Raport de stagiu dacia - dezvoltarea unui proiect auto nou din punct de vedere logistic

RAPORT DE STAGIU

DEZVOLTAREA UNUI PROIECT AUTO NOU DIN

PUNCT DE VEDERE LOGISTIC

I. INTRODUCERE

Inca din anii de liceu am visat sa devin inginer de automobile, deoarece pe primul loc in lista hobby-urilor era automobilul, tot timpul doream sa aflu informatii din acest domeniu. Luarea acestei decizii a fost consolidata de o plaja vasta de notiuni pe care o dobandisem. Pe parcursul anilor de studiu am realizat ca telul pe care vreau sa il ating nu este altul decat acela de inginer de automobile, fapt pentru care singura solutie care ma avantaja sa ajung in domeniul mult dorit un era alta decat urmarea unei facultati in domeniu.

Dupa mai multe discutii purtate cu familia, am decis sa-mi parasesc orasul natal pentru a ajunge in Pitesti (mai exact in Mioveni ’’Colibasi’’,orasul unde a aparut pentru prima data un automobil marca DACIA 100% romanesc), pentru a urma cursurile Universitatii de Mecanica si Tehnologie, specializarea Autovehicule Rutiere.  

Din acel moment am devenit nerabdator in asteptarea inceperii primului an de facultate, considerand ca ce era in mintea mea si sufletul meu “va prinde contur”.

Totul si-a urmat cursul cu repeziciune, astfel ca ziua cea mult asteptata sosise si totul devenise nou pentru mine. Aici nimic nu a mai fost cum mi-am imaginat (primii ani de studiu nu au avut nimic de a face cu ceea ce stiam eu despre automobile, insa in anii terminali notiunile mi-au fost de mare ajutor), am avut de infruntat bune si rele dar si bucurii si tristeti.Anii de studentie au trecut cu repeziciune, incat in cel de-al patrulea an de studiu mi s-a oferit posibilitatea de a aprofunda in alt domeniu de activitate care imi era strain si anume in LOGISTICA, fapt pentru care am fost selectionat si intervievat de catre responsabilii relatii universitati pentru un stagiu de practica la uzina “DACIA”.

Aici mi-am ales ca tema “Dezvoltarea unui proiect auto nou din punct de vedere logistic”, deoarece eram curios sa aflu cu ce se ocupa si in ce consta acest departament.

Dupa cateva saptamani am aflat ca logistica este un ansamblu de activitati care vizeaza in principal aprovizionarea cu piese si materiale in vederea fabricarii unor autovehicule.Tot aceast departament asigura programarea fabricatiei de vehicule si organe de masini, dimensionand necesarul de materii prime, material, piese si subansamble, asigurand transportul si gestionarea fluxului fizic avand ca scop aducerea in siguranta de la furnizor pana la punctul de distribuire, cu respectarea obiectivelor de calitate, costuri si termene.

Pe langa faptul ca am avut ocazia de a lucra cu cei mai buni din acest domeniu, am aflat si numeroase informatii de la contractarea furnizorilor pana la trecerea in serie a noului proiect auto dezvoltat.

Intr-un cuvant “Logistica” poate fi numita inima industriei automobilelor.

Pentru toate noutatile aflate trebuie sa multumim colaboratorilor: sefului de Departament Mihai Ivascu si in mod special tutorelui nostru domnul Liviu Iancu avand functia de: sef Serviciu Proiecte Noi in Demaraj.

II. ORGANIZAREA DIRECTIEI LOGISTICE

Directorul Directiei Logistice Dacia este Jean DETRUN.

Directia Logistica Centrala Dacia asigura legatura intre Directia Comerciala, a carei misiune este vanzarea de vehicule, si Uzinele Vehicule si Mecanica, care au ca misiune fabricarea de vehicule si de componente mecanice.Directia Logistica are 587 salariati pe plan ierarhic si 900 salariati pe plan functional.

Directia Logistica include urmatoarele entitati:

2.1. Departamentul Logistica Industriala UVD

Seful departamentului este Mihai IVASCU

Misiunile principalelor entitati:

1) Responsabil documentatie

a)       piloteaza realizarea si fiabilizarea documentatiei uzina, respectand jaloanele noilor proiecte cu scopul aprovizionarii referintelor pentru fabricarea vehiculelor conform cu specificatia;

b)       realizeaza modificarile documentare ale proiectelor derivate in demaraje, prin coordonarea meseriilor BE(Vehicule, Mecanica), Fabricatie, Calitate si Cumparari cu scopul de a livra la clienti vehicule conforme din punct de vedere calitate si specificatii;

c)       administreaza referintele pentru vehiculele PSP, avand ca scop asigurarea fabricarii de vehicule conformecu spcificatia si deciziile Directiei de proiect.

2) Responsabil magazie

a) realizeaza gestiunea magaziei demarajului: receptii, stocaje, destocaje, colectari pentru fabricare PSP;

b) realizeaza colectarea pieselor necesare pentru proiecte in demaraj, in alt site Renault.

Detalii magazii: - 2 magazii principale, montaj si caroserie ce dispun de o suprafata de , si mijloace de manipulare specifice.

Responsabil modificari serie

a) asigura gestiunea modificarilor pentru piese in fabricatie serie in UVD avand ca scop reducerea termenului de aplicare si limitarea stocurilor la sfarsit de serie;

b) realizeaza aplicarea fizica pentru modificarile serie dupa jalonul AF;

c) asigura urmarirea documentatiei, pentru referintele in schimbare in aplicatiile informatice: SCOPP, ARPE, GPI.

