PREZENTAREA GENERALA A ZONEI ROSIA MONTANA

1. Date generale.

Etimologie.

Luandu-si numele de la toponimul dacic Alburnus si de la adjectivul roman Major Alburnus Major a fost o asezare miniera romana prospera, mineritul facandu-se atat la suprafata cat si in lungi galerii subterane.

Atestare.

Rosia Montana (fostul Alburnus Major de pe vremea romanilor, 131 e.n.) este resedinta comunei cu acelasi nume si are o suprafata de 4.200 de hectare. Prima atestare documentara a Rosiei Montane din 6 gebruarie 131 p. Chr., aceasta data aparand pe o tablita cerata gasita intr-una dintre galeriile ce dateaza din perioada romana. Aceasta inseamna ca, inca de la inceputurile sale, Rosia Montana este direct legata de aurul ce se gaseste in subsolul sau.

Amplasament.

Comuna Rosia Montana (situata in nord-vestul tarii, sa 128 kilometri de Cluj-Napoca si 70 de kilometri de Alba Iulia, in judetul Alba, asezata pe valea raului Rosia, afluent al Abrudului, intre masivele Cetate si Carnic de o parte si Orlea si Jig, de alta parte) adaposteste cel mai mare zacamant de aur din Europa (estimat la 10,6 milioane uncii de aur), exploatat de secole in mod traditional, in subteran. Reteaua de galerii descoperite depaseste importanta celor similare din Spania, Portugalia, Tara Galilor. Pe langa instrumentele de minerit si galeriile atestate ca fiind de pe vremea Imperiului Roman, s-au pastrat si celebrele 25 de tablise cerate (descoperite in galeria "Sfantl Iosif" in anul 1788 si in galeria "Catalina-Monulesti" in 1855), documente scrise de o importanta deosebita pentru studierea dreptului roman, dar si al vietii economice si sociale in Dacia romana.

Importanta arheologica.

Patrimoniu istoric

Rosia Montana detine din anii 70' un muzeu al mineritului unic, cuprizand o expozitie in aer liber de instrumente miniere, un complex de galerii si puturi romane cu o lungime de 400 m, precum si mina de suprafata din timpul romanilor. Rezultatele cercetarilor din anul 2005 (dezvelirea integrala a doua temple si a unui eventual castellum al minerilor dalmti colonizati la Rosia Montana) demonstreaza faptul ca avem la Rosia Montana un complex arheologic, al carui caracter unitar trebuie luat in considerare si la care cercetarile trebuie sa continue foarte mult timp pentru a fi definitv evaluat.

Monumente ale naturii

Potrivit Legii nr.5/2000, sunt Monumente ale naturii:

Monumente ale naturii -Rosia Montana

Tabel 1

Mausoleu antic

O descoperire senzationala la Rosia Montana a fost dezvelirea unui mausoleu

antic in regiunea Hop - Gauri. Mormant dublu circular, este singurul descoperit pe

teritoriul Romaniei, din perioada Daciei romane si conservat atat de bine. Datorita

presiunii din partea arheologilor din tara si din strainatate, precum si din partea

localnicilor, s-a decis conservarea sa in situ print-un program special. Ramane insa neclar

cat de eficient va fi acest proiect, avand in vedere ca mausoleul s.ar afla intre o halda de

steril si o cariera deschisa in care se vor face explozii permanent.

Exploatarea aurului

Exploatarea aurului, o activitate continua de aproape 1.900 ani, din perioada

romana si pana in prezent, a influentat conditiile sociale, economice, culturale si de mediu din Rosia Montana. De asemenea, aurul a atras numeroase grupuri etnice care au migrat in aceasta zona, influentand Rosia Montana cu propriile lor traditii culturale.

Aspecte economice

Sub aspect economic, Rosia Montana isi datoreaza originile mineritului si, prin

urmare, a devenit dependenta, aproape in exclusivitate, de aceasta activitate, ca sursa de venit. Odata cu declinul mineritului si reducerea subventiilor pentru activitatile miniere din Romania, incepand cu anul 1989, a scazut si nivelul de trai al comunitatii din Rosia Montana.

