprinse in acest perimetru isi gasesc foarte repede cai de curgere subpamanteana si, dupa trasee mai lungi sau mai scurte, mai simple sau mai sinuoase, se concentreaza intr-o puternica resurgenta cunoscuta sub denumirea de Izbucul Galbenei.

Astfel, bazinul Padis, tributar din punct de vedere hidrografic Crisului Negru, prezinta un relief fascinant alcatuit din campuri de lapiezuri, doline, lacuri, vai si depresiuni carstice, ponoare, pesteri, avene, ghetari subterani, luate laolalta, unicate de mare valoare turistica. Piesa de rezistenta a acestei regiuni carstice inedite este Platoul Padis, denumit si Sesul Padisului, situat la 1200 m altitudine. Numele suna ciudat prin alaturarea cuvintelor ses si munte, dar "padis inseamna "ses de munte. Este vorba de o depresiune intinsa, cu fundul netezit prin depunere de pietrisuri, brazdata de doline si ponoare pe o intindere care parca sfideaza relieful abrupt al culmilor inconjuratoare.

Apoi, toate paraiele care de abia apuca sa-si stranga apele de pe coastele sudice ale Magurii Vinete sunt in scurt timp inghitite fie de ponoare fie de sorburile presarate pe plaiurile muntelui. O buna parte insa din aceste paraie isi croiesc drum din nou catre lumina, si apar la suprafata intr-un loc ce din nou poarta o denumire ciudata, dar numai la modul aparent, Izbucul Ponor. Desi suna de genul "Raul Parau sau "Valea Dealu, avem intr-adevar de-a face cu un izbuc in cel mai strict inteles al termenului. Paraul Ponor, curge meandrat la suprafata pe o lungime de doar 250 m prin Poiana Ponor, alimenteaza sorburile aflate la capatul opus al acestei depresiuni carstice, apoi razbate in Valea Cetatilor pentru a alcatui raul subteran din Cetatile Ponorului, fenomenul cu cea mai mare pondere din zona, si care urmeaza sa iasa la zi, de data aceasta definitiv, la Izbucul Galbenei.

La sud-est de Cetatile Ponorului, la confluenta a doua paraie - Izvorul Ursului si Valea Seaca - se afla un platou restrans, un alt colt minunat de natura, care, in salbaticia ei, a sugerat poate cea mai bizara denumire atribuita vreunui loc din Muntii Bihor: "Lumea Pierduta. Si aici, doua mari avene, Avenul Negru si Avenul Gemanata, se deschid ca doua guri lacome ale adancurilor ce-si unesc puturile inghetate prin galerii intortocheate si uneori sifonate, la peste 100 m sub covorul vegetal al padurii. Ca si in cazul aventurilor subterane ale apelor din Sesul Padisului, dar la o scara mai redusa, acestea reapar la Izvorul Rece, in malul stang al Vaii Izvorul Ursului, curg o perioada scurta de timp prin Valea Seaca, pentru a fi inghitite prin gura Pesterii de la Caput, si a se reuni intr-un final cu raul Cetatilor Ponorului sub maiestuosul portal al acestora.

O alta depresiune inchisa, mai mica dar foarte interesanta, se afla in partea de sud-vest a bazinului si poarta numele de Groapa de la Barsa. In Groapa de la Barsa cei cu un minim de cunostinte tehnice in parcurgerea pesterilor pot vizita cateva sectoare mai putin dificile din Pestera Neagra, Ghetarul de la Barsa sau Pestera de la Zapodie. Sistemul endocarstic Zapodie, denumit astfel in 1974 cand s-a realizat jonctiunea intre Pestera de la Zapodie si Pestera Neagra, are o lungime totala de 10879 m, incadrandu-se astfel in topul celor mai mari din carstul romanesc.