4) Logisticianul

a) asigura gestiunea comenzilor pentru demaraje proiecte noi;

b) asigura legatura cu toti furnizorii in timpul perioadei de demaraj pana la jalonul AF;

c) asigura prepararea documentara pentru transferul in serie a referintelor specifice.

 2.2. Departamentul Programare/Organizare

Seful departamentului este Aurelian BLANATUI. Departamentul asigura si anima Planificarea si Programarea Sistemelor Industriale Dacia si la furnizori, pentru a satisface cererea comerciala privind disponibilitatea produselor, a volumelor, a diversitatii si termenelor de livrare catre clienti pentru vehicule noi si derivate X90/X79.

2.3 Departamentul Transport Piese si Vehicule

Seful departamentului este Stefan GAIBU.

2.3.1.Centrul Expeditii Vehicule.

Dupa ce vehiculul nou  iese din procesul de fabricatie, acesta trece prin mai multe etape logistice (MADC - receptie, stocare, programare, destocare, documente expeditii, distributie; MADT - control, transfer de responsabilitate; Transport - rutier, feroviar, maritim - port de tranzitie; Concesionar). Fiecare etapa este masurata printr-o serie de indicatori de Cost, Calitate, Termene, (CQD) cum ar fi: cost de functionare, calitatea la MADC - stocare - MADT,  fiabilitate MADA, taxa de avarii. Stocajul standard de vehicule noi in CLE (Centrul Logistic de Expeditii) Dacia este de peste 8 500 de vehicule.

Numarul de vehicule expediate in anul 2009 a fost de 293 283, din care 37 484 vehicule catre 77 concesionari din Romania si 255 799 vehicule expediate la export (64 destinatii).

2.3.2. Transport Amont si Aval ILN

2.3.2.1.Serviciul Transport National, Receptie administrativa si Performanta.

Asigura programarea, organizarea si transportul marfurilor din perimetrul national, efectueaza receptia administrativa pentru marfurile POE (piese fabricate in exteriorul uzinei) si POI (piese fabricate in interiorul uzinei) si animarea performantei activitatii de transport. Dirijeaza fluxul de camioane pentru urmatorii clienti: UVD (uzina vehicule DACIA), UMCD (uzina mecanica si sasiuri DACIA), ILN (International Logistic Newtork), JCR (Johnson Controls), VALEO, APS (accepta piese serie), RMR (Renault Mecanique Roumanie) si efectueaza receptia administrativa pentru UVD (uzina vehicule DACIA), UMCD (uzina mecanica si sasiuri DACIA) si RMR .

Compartimentul asigura transportul cu aproximativ 2 600 camioane/luna pentru fluxurile ZIF, 250 camioane/luna pentru fluxurile ZAF si 1 400 camioane/luna pentru fluxurile din Romania.

2.3.2.2. Serviciul Transport

Coordoneaza activitatea de tractare marfuri pe calea ferata, asigurand transportul amonte si aval. Acest compartiment asigura coordonarea si transportul pe calea ferata a 350 de containere cu marfa/ luna pentru ILN (International Logistic Newtork) si 3 000 t/ luna tabla, sub forma de baloti standard si bobine.

2.3.2.3.Serviciul Gestionare si Reparatii Ambalaj.

Asigura gestionarea fluxurilor de ambalaje standard, dedicate si specifice pentru furnizorii POE (piese fabricate in exteriorul uzinei) si POI (piese fabricate in interiorul uzinei), urmarind respectarea livrarilor de ambalaje conform solicitarilor de la furnizori. Efectueaza reparatii si ambalaje specifice Dacia pentru clientii UVD (uzina vehicule DACIA), UMCD (uzina mecanica si sasiuri DACIA), ILN (International Logistic Network), APS (acceptul pieselor serie), RMR (Renault Mecanique Roumanie), JCR (Johnson Controls), ambalaje standard Renault pentru furnizorii POE/POI (piese fabricate in exteriorul uzinei)/(piese fabricate in interiorul uzinei) si pentru fluxurile Sincron (baze rulante). Atelierul pentru reparatii isi desfasoara activitatea pe o suprafata de aproximativ 480 m˛ si executa operatii de spalare, mecano-sudura si vopsitorie in cadrul aceluiasi atelier.

2.3.2.4. UEL Transport Aval ILN.

Asigura organizarea si exploatarea fluxurilor transport piese aval pentru clientii RIR ILN, transportul de la Constanta a containerelor maritime de import pentru Dacia si RIR ILN.

2.4. RENAULT INDUSTRIE ROUMANIE - INTERNATIONAL LOGISTIC NETWORK

Directorul centrului RIR ILN este Alexandru GIURGESCU. 