Patrimoniul arhitectural-urbanistic al sitului Rosia Montana.

Vestigiile arheologice de suprafata ale asezarii Alburnus Maior: vaste necropole, monumente funerare exceptionale, edificii sacre, edificii publice.

Vestigiile subterane ale exploatarii miniere romane de la Alburnus Maior - continuata si amplificata pe parcursul Evului Mediu - alcatuite din sisteme de galerii - cu sectiune transversala trapezoidala - sapate cu dalta, galerii de explorarem de asistenta, de aerisire, de evacuare a apei - continuate cu planuri inclinate cu trepte sapate in roca, depilaje inguste, camere cu ailieri si puturi sau amplicate in spectaculoase abateje cu tavane boltite si pereti rotunjiti, specifice tipului de exploatare cu foc.

Galeria romana principala se afla la cota +725 m, la ea ajungandu-se dupa o coborare pe un plan inclinat (157 trepte). Pe cca. 40 de metri (spre est), galeria are un profil aproape constant, iar urmatorii 60 de metri (spre nord) au fost sapati in profile diferite. Cu aceasta galerie au fost intersectate mai multe filoane aurifere, marcate pe peretii acesteia prin mici scobituri.

Muzeul in aer liber gazduieste o serie de piese arheologice (lapidariul) si diferite instalatii miniere specifice exploatarii si prepararii aurului (vagoneti si sine de lemn, steampuri, mori etc.).

Elementele explaotarii miniere moderne, preindustriale si industriale - rettele de galerii trasate regulat, dupo o dispozitie geometrica clara; galeria magistral; sistemul hidrotehnic alcatuit din sutele de lacuri de acumulare, instalatii de control al nivelului apei, canale de dirijare a apei; calea ferata angusta; atelierele de prelucrare primara a minereului;

Asezarea actuala - Rosia Montana, al carei fond construit este compus in mare parte din cladiri ridicate intre sfarsitul sec. al XVII-lea li sfarsitul sec. al XIX-lea, pe o structura conturata deja, locuinte si gospodarii traditionale valoroase, biserici, monumente votive, comemorative sau funerare care puncteaza peisajul intregului sit si jaloneaza universul satului traditional.

Monumentele naturii - Piatra Despicata si Piatra Corbului - structuri geologice particulare.

Patrimoniul mobil - celebrele tablite cerate romane - documente valoroase atat pentru istoria asezarii de la Alburnus Major, cat si pentru istoria asezarii de la Alburnus Major, cat si pentru istoria exploatarilor aurifere sau a dreptului roman - descoperite si introduse in circuitul stiintific international inca din sec. al XIX-lea; bogatul inventar arheologic adus la lumina de-a lungul timpului prin descoperiri intamplatoare si recent, prin cercetarile arheologice sistematice: stele votive si funerare, elemente de sculptura arhitecturala si funerara, ceramica, ustensile si instrumentar casnic, obiecte de podoaba.

Patrimoniul imaterial - credinte, obiceiuri, dar mai ales amprentele imponderabile ale unor momente si evenimente istorice semnificative pentru indentitatea nationala - dintre cauzele declansarii Rascoalei lui Horea, unele isi au originea in lucrarile de modernizare a exploatarii miniere de la Rosia Montana initiate spre mijlocul sec. al XVII-lea; si tot aici mai persista amintirea luptelor purtate de Avram iancu, secondat de perfectii si tribunii intre care se numara Simion Balint, preot la biserica greco-catolica din Rosia Montana.

Peisajul natural si cel antropic, fundal si in acelasi timp cauza generatoare a tuturor componentelor sitului - peisajul utilitar, al asezarii; peisajul industrial - al masivelor muntoase, complementar peisajului subteran - al exploatarilor miniere.