Astfel, Padisul, cu atatea puncte de atractie, este cea mai strabatuta zona turistica a Muntilor Apuseni, reprezentand totodata si un nod important in care se intalnesc cele mai importante cai de acces din care se desprind o multime de trasee turistice marcate. Exista doua drumuri carosabile care duc la Padis: primul porneste din orasul Huedin, urmeaza itinerarul Calata - Margau - Rachitele - Ic Ponor - Padis, si insumeaza 60 km. Cel de-al doilea porneste din comuna Sudrigiu, punct de plecare si spre Pestera Ursilor de la Chiscau. Dupa 12 km de sosea asfaltata pana in comuna Pietroasa, apoi alti 16 km de drum forestier (in curs de asfaltare) pe malul stang al Crisul Pietros si Valea Bulzului, pana sub Piatra Bulzului, se urca in serpentine spre Saua Balaleasa (in capatul serpentinelor se poate devia la dreapta spre Poiana Glavoi, punct de interes turistic si loc de campare, cu legatura spre Cetatile Ponorului etc.) si se traverseaza in final tot Sesul Padisului. Traseul dintre Pietroasa si Padis este marcat cu cruce albastra si poate fi strabatut si pe jos, in circa sase ore. De asemenea, mai exista o serie de poteci marcate spre Padis, de la Stana de Vale, de la Ghetarul de la Scarisoara, de la Arieseni, de la Baita-Sat pe la Groapa Ruginoasa, si din Vladeasa pe Valea Somesului.

1.4.CLIMA

Refieful variat este reprezentat in proportii aproape egale de culmi muntoase, dealuri si campii. Valea Prahovei isi are punctul de impresionante vai din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de origine sub Piatra Mare, formand intre Predeal si Campina una dintre cele mai nivel fata de Valea Prahovei de peste 1000 m.

Influentata de relief si asezare, clima Vaii Prahovei prezinta in partea sudica un caracter temperat continental de silvostepa, dealuri si coline, iar in nord, in zona montana, clima capata un caracter mai aspru, cu vanturi ce bat din nord si nord-est. In zona Prahovei, precipitatiile atmosferice cresc gradual: in zona de campie acestea ating 550-600 mm, ajungand la 700-900 mm in regiunea de deal si pana la 1200-1300mm in masivele inalte. Verile sunt racoroase, toamnele lungi si blande, iar iarna bat vanturi puternice. In Bucegi si Piatra Craiului, la altitudini mari, se intalneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2° C. Iarna, stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm. Prahovei o regiune foarte frecventata de turisti, statiunile montane regasite aici fiind Conditiile climatice asociate cu particularitatile cadrului natural fac din Valea destinatiile preferate ale iubitorilor de sporturi de iarna, dar si ale celor ce indragesc muntele. Valea Prahovei, prin varietatea posibilitatilor de cazare, a dotarilor, a serviciilor si facilitatilor oferite constituie una dintre cele mai vizitate zone prezentand o mare concentrare de statiuni printre care Sinaia (fosta resedinta de vara a familiei regale), Busteni, Predeal, Azuga.

1.5.VEGETATIE

Masivul Bucegi este situat in estul Carpatilor Meridionali, cuprinzand: Muntii Bucegi (varful Omu are inaltimea de 2507m si este cel mai inalt din acest Masiv), Leaota (cu inaltimea maxima de 2135m), Piatra Craiului (2239m) si culoarul Rucar - Bran.

Vegetatia este variata, fiind alcatuita din zone intinse pe mai multe etaje: paduri de fagi (pana la 1200m inaltim), paduri de conifere, iar peste 2000m intalnim o vegetatie alpina, formata din pajisti, arbusti pitici, tufisuri de ienupar si jneapan. Fauna este deasemenea variata, in aceste zone traind cerbi carpatini, jderi, caprioare, lupi, ursi, mistreti, capre negre si reptile (soparle de munte sau vipere). In apele reci intalnim pesti ca pastravul, mreana si cleanul.

Datorita elementelor de relief variate si spectaculoase, Masivul Bucegi este regiunea ce ofera cea mai mare atractie turistica, fiind declarat Parc National si incluzand mai multe rezervatii naturale in care gasim creste ascutite, circuri si vai glaciare, abrupturi impresionante si forme de relief cu infatisari curioase (Babele, Sfinxul sau Pietrele Singuratice). Masivul beneficiaza de numeroase poteci turistice de diferite grade de dificultate, cabane si partii de schii. Pe platou se poate urca atat pe poteci, cat si cu telecabina (din Sinaia sau Busteni).