RIR ILN Mioveni a fost infiintat in 2005 ca Platforma de export avand ca principala misiune aprovizionarea, conditionarea si expedierea pieselor la clientii externi care fabrica vehicule din familia X90. Initial, activitatea RIR a fost organizata in cadrul Uzinei Dacia, dupa care s-a reorganizat pe un nou amplasament, cel de astazi, din afara Platformei Industriale Dacia. Platforma logistica RIR ILN a demarat cu exportul catre 3 clienti: Rusia, Maroc si Columbia, ajungand, la un an de la infiintare, sa gestioneze exportul de componente pentru fabricatia de vehicule in 8 uzine din sapte tari: Rusia, Africa de Sud, Iran (2 uzine), Brazilia, Columbia, Maroc si India. La acestea se adauga in prezent inca 3 clienti noi: Honmoku Japonia, GTF si Secma Franta. In anul 2007, ILN RIR a fost atestat conform standardelor Renault si a inceput procesul de optimizare in vederea cresterii performantelor acestuia:

Informatii generale despre centrul RIR ILN:

· Investitii 2005-2008: 22,3 M€

· Suprafata teren: 150 000 mp

· Suprafata construita: 36 000 mp

Cifre cheie : 

Platforma RIR gestioneaza cca 8000 de referinte, acestea reprezentand piese necesare fabricarii vehiculelor in diverse versiuni din familia X90: Logan, Sandero, Pick–Up. Pentru a asigura aceste piese, centrul RIR este in contact permanent cu 306 furnizori, din care 83 sunt localizati in Romania si 223 sunt in afara Romaniei.

III. DESCRIERE PROCESE LOGISTICE DEMARAJ PROIECTE NOI

Procesul reuneste totalitatea activitatilor legate de un nou proiect , implicand si actorii DPO (Departamentul Programare Organizare ).

DPO conduce punerea in convergenta a asteptarilor la trecerea jaloanelor calitatii cu animarea transversala a meseriilor implicate .

Ce este un demaraj  industrial ?

Pentru a se adapta nevoilor si exigentelor reglementate de piete, Renault realizeaza evolutia produselor sale.

Fiecare evolutie realizeaza obiectivul unei linii de demaraj industrial:

- proiecte noi de vehicule ;

- versiuni derivate - sunt evolutii ale produsului ce tin cont si de prestatia la client  ;

- modificarea produselor nesesizabile de catre client, necesitand o jalonare de calitate si un pilotaj specific .

Animarea acestor demaraje este realizata de Pilotul Demarajului Industrial, cu Responsabilul Demaraj Proiecte Noi si Responsabilul Fabricantului .

Procesul descrie animarea demarajelor industriale a noilor vehicule de catre serv Proiecte Noi in Demaraj.

Preluarea responsabilitatii realizarii proiectului de catre Uzina se face dupa trecerea jalonului ENVU (Intrarea Noului Vehicul in Uzina), dar trecerea este o procedura dinamica de colaborare intre actorii DIV(directia inginerie vehicule) si DIVD (directia inginerie vehicule DACIA).

Pilotarea activitatilor descrise urmareste realizarea unor demaraje conform jaloanelor proiectului, fara realiniere si o comercializare reusita.

3.1 Prezentarea procesului

1. Obiective :

- obiectivele procesului sunt :

animarea termenelor proiectului de vehicul ;

obtinerea AF – (Acord de Fabricatie), la data asteptata ;

asigurarea reusitei planului de comercializare.

2. Modalitati de aplicare

Acest proces se aplica de fiecare data cand un nou vehicul, o noua faza sau o reindustrializare este pusa in functie; tot proiectul necesitand o jalonare DQ - (Directia Calitatii).

Modalitati de punere la zi

Procesul este legat de evolutia strategiei Renault si de constrangerile temporare ale proiectului. Angajamentele pe termen mai scurt vor implica poate noi metode de lucru.

Refacerea sistemelor de informatii si a indicatorilor folositi impacteaza in aceeasi masura metodele deschise.

Punerea la zi a acestor procese sunt validate de catre DPO .

Perimetrul functional

Perimetrul functional este urmatorul:

- procesul este declansat de trecerea jalonului ROP (Realizare Utilaje de Proiect) de catre un nou proiect si de stabilirea actorilor DPO ;

- procesul se finalizeaza cu trecerea proiectului in viata de serie, implicand punerea in functie a proceselor industriale si instantelor de gestiune a seriei.

Limitele perimetrului functional

Animarea termenului de proiect in fazele de debut este responsabilitatea ingineriei DIV – (Directia Inginerie Vehicule).

Trecerea responsabilitatii privind aprovizionarea cu piese la DL (directia logistica) este asigurata dupa jalonul ENVU.

Serviciul programare si distributie vehicul din cadrul DPO , este reponsabil de luarea in calcul a programarii noilor proiecte.

Acest proces se sprijina pe numeroase procese sau documente de organizare.

Circuitul de descriere ramane macroscopic, fiind necesar de a se referi cateodata la procesele de baza mai detaliate pentru obtinerea unor precizii.

3.3 Schema generala a procesului

IV. JALONARE PROIECT AUTO NOU

4.1. Intentii

Intreprinderea decide lansarea unui proiect in fata unui client cunoscut. Sunt identificate tintele clientului, produsele fundamentale asociate si profiturile asteptate.

Puncte cheie:

4.1.1 Asteptarile client si scenariile produselor sunt identificate.

- sunt identificate domeniile diferentiate;

- asteptarile specifice vehiculelor de societate sunt cunoscute (in Europa);

- descrierea sintetica a vehiculului si raspandirea dimensiunile structurale

- tabloul concurential este descris;

- vehicule concurentiale vandute pe plan local sunt identificate;

- fundamentele sunt ierarhizate si aspectul dimensional este precizat;

- nivelul de performante GMP dorit pentru fiecare piata este exprimat.

4.1.2 Design-ul raspunde la cererea produsului si identifica panorama concurentiala.

- design-ul raspunde la cererea produsului, propunand mai multe versiuni derivate;

- panorama concurentiala din punct de vedere a fundamentelor automobilului este definita.