Pe acest fond, al problematicii complexe ridicate de subiectul Rosia Montana, dezbaterile privitoare la patrimoniul cultural al sitului, provovate de initierea, in urma cu zece ani, a proiectului de exploatare miniera de suprafata de la Rosia Montana, s-au purtat de cele mai multe ori intr-un camp de informatii restrans, pasandu-se accentul pe una sau alta dintre componentele sitului, ceea ce a condus la intrepertari incomplete.

Un patrimoniu atat de pretios prin cuprindere, densitate si stratificare precum cel de la Rosia Montana impune ca obligatorie o abordare exhaustiva a sitului. Aceasta nu poate fi limitata la implicarea arheologica, arhitecturala, etimologica etc., remarcabile, necesare, dar unilaterale si insuficiente daca finele lor conexiuni subterene nu sunt subliniate. Deschiderea necesara unei asemenea abordari este cuprinsp in notiunea de peisaj cultural.

2 Rosia Montana astazi

Cea mai mare parte a teritoriului zonei Rosia Montana are functie industrial- extractiva, detinuta de exploatarea minereurilor de aur si argint, concentrata in comuna Rosia Montana, Abrud si Bucium. La Sohodol se extrage marmura. Functia agrar-industriala este reprezentata de agricultura (cultura cartofului, fructe si cresterea animalelor) si prelucarea industriala (industria textila, confectii, covoare tesute manual; industria alimentara si de prelucrare a lemnului). Potentialul peisajului natural (chei,pesteri, fenomene carstice etc.) ca si traditia unor serbari populare inlesnesc dezvoltarea unor activitati turistice.

Unele fenomene de risc natural ce au avut lo in ultimul timp in zona Rosia Montana au generat manifestari diferite in functie de localitatile unde s-au declasat: alunecari de teren; eroziuni de maluri, dislocari de stanci si caderi de roci; vai toretiale (ravene, ogase rape); zone inundabile si zone mlastinoase.

Factorii care contribuie la realizarea potentialului economic al zonei Rosia Montana sunt:

Resursele naturale importante ale subsolului (aur si argint) si ale solului (paduri, pasuni, fanete);

Forta de munca cu traditii in unele ramuri (minerit, prelucrarea lemnului si a metalelor, cresterea animalelor, artizanat etc.)

Mijloace de productie si tehnologii invechite si o echipare insufucuenta a teritoriului cu cai de comunicatie, gospodarirea apelor, alimentarea bu energie electrica si termica etc.

Extractia de minereuri constituie cea mai importanta ramura a industriei in zona,

folosind majoritatea fortei de munca masculine de aici. Daca zacamintele s-ar epuiza sau daca s-ar efectua un program de disponibilizari masive, acesti lucratori nu ar avea citre ce ramuri industriale sa se indrepte in aceasta zona, aparand grave probleme sociale.

Domeniul silvic, de si bogat din punct de vedere al fondului forestoer, prezinta probleme legate de administrarea acestuia precum si de defrisari si despaduriri provocate de exploatarile miniere din zona; productivitate slaba a padurilor im zonele poluate; extinderea pajistilor in defavoarea surafetei impadurite, legata de acelasi fenomen; lipsa accesibilitatii pe intreaga suprafata a fondului forestier etc.

Cresterea animalelor, culturii restranse de porumb si de cartofi sunt cateva din domeniile agriculturii practicate in zona Rosia Montana. Exista localitati (Lupsa) in care activitatea preponderenta a locuitorilor este cea agricola (peste 85%). De asemenea, insuficienta si deficitara a productiei agricole din lipsa acuta de puncte de colectarea si conditii de transport adecvate etc reprezinta disfunctionalitati ale agriculturiii din aceasta zona.

Economia zonei Rosia Montana, ca si economia intregii regiuni a Muntilor Apuseni, se gaseste in procesul schimbarii de sistem datorita mostenirii nefaste de tip mono-industrial, combinata cu starea saraciei continue a populatiei, cu amenintarea de epuizare a resurselor subsolului si de agravare a degradarii mediului. Sensul acestor schimbari este opus celui cerut de obiectivele dezvoltarii durabile.