Varful Omu este locul unde se intalnesc majoritatea traseelor turistice din Muntii Bucegi, aici aflandu-se Cabana Omu si Statia Meteorologica Varful Omu, care este locul cel mai inalt din tara noastra populat pe tot timpul anului.

1.6.FAUNA

Vegetatia si fauna: vegetatia este variata (alcatuita din paduri care se intend pe mai multe etaje: etajul fagului care urca pana la 1200m si chiar mai sus si etajul coniferelor), in functie de clima si dispunerea trepelor de relief. Mai sus de paduri se dezvolta o vegetatie alpine, numita si stepa rece, cu pajisti, tufisuri de ienupar si jneapan si arbusti pitici Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi, cerbi carpatini, jderi,caprioare, lupi, mistreti, rasi, dihori, pisici salbatice, veverite, capre negre; pasari: cocosul de munte, mirla, acvila de munte, uliul, vulturul, iar dintre reptile:vipera comuna si soparla de munte. In apele reci de munte se gasesc pesti ca: pastravul, cleanul si mreana.

1.7.RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Partile care formeaza Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu VarfulOmu, Muntii Leota cu Varful Leaota, Muntii Piatra Craiului cu Varful Baciului, iar varful cu altitudinea cea mai mae avand aspectul unei creste alcatuite din calcare;Magura Codlei-1292m in partea de est a Depresiunii Brasov. La poalele muntilor se intend de-a lungul Pahovei orasele:Azuga, Busteni, Sinaia.

. O retea densa de poteci marcate,cu numeroase variante,precum si telefericele Sinaia - Cota 1400 - Varful cu Dor si Busteni - Babele - Pestera Ialomitei inlesnesc accesul turistilor spre platoul M-tilor Bucegi,cu interesante forme 'megalitice'(Sfinxul,Babele) si cu posibilitati de ascensiune spre vf.Omu(2.505 m),Caraiman(2.384) s.a.

Statiunea Sinaia se afla la poalele Postavarului la o altitudine de 1030 m, iar cel mai inalt varf de munte la altitudinea de 1799 m, ceea ce inseamna o diferenta de altitudine de aproape 800 m.

Te mperatura medie este vara de 20s C si iarna de -3s C. Zapada exista incepand cu jumatatea lunii decembrie si pana la sfarsitul lui martie; grosimea stratului de zapada este in medie de 50-60 cm.
Primii fulgi de zapada cad cam spre sfarsitul lui septembrie iar ultimii cam spre sfarsitul lui aprilie. Patura de zapada poate fi garantata incepand cu mijlocul lui decembrie si pana la sfarsitul lui martie. Stratul de zapada are o grosime de aproximativ ~50 cm in Poiana si de aprox. ~100 cm pe munte.

Indelungata si intensa activitate turistica manifestata aici au determinat imbunatatirea constanta a dotarilor si serviciilor oferite, insa conditiile oferite au impus cresterea generala a tarifelor, fapt ce creeaza impresia de zona exclusivista. Totusi diversificarea serviciilor si dotarilor a facut ca statiunile din aceasta zona sa se adreseze tuturor, indiferent de posibilitatile materiale.

Casa Memoriala 'George Enescu

Denumita si 'Vila Luminis', aici au fost compuse Rapsodiile romane, Concertul pentru pian, vioara, viola si violoncel Nr. 1 in Re major, Opus 16, mai multe sonate (sonata pentru pian in Fa diez minor, Opus 24, Nr. 1) si o parte a operei 'Oedip'.
In anul 1927, la vila 'Luminis', timp de doua luni, Yehudi Menuhin a luat lectii de vioara.

Muzeul National Peles

Castelul Peles a fost construit intre anii 1873-1914 de Regele Carol I si Regina Elisabeta ca resedinta de vara. In timpul constructiei a suferit mai multe modificari. Castelul poarta amprenta neorenasterii germane.

A fost primul castel electrificat din Europa; are peste 170 de incaperi si sunt in circuitul muzeistic doar cele mai reprezentative: Holul de Onoare, Sala Florentina, Salile de Arme, Cabinetul de lucru al Regelui Carol I, Sala de Teatru, Sala de Muzica, Sala de Concerte, Salonul Turcesc, Sala Maura, Sala de Consilii de Coroana, Sufrageria si Apartamentul Oaspetilor Princiari, Apartamentul Printului Ferdinand.