4.1.3 Ipotezele incasarilor sunt realizate.

- volumele de comercializare, ipotezele mijloacelor comerciale fixe si variabile, preturile de tranzactie sunt determinate pe regiuni;

- previziunea incasarilor este construita.

4.1.4 Descriptia tehnica este realizata.

- elementele dimensionate pentru alegerea platformelor ale caror caroserii sunt documentate;

- identificarea maselor tintelor vehiculului in raport cu concurenta;

- lista de GMP candidate este realizata si partajata cu produsul;

- tinta numarului total de piese si a numarului de piese de realizat este definita.

4.1.5 Strategia industriala este documentata.

- lista siturilor industriale este stabilita.

4.1.6 Tinta economica este limitata.

- suprafata de lucru este definita.

4.1.7 Planing-ul este distribuit.

- un planing – strategic – proiect (PSP-preserie probatorie) este stabilit;

- planing-ul activitatilor pana la jalonul Retur Intentii este construit.

4.1.8 Proiectul este structurat.

- un proiect de baza este consultabil in legatura cu coordonatele actorilor;

- resursele necesare pana la jalonul Retur Intentii sunt realizate;

- planing-ul si organizarea reuniunilor sunt formalizate.

4.2. Retur Intentii

Lansarea convergentei cu privire la definitia unui singur concept.

4.2.1 Tintele clientilor si scenariile produselor sunt definite.

- sunt realizate studii etnografice;

- tintele de referinta (ale clientilor) sunt detaliate;

- specificatiile produsului pe piata potentiala sunt indentificate;

- conditiile de folosire pe piata sunt definite.

4.2.2 Valoarea prestatiilor cheie din proiect a fost estimata.

- potentialul valorilor diferentiate este cuantificat.

4.2.3 Ipotezele incasarilor sunt confirmate.

- volumele de comercializare pe regiune sunt confirmate;

- ipotezele mijloacelor comerciale fixate si variabile pe regiune sunt confirmate;

- preturile de tranzactie pe regiune sunt confirmate.

4.2.4 Design-ul furnizeaza o prima traducere a fiecarui concept retinut.

- o vizualizare a fiecarui concept, Design-ul este prezentat (machete, filme);

- dimensiunile fundamentale ale vehiculelor concurentiale sunt masurate;

- alocarea costului Design- este definita pentru versiunea de baza, apoi arbitrajului directorului de program porneste de la articolele Design-ului cifrate comparate cu ale concurentei.

4.2.5 O descriptie tehnica este realizata.

- planurile de intentie pentru concept sunt stabilite si unite cu inceputurile obiectelor fundamentale ale autovehiculului;

- bilantul demonstrarilor de concept este stabilit;

- studiul de fezabilitate a inovatiilor pentru continuarea procesului este confirmat;

- alegere platformei este realizata;

- numarul total de piese si numarul total de piese derivate (de realizat) este definita de la jalonul intentii;

- inovatiile potentiale sunt identificate si planurile de actiune sunt puse in aplicare.

4.2.6 Strategia industriala este documentata.

- valoarea cumparaturilor este stabilita in raport cu furnizorii potentiali;

- ipotezele de localizare a siturilor industriale Renault si furnizorii sunt partajate;

- dosarul tehnico-economic de afectare este realizat;

- planing-ul de baza al lotului ’’0’’ este realizat.

4.2.7 Tintele de calitate ale proiectului sunt cunoscute.

- tintele calitatii proictului sunt validate si prezentate la proiect (pentru pietele potentiale).

4.2.8 Tinta economica este cunoscuta.

4.2.9 Planing-ul este difuzat.

- planing-ul strategic al proiectului este oficializat ca referinta;

- Master-planing-ul de dinainte este realizat pana la Pre-contract;

- resursele necesare pana la jalonul ’’Stabilire concept’’, sunt puse la dispozitia proiectului.

4.3. Stabilirea conceptului

Intreprinderea alege conceptul de dezvoltare

4.3.1 Tinta client este unica, impreuna cu USP-urile (puncte unice de vanzare).

- tinta client de referinta si tintele principale ale pietei sunt confirmate;

- conditiile de dezvoltare ale pietelor sunt confirmate si partajate;

- ipoteza de acoperire a caroseriilor este confirmata.

4.3.2 Valoarea conceptului este estimata.

- elemente de baza sunt scoase in evidenta prin analiza valorii client cu scopul de a sustine eventualele arbitraje;

- valoarea conceptului ca ansamblu de elemente de baza este comparata cu a unui vehicul existent.

4.3.3 Comerciantul accepta strategia produsului, iar ipotezele incasarilor sunt actualizate.

- volumele de comercializare pe regiuni sunt actualizate;

- pretul de tranzactie este actualizat;

- previziunea incasarilor.

4.3.4 Conceptele sunt pozitionate in raport cu fundamentele vehiculului si alegerea design-ului.

- design-ul furnizeaza un contur de cautare statistica in aprecierea conceptului;

- fiecare concept este calificat;

- limitele si pragurile unei perceptii bune ale automobilului sunt stabilite.

4.3.5 Deschiderea tehnica este realizata.

- planurile de intentii pentru concept sunt realizate si coerente cu valorile automobilului ;

- alegerea inovatiilor este realizata.