De asemenea, trebuie sa se realizeze o schimbare si in ceea ce priveste abordarea problemelor de mediu, ajungandu-se de la situatia unui consumator de fonduri banesti la cea a unui furnizor de eco-eficienta (eficienta economica si ecologica). Actiunile de protectie a mediului, de conservare a resurselor naturale si de reconstructie ecologica trebuie sa devina oportunitati cu efecte economice, care vor crea noi locuri de munca si vor furniza venituri atat pentru populatie, cat si pentru bugetele locale.

In momentul de fata Rosia Montana se confrunta cu o problema foarte delicata, un proiect de dezvoltare si intensificare a extractiilor minere de metale pretioase, cei ii confera avantaje deosebite dar in acelasi timp ii aduce numeroase dezavantaje, mai ales pe termen lung ducand la disparitia zonei in cea mai mare parte a sa.

Date generale despre Proiectul Rosia Montana.

Proiectul minier Rosia Montana (denumit mai departe "Proiectul") este propus de compania mixta Rosia Montana Gold Corporation S.A. Conform documentului "Descriere Proiectului" si datelor furnizate pe situ-ul companiei, Rosia Montana Gold Corporation S.A. RMGC este o companie mixta formata din Gabriel Resources Ltd (Canada), care detine 80% din actiuni, compania statului roman Minvest S.A. ce are 19,3% si alti actionari romani 0,7%.

Gabriel Resources Ltd (GR) este companie orientala spre "achizitia, exploatarea si dezvoltarea proiectelor de metale pretioase", ce are doua proiecte de minerit in Romania, Rosia Montana si Bucium.

In 1995, GR a rasapuns cu o propunere scrisa la apelul deschis de cautare de participanti la proiectul Rosia Montana facut de Regia Autonoma a Cuprului Deva, titulara a proiectului Rosia Montana; ulterior regia s-a reorganizat sub numele de Minvest S.A., propunerea fiind acceptata. Licenta de concesionare de exploatare pentru Rosia Montana a fost data de Guvern in 1999 pentru Minvest ca titular si RMGC ca afiliat. In octombrie 2000 s-a produs transferul de licenta, RMGC devenind titular si Minvest afiliat.

Proiectul (prezentat in mai multe versiuni) prevede acum urmatoarele:

Obtinerea a 300 tone aur si 1600  tone argint anual, din procesarea a 13 milioane minereu pe an, timo de 16,2 ani, minereu obsinut din exploatarea in cariere deschise a patru masive (Cetate, Carnic, Orlea, Jig-Vladioaia). Proiectul prevede exploatarea in primii zece ani in cariere la Cetatea si Carnic, iar in urmatorii 6 ani la Orlea si Jig. Minereul din zona are o concentratie medie de 1,56 grame aur/tona si de 7,8 grame argint/tona.

Stramutarea sau relocarea a circa 900 de famili insumand circa 2000 de persoane, din 740 de locuinte si 138 apartaente; stramutarea a opt biserici, noua cimitire, scoli, gradinite, dispensar medical; clasificarea a noua case monumente istorice; distrugerea muzeului minerirului, impreuna cu galeria care se viziteaza acum si cererea unui nou muzeu; distrugerea a patru masive (Cetate, Carnic, Orlea, Jig) in urma escavarilor ce vor crea patru masive; distrugerea monumentelor naturale Piatra Corbului si Piatra Despicata; ocuparea a 1200 ha de teren in satele Rosia Montana si Corna; crearea unui iaz de decantare (in locul actualului sat Corna) ca depoyit de tulbureala de steril de procesare, cu un baraj (de steril) inalt de 185 metri (cat un bloc de 60 de etaje) la numai 2 Km de Abrud.

