Romania si uniunea europeana

ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA

Pana in decembrie 1989 relatiile Romaniei cu cele trei Comunitati Europene s-au concretizat in raporturi bilaterale intre tara noastra si statele membre CE, Acordul cu privire la sistemul generalizat de preferinte din 1974 si Acordul privind produsele industriale din 1980 incheiate cu CEE.

Incepand cu anul 1990 relatiile dintre Romania si UE au cunoscut o crestere importanta, in contextul democratizarii vietii economice, politice si sociale din Europa Centrala si de Est si a orientarii statelor vest-europene spre o generalizare a integrarii economice la nivelul continentului.

In aceste conditii Romania si Comunitatea Europeana semneaza la 22 octombrie 1990 Acordul de comert si cooperare, intrat in vigoare in mai 1991. Pe plan politic are loc acreditarea reciproca a primelor misiuni diplomatice, Uniunea Europeana fiind reprezentata la rang diplomatic de Delegatia Comisiei Europene in Romania.

Cele mai importante momente din evolutia raporturilor dintre tara noastra si UE sunt cu evidenta incheierea Acordului de asociere si depunerea de catre Romania la 22 iunie 1995 la Paris a cererii de aderare la UE.

Acordul European de asociere a Romaniei la Uniunea Europeana marcheaza o etapa deosebit de importanta in procesul de integrare a Romaniei in structurile europene, pas decisiv in atingerea obiectivului ca tara noastra sa devina membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Asocierea Romaniei la UE inseamna in plan economic crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economica si financiara in sprijinul restructurarii economiei romanesti, iar in plan politic crearea unui cadru institutional in vederea realizarii unui intens dialog politic, inclusiv la nivel inalt pentru sprijinirea eforturilor Romaniei pe calea realizarii economiei de piata si a consolidarii democratiei.

Acordul European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat de Parlamentul Romaniei prin Legea nr.20/12 aprilie 1993 si de catre statele membre UE a intrat in vigoare la 1 februarie 1995.

In vederea aplicarii in avans a prevederilor comerciale si economice din Acordul de Asociere intre Romania si Comunitatile Europene a intervenit in anul 1993 un Acord Interimar.

Negocierile Acordului Interimar s-au purtat pe parcursul a sase runde, in perioada 19 mai 1992 - 4 noiembrie 1992; acordul a fost parafat la Bruxelles la 17 noiembrie 1992 si semnat la acelasi sediu la 1 februarie 1993. El a fost ratificat conform actelor urmatoare: 12 februarie 1993 avizul favorabil dat de Parlamentul European; 8 martie 1993 decizia de aprobare a Acordului de catre Consiliu; 16 martie 1993 Senatul Romaniei ratifica Acordul; 22 martie 1993 Adunarea Deputatilor ratifica Acordul. Urmare a parcurgerii procedurilor de ratificare, atat de catre Romania, cat si de catre statele UE, la 1 mai 1993 Acordul Interimar a intrat in vigoare.

Principiile care stau la baza asocierii Romaniei la UE au in vedere: - stabilirea unei perioade de tranzitie de maximum 10 ani, impartita in 2 etape succesive egale; - in prima etapa UE isi va asuma cu precadere angajamentele, iar in a doua etapa Romania; - partile se vor abtine de la noi reglementari care ar intra in contradictie cu Acordul; - disponibilitatea partilor de a revedea periodic angajamentele luate in sensul ameliorarii lor, inclusiv in sensul accelerarii aplicarii Acordului.

Sunt prevazute dispozitii ce privesc crearea unei zone de comert liber, concretizat prin eliminarea treptata a obstacolelor tarifare si netarifare in relatiile dintre parti; - eliminarea restrictiilor cantitative si a taxelor vamale la importul din Romania pentru cca.90% din produsele industriale, textile si siderurgice; - elaborarea unor strategii coerente de restructurare a ramurilor industriale; - eliminarea graduala de catre Romania a taxelor vamale la importul a 70-75% din produsele industriale provenind din UE; - posibilitatea Romaniei de a continua procesul de sprijinire, inclusiv prin subventii, a unor sectoare industriale pe o perioada de 5-10 ani; - realizarea unei zone de liber schimb cu caracter limitat si determinat pentru produsele agricole provenite din Romania, datorita sensibilitatii pietei comunitare la aceste produse, aplicandu-se Romaniei preferintele vamale generalizate (scutiri sau reduceri de taxe vamale si de prelevare); - in privinta importurilor agricole din UE se va aplica o reducere a taxelor vamale de 25% pe o perioada de 5 ani pentru produsele complementare productiei interne si pentru cele deficitare de pe piata interna s.a.