4.3.6 Strategia industriala este documentata.

- schema de referinta este fixata;

- lista de mijloace si procese industriale este definita;

- planul de baza al lotului 1 este validat;

- planul de baza al lotului de piese reprezentativ este construit si partajat.

4.3.7 Tintele calitatii proiectului sunt cunoscute.

4.3.8 Planing-ul este difuzat.

4.3.9 Proiectul este structurat.

4.4. Pre-Contract

Se hotaraste asupra fezabilitatii QCD (calitate, costuri, termene) proiectului.

4.4.1 Produsul este definit, valorificat la concurenti si partajat pe toate meseriile.

- raspunsul meseriilor este in concordanta cu cererea produsului;

- numarul, tipul si planing-ul de realizare a seriilor limitate pentru animarea in viata serie sunt definite si partajate cu ajutorul comerciantului;

- bugetul specific pentru animarea la serie a fost hotarat cu ajutorul programului;

- competivitatea versiunii pivot in raport cu concurentii de referinta este evaluata de o analiza a valorii integrate;

- este stabilita legatura intre pret, volume-tinta si competivitate.

4.4.2 Piata actualizeaza ipotezele biroului de incasari.

- tintele pentru meseriile service sunt definite;

- pre-contractul pieselor si accesoriilor este semnat;

- ipotezele mijloacelor comerciale fixe si variabile pe regiune sunt actualizate;

- preturile tranzactiei sunt actualizate.

4.4.3 Strategia industriala este stabilita.

- acordul principal este semnat intr-un cadru de parteneriat;

- pre-contractul industrial este re-semnat;

- toate piesele sunt distribuite in loturi;

- furnizorii prevazuti sunt numiti;

- pre-contractul logistic este re-semnat.

4.4.4 Planing-ul este semnat /validat.

- planing-ul de baza al proiectului de la pre-contract la ROP (realizare utilaj de proiect) este semnat in concordanta cu definitia lotului de baza;

- atat prima editare a lotului de baza cat si completarea lui sunt elaborate.

4.4.5 Ecuatia economica este respectata.

- costurile de vanzari la pre-contract sunt coerente cu obiectivul proiectului;

- investitiile sunt coerente cu obiectivul economic.

4.4.6 Definitia tehnica este protejata.

- plan de referinta (lista de cote standard) este re-semnata;

- lista de piese noi cat si cele de piese reconduse este validata de catre meserii;

- fezabilitatea QCD a inovatiilor este realizata;

- organele mecanice ale loturilor de baza sunt definite.

4.4.7 Proiectul este organizat.

- echipa proiectului este constituita;

- responsabilii de aparaturi cu GFE (grup functional elementar) si SQF (serviciul calitatii furnizorilor), sunt desemnati.

4.5. Studiul utilajelor

Se realizeaza autorizarea studiului utilajelor si aprovizionarea pentru realizarea utilajelor pe termen lung.

Obtinerea numelui furnizorilor de utilaje retinuti pentru furnizor de piese.

Analiza propunerilor detaliate cu privire la utilaj

Contactarea potentialilor furnizori de utilaje si linii de asamblare.

4.6. R.O.P (realizare utilaj de proiect)

Autorizarea realizarii utilajelor si mijloacelor de proiect.

4.8.1 Definitia tehnica este realizabila:

- design-ul a fost stabilit;

- cotele functionale majore din punct de vedere geometric sunt definite;

- jalonul DOC3 este pronuntat;

- contractele ‘’organelor mecanice’’ ale laturii de baza sunt semnate;

- planul de referinta la ROP este re-semnat.

4.8.2 Rezultatele planului de validare al produsului sunt conforme asteptarilor:

- planurile de validare ale unor functii si sisteme sunt conforme cu planing-ului;

- planurile de validare ale diagnosticabilitatii sunt diferite.

4.8.3 Fezabilitatea previzionala a produsului este coborata.

4.8.4 Definitia mijloacelor de fabricare Renault este validata:

- contractele industriale pe meserii sunt semnate;

- capitolele logistice ale contractelor industriale sunt semnate;

- acorduri tehnice de sfarsit de stadiu ale mijloacelor prevazute sunt pronuntate;

- mijloace de control asociate la mijloace de fabricare sunt definite;

- mijloace capacitare de control al calitatii de fabricare sunt definite.

4.8.5 Coerenta planing-urilor:

- toate piesele de diverse marimi au o data planificata de lansare a utilajului;

- planing-urile de referinta ale furnizorilor sunt re-semnate de catre Renault;

- planurile de trecere in productie a furnizorilor de piese sunt acceptate de Renault.

4.7. DOCUMENTATIE DOC – AMONT

LISTA DE PIESE IMPACTATE (LPI)

LPI

- o baza de acces alimentata de catre LUP si semnata;

- o baza documentata cu acces controlat;

- fisiere pe familie de vehicul;

- un fisier instrument;

- calendare ale seriei pe gama;

- indicatori;

- documente explicative ale procesului, ale modului de operare si ale LUP.

LUP- lista unica de probleme

Poate fi utilizat in toate domeniile si meseriile auto:

LUP PRO – destinat punerii in comun la nivelul proiectului, a setului de probleme;

LUP ECO- instrument de animare a planurilor economice ale proiectelor;

LUP QC-permite aducerea unui raspuns rapid si apropiat problemelor avand un impact asupra calitatii-client;

LUP EP- destinat formalizarii cererilor de evolutie a produsului (in sensul piesa=vehicul);

LUP SER- pentru gestiunea problemelor procesului .