Muzeul Pelisor

Castelul Pelisor a fost construit intre anii 1899-1903 pentru principii mostenitori Ferdinand si Maria. Este construit in stilul Art Nouveau de arhitectul ceh Karel Liman, dar se simte influenta Reginei Maria in decorarea interioarelor.

In zona celor doua castele au mai fost cladite castelul Foisor, complexul Economat, Casa Cavalerilor, Corpul de garda.
Adresa: strada Pelisorului nr. 2
Program: miercuri - duminica 9 - 17
Telefon: 0244/310.918
Fax: 0244/312.416

Manastirea Sinaia

Ctitorita in anul 1695 de spatarul Mihail Cantacuzino.
Intre zidurile manastirii se mai poate vizita mormantul lui Tache Ionescu si Muzeul manastirii.

1.8.STATIUNI

Este cea mai vizitata zona montana din Romania, cu o mare concentrare de statiuni, printre care

Sinaia (800 m. altitudine), fosta resedinta de vara a familiei regale care a construit aici Castelul Peles (azi muzeu), iar in apropiere se afla Muzeul cinegetic Busteni (traseul Valea Alba Predeal (1,035 m. altitudine),
Poiana Brasov - cea mai importanta statiune pentru practicarea sporturilor de iarna (1,030 m. altitudine), asezata in imediata apropiere a orasului Brasov

1.9.DE CE PROSPERA VALEA PRAHOVEI?

Azi am dat o fuga pana la Predeal. Sunt 25Km din Brasov, si daca n-ar fi serpentinele alea jegoase, ar fi chiar placut drumul. M-am plimbat pe jos prin oras si am admirat ofertele de revelion ale hotelurilor si pensiunilor. Orasul parea adormit, dar parcarile pe jumatate pline cu masini de Bucuresti arata ca oamenii stateau in casa. Iar anul asta o sa fie iar plin de sarbatori. E inexplicabil, pentru ca toata lumea se plange de aglomeratie si servicii proaste, dar revin in fiecare an. In defavoarea unor destinatii mai civilizate precum Viena, Budapesta, Londra sau oriunde in lumea civilizata.

De ce se intampla asta:

drumul e lung. daca e cu masina, unde mi-o parchez in Viena, sa o vada toata lumea? mda. deci nu o pot lasa in centru cu avariile pornite? si trebuie sa platesc parcare? cine a mai pomenit asa ceva? nu, nene, eu merg la Predeal, acolo mi-o las la scara hotelului. daca e cu avionul e si mai complicat. cu ce ajung la aeroport? cum adica imi pot lua doar o valiza? pai si tablelele unde le bag? si treningu'? si papucii de umblat prin hotel? si cand aterizez ce fac? trebuie sa iau taxiul de la aeroport la hotel? daca ma fura? si noi cu ce ne plimbam pe acolo? cum pe jos?

barierele lingvistice. majoritatea cocalarilor care prefera Valea Prahovei unui revelion civilizat nu stiu alta limba decat cea materna (romana de balta). ii lasi in mijlocul Londrei si acolo zac doua saptamani daca nu gasesc un roman sa il intrebe incotro sa o ia. la hotel nu e misto, ca nu stiu sa comande. la restaurant la fel. la cumparaturi e si mai complicat. asa ca apeleaza la patriotism, ascunzandu-si impotenta si frustrarile lingvistice.

ce facem noi la Sinaia? e complicat. la Sinaia, ne suim in masina si mergem pana pe partie, sa bem o bere si sa mancam un mic. dupa aia ne asezam la coada la telecabina. in Sinaia n-avem nici masina si nici nu stim ce sa intrebam acolo. la Sinaia se mananca bine la Cabana Schiorilor. hai ca dau io o ciorba, lasa-i naibii de frantuji!

nu suntem printre ai nostri. nu e foarte confortabil sa te afli intr-un hotel cu oameni civilizati si tu sa cobori la micul dejun in papuci si in treningul cu care ai dormit. nici sa nu poti arunca pe jos hartii si peturi. nici sa nu poti cere si fredona manele dupa ce ai baut 3 beri. plus ca romanul nu se simte bine daca e doar el cu nevasta. trebuie sa mai fie cu inca 2-3 cupluri de ghiolbani, ca numai in gasca se simt bine.  

