Studiu de caz- incendiu la puntea de vehicule pe o nava ro-ro pasager

STUDIU DE CAZ- INCENDIU LA PUNTEA DE VEHICULE PE O NAVA RO-RO PASAGER

Datorita combinatiei de cantitati mari de lichide usor inflamabile si surse de aprindere, si imposibilitatea unei separari eficiente , puntile de vehicule reprezinta unul dintre cele mai mari pericole de incendiu la bordul feriboturilor Ro-Ro. Sarcina de pornire a unui incendiu datorita arderii unei masini ori a unei rezerve de combustibil poate fi foarte mare iar apropierea fata de alte vehicule asigura bune conditii de propagare si dezvoltare a unui incendiu. Pe de alta parte, accesul oxigenului e limitat, astfel ca focul se poate auto-stinge in scurt timp. Influenta diferitelor conditii de ventilare asupra focului la aceasta punte a fost studiata in experimente model la Institutul National de Cercetare si Testare din Suedia. dupa Larsson et al (2002). Simulari numerice ale testelor au fost facute in Shigunov (2004a)l; un scurt rezumat este furnizat aici.

Unul din modele reprezinta o cutie dreptunghiulara de dimensiuni 11.425/2.786/0625m echipat cu ventilator pentru aerisire, fosa de evacuare pentru aerisire, poarta, 2 geamuri si guri de scurgere. O camera de lemn a fost folosita ca sursa de foc ce a cedat o rata de caldura de 400kW in conditii de ardere libera. Comparatia calculelor cu masuratorile este aratata in figurie 10-12 pentru cazurile 4 (gura de ventilare si scurgerile deschise), 5( ventilatorul de aerisire, gura de ventilare si scurgerile deschise), 6 (2 geamuri deschise) si 9 (poarta de acces si scurgerile deschise); numerele testelor corespunde cu cele din Larsson et al. (2002).

Caldura eliberata de foc a fost calculata ca minim [Qp,free,Qp,max(zi - zf) /hf], unde Qp,free este eliberarea de caldura in ardere libera si Qp,max este maximul acestuiapentru focul la potential maxim; z_i  este inaltimea interfetei termice , si z_f si h_f sunt ordonatele podelei camerei de lemn si respectiv inaltimea acesteia. Formula provine din presupunerea ca partea de sus a camerei, aflata in stratul de gaz contaminat exclus din zona de ardere. Desi mai degraba simplista, aceasta presupunere functioneaza destul de bine in acest caz.

Ratia caldurii eliberatedin foc, creste in mod similar in toate cazurile la inceput. In testele 4 si 5, ratia incepe sa scada dupa ce aerul devine contaminat cu produsi de ardere, iar focul se stinge in aproximativ 6 minute. In testul 6, alimentarea cu oxigen de la ferestre este suficienta pentru a asigura o rata de eliberare a caldurii de aproximativ 70kW, in timp ce in testul 9, alimentarea cu aer alaturi de evacuarea produsilor de ardere prin poarta este suficienta pentru a asigurao rata de ardere libera. Temperatura gazului din stratul superior este indeaproape raltionata cu rata de eliberare a caldurii.. In testele 4 si 5, aceasta incepe sa scada aproximativ in acelasi timp cu scaderea ratei de eliberare a caldurii. in testul 6 temperatura creste usor datorita arderii alimentate cu aer prin ferestre iar in testul 9 temperatura creste mult mai mult decat in celelalte cazuri. Fractia masica a oxigenului in schema gaselor de mai sus scade pana la 14% in 4 minute in toate cazurile testate. In testul 6, fractia masica continua sa scada incet; in testul 4, fractia masica a oxigenuluicreste incet dupa stingerea focului, datorita scurgerii aerului inauntrul modelului, in timp ce in cazul 5, aceasta creste mult mai repede datorita ventilatiei active.