LPI - standardizeaza practicile pe ansamblul familiilor de vehicule;

editeaza indicatori;

formalizeaza asteptarile unui instrument „Industrializare” ;

este alimentata de catre LUP si apoi semnata;

se imbogateste cu date de animare si decizii ale procesului- COMAP, Plan de sarcini;

regrupeaza referintele impactate documentar in LUP, apoi cele ale DEVO-ului (Evolutie Dosar) in legatura cu fiecare din problemele LUP;

restituie informatii necesare sub forma de vizualizari, la fiecare etapa a jalonarii unui proces de schimbare;

formeaza in special lista de probleme LUP;

editeaza planing-ul volumelor si a datelor de fabricatie a preseriilor;

pune la dispozitia tuturor actorilor informatiile de baza

este imperativul salvarii fisierului inainte de a-l deschide pentru toate consultarile sau modificarile ;

un numar restrans de persoane este autorizat de a modifica fiserul LPI;

are o aplicare birotica care nu prezinta securitatea unei aplicatii industriale.   

Indicatorii rezultatului si procesului sunt realizati pornind de la LPI si sunt pusi la dispozitie.Cuprind IQP-urile transmise de catre DLI-urile uzinelor.Acestia sunt destinati difuzarii conform unei periodicitati definite, dupa fiecare proiect si directiunile uzinei.

COMODIF este instanta care gestioneaza totalitatea modificarilor pe perioada vietii unui vehicul:

realizeaza animarea structurala si regulata, de la inceput pana la stabilirea structurii sale;

prezinta grupul de actori impactati (Director de Proiect, DIVD, IAQ, Pilot de modificari . ).

4.8. DOCUMENTATIE DOC – AVAL

Difuzare LPI etape si asteptari

1 Verificare LPI.

Verificare cantitativa = daca sunt specificate referintele pentru fabricarea tuturor vehiculelor din lotul de baza ;

Verificarea calitativa = daca sunt specificate corect toate referintele;

Verificarea apartenentei fiecarei referinte POE/POI/POU;

Verificarea documentatiei amont.

Verificare daca fiecare referinta are triplet :

Furnizor – Piesa – Client;

Verificare daca documentatia in sistemul GPI este OK;

Verificare daca CAP este OK / daca nu animarea cumparatorilor pentru realizare;

Verificare daca ambalajul este documentat ;

Informare serviciu transporturi pentru creare de parcurs / transport pentru furnizorii noi;

3. Lansarea de comenzi catre furnizori in conformitate cu numarul de vehicule lansate si definitia tehnica specifica fiecarui vehicul.

3.1 Consultarea si animarea furnizorilor cu privire la capacitatea si disponibilitatea acestora de a livra la termenul si in cantitatea comandata

3.2 Organizarea si comanda de transport pentru piesele specifice POE/POI;

3.2.1 Transport utilizand circuite de serie;

3.2.2 Transport utilizand circuite hors serie;

4. Animarea /pilotarea furnizorilor care nu confirma livrarea la termenul cerut sau in cantitatea ceruta.

4.1.Organizarea/pilotarea de reuniuni intre Frunizor – Directia cumparari – Directia Logistica Serviciul Proiect nou in demraj – B.E (birou de studii).

5.Receptia reperelor.

5.1 Verificarea conformitatii acestora:

- cantitativa prin serviciul PND;

- calitativa prin serviciul SQF;

5.2 Inventarierea si stocarea acestora.

6. Pregatirea logistica pentru fabricarea fiecarui lot preserie : PSP1-PSP2-PS (conform cu jaloanele proiectului).

6.1 Realizarea de colectii cu piesele specifice necesare pentru fiecare vehicul de fabricat;

6.2 Dupa fiecare lot fabricat piesele ramase in stoc se caseaza, astfel incat lotul urmator sa se realizeze cu piese de generatie noua (ultima definitie tehnica).

7. Pregatirea LPI si DOC AVAL pentru transferul la serie.Dupa fabricarea ultimului vehicul PS se trece la etapa de pregatire a fiecarei piese pentru transferul la serie.

Etape pregatitoare :

7.1 Verificare daca sunt OK: - triplet;

- CAP;

- Documentatie in GPI;

- Ambalaj;

- solutie logistica serie;

- solutie logistica transport ;

- inventare in GPI;

- parametraje in S.I;

7.2 Lansarea cererii de transfer;

7.2.1 Schimbarea codului TGP Demaraj la Serie;

7.2.2 Lansarea de comenzi in regim serie;

4.9. ENVU (intrarea noului vehicul in uzina)

Autorizarea fabricatiei in uzina a vehiculelor destinate finalizarii punerii la punct a produsului.

4.9.1 Calitatea ‘’client’’ obtinuta este pe o traiectorie prevazuta.

- rezultatele AVES sunt conforme cu obiectivele;

- primul plan de fabricatie este favorabil.

4.9.2 Produsele livrate si acceptate de catre Renault sunt conforme referentialului IOD si specificatiilor pentru PSP (preserie preparatorie).

- POE receptate de catre uzina sunt acceptate pentru montarea PSP .

- rapoartele de control ale POE , sunt acceptate de Renault;

- POE , sunt fabricate pe situl serie cu mijloace de serie.

4.9.3 Traiectoria montarii in cadenta conform proiectului este respectata.

- aptitudinile mijloacelor furnizorilor sunt conforme cu obiectivele;

- bilantul de conformitate a geometriei vehiculului si caroseriei este conforma obiectivului.