CAPITOLUL AL-II-LEA ITINERARII SI PROGRAME PENTRU VALEA PRAHOVEI

2 . 1 PROGRAM TURISTIC : SINAIA-BUSTENI-AZUGA-PREDEAL-BRASOV

Ziua 1:

o   Transfer aeroportul Otopeni - statiunea Sinaia;

o   Cazarea turistilor la Hotelul (?) din Sinaia;

o   Cina;

o   Program liber.

Ziua 2 - Sinaia:

o   08.30 » Mic dejun;

o   09.30 » Vizitarea Castelului Peles si a Castelului Pelisor;

o   12.30 » Vizitarea Manastirii Sinaia;

o   14.00 » Pranz;

o   16.00 » Vizitarea Muzeului Vanatoresc Posada;

o   18.00 » Vizitarea Muzeului Rezervatiei Naturale Bucegi;

o   19.00 » Vizitarea Cazinoului Sinaia;

o   20.30 » Cina;

o   21.30 » Program la alegere (bar, discoteca, jocuri de societate);

Ziua 3 - Busteni:

o   08.30 » Mic dejun;

o   09.30 » Cazare si sanius pe partia Calinderu;

o   14.00 » Pranz;

o   16.00 » Vizita Casa memoriala Cezar Petrescu;

o   17.00 » Vizita Biserica Domneasca si Castelul Cantacuzino;

o   19.00 » Cina;

o   21.30 » Program la alegere (bar, discoteca, jocuri de societate).

Ziua 4 - Azuga:

o   08.30 » Mic dejun;

o   09.30 » Dupa eliberarea camerelor deplasare la Azuga;

o   10.30 » Cazare si sanius pe partia Olimpica Sorica;

o   13.30 » Deplasare la hotelul din Predeal;

o   14.30 » Cazare si pranz;

o   16.00 » Vizitarea statiunii Predeal cu punct terminus la Cabana Trei Brazi;

o   19.00 » Cina festiva traditional romaneasca la Cabana Trei Brazi;

o   24.00 » Transport la hotel cu microbuzul.

Ziua 5 - Predeal:

o   08.30 » Mic dejun;

o   09.30 » Cazare si sanius pe partia Clabucet;

o   14.00 » Pranz;

o   16.00 » Cazare si sanius pe partia Clabucet;

o   19.00 » Cina;

o   21.30 » Program la alegere (bar, discoteca, jocuri de societate).

Ziua 6 - Brasov:

o   08.30 » Mic dejun;

o   09.30 » Deplasarea cu microbuzul in orasul Brasov;

o   10.30 » Vizita Piata Sfatului, Biserica Neagra, Bastionul Tesatorilor, si Casa Muresenilor;

o   14.00 » Pranz in Poiana Brasov;

o   15.30 » Cazare si sanius pe partia Bradul;

o   18.30 » Deplasare la hotel in Predeal;

o   20.00 » Masa festiva cu specific vanatoresc la Cabana Vanatorilor;

o   24.00 » Transport la hotel cu microbuzul.

Ziua 7:

o   08.30 > Mic dejun;

o   Se predau camerele si se face transportul turistilor la aeroport.

2.2 PROGRAM DE TURISM MONTAN

Escalada pe stanca (Initiere):

o   Mervani va introduce in tehnicile si procedurile de baza ale escaladei pe stanca. Instructiunile includ: noduri de baza, tehnici de coborare pe coarda : salam si rapel, comunicarea de escalada, proceduri de siguranta si deplasarea pe stanca. Incepatorii vor fi introdusi treptat in trasee cu grade si dificultati diferite pentru cat ne permite confortul si nivelul fiecaruia. Aceste cursuri sunt menite a fi distractive pentru oricine!

o   Dupa o recapitulare va vom introduce in tehnici mai avansate incluzand escalada prin conducere (cap-secund) asigurand potentialul pericol, escalada alternativa si procedurile de rapel, procedurile de ancorare, escalada la tert si escalada solo (singur) sau tehnica free-climbing;

o   Nu exista nici un pericol in aceste cursuri de initiere si il recomandam tuturor turistilor care si-au dorit vreodata sa incerce asa ceva.