Exploatarea in cariera descisa a masivului Cetate a inceput in 1970, distrugandu-se mai multe urme importante ale exploatarii vechi, romane. Ibaltimea masivului a scazut in timp cu 120 de metri, exploatarea actuala fiind de maximum 400.000 tone minereu/an, la care se folosesc camione de 15 tone, reziduurile fiind depozitate intr-un mic iaz din Valea Salistei. Proiectul a fost revizuit de mai multe ori ca timpi si ca valori, pentru a raspunde comentariilor unor analisti. In noiembrie 2001, consultabtul australian Minproc a elaborat documentul intitulat "Studiul final de fezabilitate", in care productia anuala de minereu era de 20 milioane tone anual si viata minei era de 11 ani. A urmat "Studiul de optimizare" facut de SNC Lavalin, care prevede o produtie anuala de 13 milioane tone pe 16 ani.

In septembrie 2002 a fost elaborat documentul intitulat "Descrierea Proiectului", in care investitia initiala (costurile de capital pentru productia de 13 milioane tone de minereu anual) a fost prevazuta la 235 milioane USD . In decembrie 2002, D. Chambers face unele comentarii tehnice asupra celor doua documente, "Studiul final de fezabilitate" si "Descrierea Proiectului", semnaland modificarea mai multor aspecte cheie ale proiectului propus:

Durata Proiectului a fos ridicata de la 11 la 16 ani, in timp ce productia anuala a scazut de la 20 la 13 milioane de tone minereu pe an (productia actuala fiind de 400 mii tone);

Marimea basculantelor pentru incarcarea minereului si a rocii sterile a scazut de la 230 de tone la 150 de tone (cele utilizate acum fiind de 15 tone) etc.

Dupa publicarea comentariilr tehnice pe marginea Proiectului, firma canadiana a

recunoscut ca atat cheltuilile de investitie, cat si costurile de operare au fost cubestimare si a emis noi estimari financiare. La 27 februarie 2003, dow Jones Newswire scria: "cheltuielile de investitie estimate pentru Proiect se ridica la 437 de milioane de dolari, cu 184 de ilioane de dolari (70 %) mai mult". Sunt mentionate, in Studiul fe fezabilitate, mai multe domenii de creteri, printre care cele legate de costurile de administratie a deseurilor, de accelerare a stramutarii populatiei si de extindere a ariei de exploatare, ssteptandu-se ca si costurile de operare sa creasca, in special cele la electricitate. Proiectul, inceput in 1997, prevede acum ca, daca se obtinea si acordul final de mediu, faza de constructie, de doi ani, sa inceapa in 2004, nu in 2003, cum era in "Descrierea Proiectului", dupa care exploatare propriu-zisa va fi de 16 ani (16,2 ani), urmata de pe perioada de inchidere a minei mai multi ani, pentru care nu se apreciazeaza nimic in legatura cu refacerea mediului distrus. Pe durata de functionare de 16 ani a minei vor fi create aproximativ 250-300 locuri de munca in minerit si un numar de aproximativ 2000 de locuri de munca aditionale, indirecte (in serviciile auxiliare mineritului: transport, restaurante, statii de benzina).

Depozitul de la Rosia Montana are o concentratie slaba de aur si argint. Conform geologilor, un depozit de aur cu un continut de sub 2 grame/tona nu merita sa fie exploatat, deoarece mina va fi sensibilala fluctuatiile pietei, existand riscul major ca acesta sa fie inchisa temporar sau permanent, datorita unei scaderi a pretului aurului. De aceea, nivelul productiei de 13 milioane tone/an (400.000 tone/an in prezent) nu este realizabil in Romania, cu atat mai putin intr-o tona populata ca Rosia Montana. Un calcul simplu arata ca chiar daca RMGC (Rotia Montana Gold Corporation) lucreaza in fiecare zi a anului, opt ore pe zi, va avea de incarcat, descarcat 30 autobasculante grele (150 tone) pe ora, trafic care este practic imposibil de controlat. Astfel, tinta nivelului de productie este total nerealista.