4.9.4 Documentatia este realizata fara retinere.

- fisele DCL (descrierea conditiilor logistice), sunt documentate;

- planul de referinta serie este resemnat.

4.9.5 Uzina este de acord cu fabricarea.

- piesele de schimb ale mijloacelor de productie prevazute sunt disponibile;

- sistemele de informatii si echipamente informatice sunt in functie si operationale conform planing-ului;

- logistica de aprovizionare si fluxul intern sunt operationale si au in evidenta montajul in cadenta.

4.9.6 Validarile produsului/procesului/service sunt realizate fara puncte ridicate.

- planurile de validare prevazute sunt realizate.

4.9.7 Planing-ul proiectului este respectat.

- plan de demaraj industrial (pornind de la PSP) este la zi si in concordanta cu nevoile proiectului.

4.9.8 Proiectul este organizat pentru montarea PSP in uzina.

- protocolul de demaraj este contractual si necesar;

- organizarile si resursele pentru gestiunea modificarilor sunt operationale.

4.9.9 Uzina este pregatita pentru primirea proiectului.

- mijloacele prevazute in uzina sunt in functie;

- piesele de schimb a mijloacelor de productie prevazute sunt disponibile;

- functiile suport sunt organizate si operationale conform machetei efective si planing-ului;

- planurile de actiune inscrise in nota de acord a jalonului precedent sunt realizate in uzina.

4.10. AMPS ( acord montaj pre-serie)

Autorizarea fabricatiei vehiculelor preserie in conditii de serie.

4.10.1 Calitatea ‘’client’’ obtinuta este pe traiectoria prevazuta.

- rezultatele AVES sunt conforme cu obiectivele ;

- rezultatele de evaluare QP(calitate proces) sunt conforme obiectivelor ;

- bilant de fiabilitate – anduranta este favorabil ;

- seria de rulaj este definita si organizata.

4.10.2 Produsele ‘’ acceptate de serie’’ livrate si receptionate de Renault sunt conforme specificatiilor.

- produsele receptionate sunt ‘’acceptate de serie’’ ;

- raport de control ale POE sunt acceptate de Renault;

- bilantul de conformitate geometrica vehicul-caroserie-piese este conform cu obiectivele.

4.10.3 Produsul este validat, certificat si omologat.

- preconizarile furnizorilor despre utilizarile pieselor de catre Renault, sunt luate in seama;

- calibrarile si softurile sunt validate ;

- produsul este acceptat ca design ;

- in spatiul international omologarile sunt realizate si rezultatele sunt conforme obiectivelor ;

4.10.4 Uzina incepe fabricarea conforma.

- mijloacele prevazute in uzina sunt operationale fara puncte de blocare pentru securitatea personalului ;

- rezultatele indicatorilor de protocol ale ambalajelor sunt conforme.

4.10.5 Logistica este operationala.

- echiparea ambalajelor este realizata conform planing-ului ;

- fluxurile logistice de piese si ambalaje interne / externe sunt operationale ;

- sistemul logistic de distributie este organizat pentru satisfacerea planului de comercializare.

4.10.6 Nevoile si prestatiile sunt definite.

- tarile si-au exprimat nevoile lor in lansarea vehiculului in termene si volume ;

- referintele pieselor de schimb sunt specifice si documentate in sisteme informatice documentare ;

- vehiculele BS (nevoi speciale) lotul numarul 1, sunt livrate catre meseriile clientilor (brosuri, formatii comerciale si tehnice, companii publicitare), conform planing-ului fixat ;

- lotul numarul 2 de BS, al tarilor este definit cu exigente de datele MADC.

4.10.7 Planing-ul proiect este respectat.

- plan de demaraj industrial cuprinde nevoile speciale si este in coerenta cu nevoile proiectului ;

- planing-ul detaliat de dupa AMPS este stabilit si semnat de catre actorii proiectului ;

- planurile de actiune inscrise in nota acordului din jalonul precedent sunt realizate.

4.11. AF (acord de fabricatie)

Autorizarea fabricarii vehiculelor vandabile noi.

4.11.1 Calitatea ‘’client’’ obtinuta este conforma obiectivelor.

- rezultatele AVES sunt conforme obiectivelor ;

- rezultatele evaluarilor QPsunt conforme cu obiectivele ;

- bilantul de fezabilitate este satisfacut.

4.11.2 Sistemul industrial este capabil de a produce in cadenta

- sistemul industrial al furnizorului este capabil de a produce in cadenta ;

- timpul de retus este conform obiectivului ;

- mijloacele de fabricare Renault sunt capabile de aproduce in cadenta ;

- realizarea planului de formare este conform cu obiectivele contractuale ;

- autorizarile industriale legate de siturile de fabricare sunt obtinute ;

- rezultatele contatiilor ergonomice ale posturilor de lucru sunt conforme cu obiectivul.

4.11.3 Sistemul logistic este capabil de a produce in cadenta.

- departamentul de logistica este capabil de a face fata cadentei prevazute ;

- logistica de distributie este operationala din punct de vedere calitativ si capacitiv.

4.11.4 Planing-ul proiect este respectat.

- planing-ul de fabricatie este compatibil cu nevoile in volume si capacitatile industriale interne si externe.

4.11.5 Proiectul este organizat pentru trecere la serie.

- organizatia OLV este difuzata ;

- planurile de actiune inscrise in nota acordului din jalonul precedent sunt realizate ;

- versiunile alese pentru lotul de baza din jalonul AF sunt pilotate conform procesului versiunilor anterioare.