2.3.Drumetii Montane:

Suportul Mervani - Mervani organizeaza si sustine orice fel de drumetie. Incepand cu copii mici si terminand cu oameni in varsta, de la o persoana la grupuri de pana la 60 de persoane, de la o zi la 7 zile. Cel mai bine este sa anuntati ca doriti suportul Quets pentru aceste activitati si itinerarul pe care doriti sa il parcurgeti. Daca nu aveti un itinerar prestabilit, Mervani poate compune unul pentru dumneavoastra. Ghizii Montani fac intradevar diferenta!

Ce invatati - Drumetiile se bazeaza pe ritmul de mers si controlarea respiratiei. Va vom invata cum sa mergeti pe trasee de munte, reguli de baza pentru mersul pe munte, importanta respectarii semnelor naturii si a conditiilor meteorologice, despre mancare si bautura, schimbarea brusca de vreme in muntii Bucegi. Va putem alege echipamentul pentru traseele noastre si va putem da sfaturi importante despre orice traseu de picior din  

Plimbari cu mountain-bike:

o     Mervani se ocupa cu organizarea de plimbari pe Mountain-Bike in Muntii Bucegi. Muntii Bucegi sunt foarte accesibili si putem sa mergem cu bicicleta nestingheriti pe diferite trasee de varietati diferitela altitudini intre 1100 metrii si 2400 metrii. Puteti inchiria biciclete direct prin noi si va putem arata bazele mersului pe mountain bike pe si in afara unui traseu inclusiv veti beneficia de un ghid care sa va indrume.

2.5.Explorari de pesteri:

• Mervani va face cunoscute pesterile din zona in care putem intra ca simplii vizitatori sau putem sa ne luam echipamentul de escalada si sa facem cateva incursiuni in pesteri vizitate de putini oameni. Veti invata totul despre echipamentul necesar si despre tehnicile de baza pentru explorarea pesterilor, moduri de iluminare si siguranta intr-un mediu atat de ostil din pesterile Muntilor Bucegi.

2.6.Programe Combinate:

• Mervani ofera posibilitatea de a combina doua sau mai multe programe chiar si intr-o singura zi (ex: se pleaca pe biciclete pana la peretele de escalada unde se efectueaza o lectie de Escalada, intoarcerea fiind tot pe biciclete, etc).

Mijloace de transport pe cablu: Instalatiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate: doua telecabine intre Sinaia si Cota 1400 cu o lungime de 2328 m si Cota 1400-Cota 2000 cu o lungime de 1945 m, doua telescaune intre Cota 1400 - Cota 1950 cu lungime de 1940 m (care nu este in stare de functionare) si Valea Dorului - Furnica cu lungimea de 980 m, patru teleschiuri: Valea Dorului - Varful cu Dor, Furnica - Varful cu Dor, Cota 1400 - Cota 1500, Varful cu Dor - Cabana Varful cu Dor cu o lungime totala de 1484 m si cinci baby ski-lifturi: Poiana Florilor - 250 m, Scandurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m, Telecabina 1400 - 250 m si Furnica - 250m.

CONCLUZI I

Turismul reprezinta o activitate permanenta a omului modern, avand implicatii pe multiple planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural si natural.
Zona Valea Prahovei reprezinta un important centru turistic, fiind una dintre cele mai cautate destinatii turistice din tara noastra. Acest fapt se datoreaza in primul rand resurselor naturale si antropice, dar si accesibilitatii zonei. Pe Valea Prahovei intalnim statiuni ce functioneaza in tot timpul anului, ceea ce sporeste rolul turismului in economie.
Desi potentialul turistic, natural si antropic, al zonei este extrem de valoros, in foarte putine locuri este exploatat la maximum.
.

BIBLIOGRAFIE

Ghid turistic al Romaniei  - Editat de PAGINI NATIONALE, Bucuresti,1996

Ghidul turistic al Romaniei - Publirom Advertising, editia VI, 50.000 ex.