4.13. AE (acord de expeditie)

Autorizeaza vehicule la expediere conform planului de destinatie.

Puncte cheie :

4.13.1 Calitatea ‘’client’’ a vehiculelor este conforma obiectivelor.

- rezultate AVES sunt conforme cu obiectivele;

- calitatea dorita pe vehiculele serie este verificata;

- rezultatele rulajelor fiabile sunt satisfacatoare.

4.13.2 Capabilitatea sistemului industrial este verificat.

realinierile necesare sunt efectuate si organizate pe situri divizate;

capacitatea aparatului de productie interna si respectarea montarii in cadenta prevazuta este verificata;

nivelul de conformitate a caroseriei asamblate si vopsite este la obiectiv;

timp de retus este conform cu obiectivul. 

4.13.3 Logistica de distributie este operationala

logistica de distributie intre punerea la dispozitie a clientului si urmatoarele centre de difuzare este organizata si operationala;

plan de control este gata pentru punerea in aplicare.

4.13.4 Functia pieselor si accesoriilor vor fi gata pentru comercializa.

nivelul de validari ale CAP (contract de cumparare piese de schimb) este conforma obiectivului;

nivelul de validare al accesoriilor este conform obiectivului.

4.13.5 Omologarea tarii este obtinuta.

pe plan international semnatura omologata data de autoritatea tarii este obtinuta.

4.13.6 Organizarea lansarii unui vehicul – OLV , este pe deplin operationala.

resursele dedicate OLV sunt in functie si operationale;

4.13.7 Proiectul este organizat pentru viata de serie.

operatiile vamale pentru exportul vehiculelor sunt operationale;

organizarea privind versiunile derivate este in functie si operationale;

planele de actiune inscrise in nota accordului jalonului precedent sunt realizate.

4.12. AC (acord de comercializare)

Autorizeaza punerea la dispozitie a vehiculelor catre clientii tarilor contractate.

4.12.1 Calitatea vehiculelor si securitatea prestatiilor comerciale este asigurata;

- realizarea AVES pe parcuri sunt conforme obiectivelor.

4.12.2 Ofertele catre client sunt disponibile si relatia client este stabilita.

- oferta garantie este disponibila.

4.10.3 Comunicarea pentru lansarea vehiculului este stabilita.

- companiile publicitare au fost revazute de catre tarile contractate si vor fi stabilite pentru comercializarea vehiculului.

4.12.4 Formatiile de actori vanzari si postvanzari ale filialelor comerciale sunt dezvoltate.

- mijloacelor de formare a vanzatorilor vor fi disponibile inaintea comercializarii vehiculului in tarile contractate;

- vanzatorii vor fi formati in tarile contractate.

4.12.5 BS (nevoi speciale) piese de schimb si accesoriile necesare la comercializare sunt disponibile.

- toate vehiculele BS , lotul numarul 2 sunt livrate in tara contractata conform planing-ului de referinta;

- piesele indisponibile comercializarii sunt disponibile in magazinele tarii de comercializare.

4.12.6 Logistica de distributie este operationala.

- logistica de distributie intre centrele anterioare de dezvoltare este organizata si operationala.

4.12.7 OLV (organizatia lansarii vehiculelor) este in totalitate operationala.

- resursele dedicate OLV sunt pe post si operationale.

4.12.8 Omologarea este obtinuta.

- omologarea (acoperind tarile considerate UE), este obtinuta si documentele de inmatriculare sunt la dispozitia filialelor.

V. Concluzie

Subiectul initial privind dezvoltarea unui proiect auto este dezvaluit a fi un proces mai complex decat se astepta.

Meseria de logistician este mult mai bine aplicata daca logisticianul are o cultura industriala, cunoaste bine vehiculul auto, cunoaste si intelege procesele de fabricatie din site –ul respectiv. Deasemenea logisticianul trebuie sa comunice cu meseriile in transvers. Inca din fazele de inceput, logisticianul preia in urma documentatiilor lista de piese impactate, verifica reperele, gestioneaza transporturile, verifica coerenta intre comanda din GPI si numarul de vehicule lansate, consulta si anima furnizorii cu privire la comenzile lansate necesitand receptionarea pieselor la timpul potrivit.

Astfel el verifica respectarea contractului de transport de catre firmele contractualizate. Gestioneaza referintele ajunse in uzina client spre stocarea in magazii, respectiv spre alimentarea liniei de montaj.

Practica realizata in cadrul uzinei DACIA, a oferit unui viitor inginer intelegerea unui domeniu in continua dezvoltare.

Am devenit mai realist si mai obiectiv in ceea ce priveste functionarea globala a unei firme de productie in masa.

Pe scurt am invatat enorm, datorita ajutorului permanent si neconditionat din partea tutorelui meu.

Notiunile pe care le-am dobandit aici imi vor fi deseori utile in practica meseriei de inginer in cadrul industriilor de masa si vor face diferenta in argumentul meu spre angajare. 

VI. BIBLIOGRAFIE

Manual - LOGISTICA FURNIZORILOR – Renault 2007

LOGISTICA CUMPARARILOR – Renault 2007

Manualul cursantului – MODUL DE FORMARE PENTRU APLICATII GPI – 2003

NORME SI PROCEDURI RENAULT

NORME SI PROCEDURI DACIA