Turismul in Romania - Vasile Glavan, Ed. Economica, Bucuresti, 2000, 160 pag.

Turismul rural - model european - Florina Bran, Dinu Marin si Tamara Simon, Ed. Economica, Bucuresti, 1998.

Turismul - tendinte si previziuni - Fr. Vellas, Ed. Walforth, Bucuresti, 1994.

Turism si alimentatie publica - Rodica Baranescu, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975.

Turismul - tendinte si previziuni - VELLAS FR. EDITURA WALFORTH , BUCURESTI , 1994

ANEXA

Anexa 1

Chestionar adresat turistilor romani

Numar chestionar . . . .

Data completarii . . . . .

Locul completarii . . .

CHESTIONAR

Stimate domn (doamna), va rugam sa ne sprijiniti in realizarea unei cercetari privind activitatea turistica in Valea Prahovei, raspunzand cu sinceritate la intrebarile din acest chestionar.

Va asiguram de confidentialitatea raspunsurilor dvs.

1. De cate ori ati fost in Valea Prahovei?

prima data

a doua oara

a treia oara

a patra oara si peste

2. Cate zile ati planificat sa stati in regiunea Valea Prahovei?

3. Care sunt principalele motive care v-au determinat sa alegeti Valea Prahovei?

peisaj, frumuseti naturale

odihna, recreere, destindere

pentru a cunoaste zona, curiozitate

tratament

practicarea sporturilor de iarna

cadru natural, nepoluat

afaceri

calatorie de studii

drumetie, excursii, ascensiuni pe munte

vizite la rude, prieteni

alte motive (care?) . . . . . . .

Statistica aplicata in managementul turistic

4. Ce surse de informatii ati folosit pentru a alege regiunea Valea Prahovei?

relatari ale cunostintelor, rudelor

de la Biroul de Informatii

de la Agentii de Turism

prospecte despre regiune

pliante despre hoteluri

cataloage, ghiduri turistice

reclame din ziare, reviste, radio, TV

altele (care?)

5. Calatoriti individual sau in grup?

individual

in grup

6. Pentru a veni in Valea Prahovei, ati facut rezervare?

Da (treceti la intrebarile nr. 7, 8)

Nu (treceti la intrebarea nr. 9)

7. Unde ati facut rezervarea?

la agentia de turism

la hotel

altele (unde?)

8. Ce a inclus rezervarea dvs.?

transport

cazare cu mic dejun

semipensiune

pensiune completa

altele

9. Ce mijloace de transport ati folosit pentru aceasta calatorie?

autoturism

tren

autocar

10. Cum apreciati publicitatea facuta serviciilor turistice pe Valea Prahovei?

Anexa 2

REGULAMENT DRUMETII PE VALEA PRAVOVEI

reguli privind echipamentul celor ce pleaca

in drumetie

- Nu incarcati peste masura rucsacul cu lucruri inutile, dar nu renuntati la nimic ce

v-ar putea

fi absolut necesar in anumite imprejurari.

- Intrebuintati pungi de plastic atat pentru lenjeria murdara cat si pentru cea curata.

- Echipamentul excursionistului drumet trebuie sa fie usor, calduros, lesne de manevrat,

simplu, practic, lipsit de ornamente exterioare inutile.

- In mars imbracati-va cat mai usor, avand intotdeauna cel putin pantaloni scurti si un maieu, iar la popasuri, indiferent daca vi se pare ca arde soarele, adaugati o bluza sau un pulover peste imbracamintea de pana atunci. Si nu uitati ca o sapca va apara de insolatie, de curenti reci, de praful drumului etc.

- Inainte de plecarea in drumetie, echipamentul se verifica si se repara

reguli de pregatire a unei drumetii

- Alegeti-va partenerii de excursie dintre colegii sau cunoscutii cu care va intelegeti cel mai bine, in cuvantul carora aveti deplina incredere. Pentru cei pe care nu ati avut prilejul sa ii cunoasteti bine, e suficienta parerea celor in care aveti incredere.

- In excursie toti membrii grupului participa in mod egal la toate activitatile, pe masura puterilor fizice. Nu stabiliti ierarhizari, dar fiecare trebuie sa aiba o sarcina anume (instalarea corturilor, pregatirea mancarii, adunarea de lemne pentru foc etc.), care pot fi indeplinite prin rotatie.

- Intr-un grup format din mai multi excursionisti sau chiar numai din 2 persoane, trebuie sa existe un conducator care la nevoie sa poata lua hotarari pe care sa le urmeze toti. De obicei acest conducator se impune prin purtarea si cunostintele sale, prin insusirile care-I fac pretuit si iubit de ceilalti.

- Intregul grup trebuie sa-si acorde pasul si sa-si propuna greutati in functie de fortele celor mai putin antrenati, dar fara a li se face acestora observatii.

- Daca in grup sunt si fete, ele vor fi tratate ca partenere egale, fara a uita ca adesea forta lor fizica e inferioara celei a baietilor, iar o comportare atenta, politicoasa din partea celorlalti componenti ai grupului le ajuta sa depaseasca greutatile, creand totodata o atmosfera placuta pentru toti participantii: Deci, atentie la glume.

reguli obligatorii in timpul marsului

- Toti membrii grupului plecat in drumetie trebuie sa cunoasca traseul general, etapele hotarate, denumirile locurilor mai importante (varfuri de munti, culmi, vai, ape, localitati) ce urmeaza a fi atinse, caracteristicile geografice si geologice ale regiunii strabatute, obiective economice, industriale, culturale, istorice etc. Cel putin unul din membrii grupului trebuie sa se poata orienta dupa harta si cu ajutorul busolei.

- Calculati etapele de mars si popasurile mari (15-20 minute) sau cele intermediare (3-5 minute) in functie de lungimea traseului, punctele alese pentru tabara (camping) si starea fizica a componentilor grupului, tinand seama in primul rand de cei mai putin rezistenti si de cei fara antrenament.

- In caz de ceata, furtuna, viscol, ploaie grupul va cauta adapost ramanand compact.

- In nici un caz nu va imprastiati. Uniti puteti trece cu bine prin orice greutati neprevazute.

- In caz de accident: nu va: pierdeti cumpatul; dezinfectati si protejati rana, legati cu atele improvizate fractura, cautati sa va dati seama gravitatea oricarei alte suferinte fizice intervenite. Daca ceI accidentat nu se poate deplasa imediat, asteptati-I cu rabdare, dandu-i ajutorul necesar si cautati un loc apropiat pentru asezarea taberei.

- Chiar pe vreme frumoasa nu va dezbracati in maieu sau camasa decat dupa 20-30 minute de mers, cand s-a produs incalzirea generala a corpului. Este indicat consumul de lichide si dulciuri, dar numai in timpul pauzelor si nu in timpul mersului. Este indicat sa se bea cate putin o data, dar cantitatea de lichide consumata intr-o zi sa ajunga pana la 2 . 3 litri. Nu va fie groaza sa transpirati. Transpiratia e benefica. Prin ea se elimina toxine si se elibereaza caldura excesiva acumulata in corp. In timpului marsului nu e bine sa mancati mai ales la urcusul pantelor abrupte, indelungi. Dulciurile (cu zahar), consumat chiar in mers au efecte binefacatoare asupra oboselii, desi nu de lunga durata. In nici un caz nu se va permite consumarea de bauturi alcoolice in mars, nici in cantitati minime. Dar cate o gura, doua de apa este indicata.

reguli obligatorii la parasirea focului de tabara

- Scoateti toate lucrurile din corturi, scuturati si aranjati totul in rucsac pentru a putea ocupa loc cat mai putin si nu a se deteriora in timpul mersului.

- Strangeti corturile avand grija sa nu pierdeti vreuna din partile componente.

- Stingeti focul, controland daca n-au ramas carbuni aprinsi in iarba sau alte posibilitati ca focul sa renasca.

- Dupa ce toate pregatirile de plecare au fost terminate si rucsacurile si-au luat locurile pe spatele excursionistilor, dupa ce fiecare si-a verificat obiectele personale, se mai face un control la locul taberei pentru a nu ramane obiecte uitate.

Toate resturile se aduna in saci menajeri si se duc pana la primul container.