Pentru punerea in aplicare a Acordului European si urmarirea modului de executare a dispozitiilor sale de catre partile contractante, Acordul a prevazut un sistem institutional adecvat misiunilor sale. Titlul final "prevederile institutionale, generale si finale" din Acordul European este consacrat acestui mecanism bilateral.

Principalul organ este Consiliul de Asociere care se reuneste cel putin o data pe an la nivelul membrilor desemnati de Guvernul Romaniei, pe de o parte si membri ai Consiliului CE si Comisia CE pe de alta parte. El examineaza problemele importante aparute in cadrul acordului, orice alte probleme bilaterale sau internationale de interes reciproc. Prezidarea Consiliului de Asociere (CA) se va face pe rand, de un membru al Guvernului Romaniei si un membru al Consiliului UE. La lucrarile CA poate participa cu statut de observator Banca Europeana de Investitii. CA este un organ decizional. Actele sale sunt decizii si recomandari. Deciziile sunt obligatorii pentru partile contractuale, acestea fiind tinute sa le aduca la indeplinire prin masuri adecvate. Eventualele diferende ce pot apare intre parti vor fi solutionate de CA printr-o decizie sau de un arbitru.

In indeplinirea sarcinilor sale, CA este asistat de un Comitet de Asociere format din reprezentanti ai Guvernului Romaniei, pe de o parte si reprezentanti ai Consiliului UE si ai membrilor Comisiei UE pe de alta parte, de regula la nivel de functionari superiori. Regulile de functionare ale Comitetului de Asociere vor fi stabilite de Consiliul de Asociere.

Comitetul este principalul organ executiv. CA poate delega, in conditiile Acordului puterea de decizie Comitetului de Asociere. Reuniunile Comitetului de Asociere sunt periodice.

Al treilea organ este Comitetul Parlamentar de Asociere. El este un forum democratic de dialog politic format din parlamentari, membri ai Parlamentului Romaniei, pe de o parte si ai Parlamentului European pe de alta parte.

Regulile de functionare ale CPA sunt stabilite chiar de acest organ si el are un rol consultativ pe langa CA. Actele sale sunt recomandari cu privire la problemele asupra carora urmeaza sa decida CA.

Avand in vedere ca astfel de organe au fost create si prin acordurile incheiate de UE cu celelalte state asociate si din nevoia de a stabili un cadru de dialog larg intre aceste tari si UE, dupa 1994 s-a format un Comitet Parlamentar Mixt la lucrarile caruia participa parlamentari membri ai parlamentelor nationale din tarile asociate si parlamentari europeni.

Acest forum democratic se reuneste de 2 ori pe an: o data pe teritoriul Uniunii si o data de teritoriul unui stat asociat. Romania participa activ la lucrarile de dialog politic parlamentar.

Oferta romaneasca in dialogul politic al integrarii europene este reprezentata de Strategia nationala de pregatire a aderarii la UE, act adoptat la Snagov la 21 iunie 1995.

In acest document se arata: "aderarea Romaniei la UE constituie pentru societatea romaneasca un obiectiv strategic fundamental. Aceasta obtiune are la baza consensul fortelor sociale si politice care vizeaza ancorarea solida a tarii in sistemul de valori european, promovarea interesului national, dezvoltarea societatii romanesti pe principiile democratiei si economiei de piata, in masura sa asigure stabilitatea si prosperitatea natiunii".

Strategia nationala este strans corelata cu programul continut in Carta Alba si prevede in consens cu acesta si un Program de armonizare legislativa pentru integrarea in piata interna, ce vizeaza garantarea liberei circulatii a capitalurilor, a marfurilor, a serviciilor si a persoanelor, participarea la programul PHARE si raporturile specifice cu institutiile financiare BIRD, BEI, BERD, FMI.

Strategia nationala prevede si infiintarea unui comitet inteministerial responsabil in domeniul integrarii, a Departamentului de Integrare Europeana subordonat Primului Ministru si a altor structuri centrale si locale.

In anul 1997 Comisia Europeana a prezentat punctele de vedere proprii in legatura cu solicitarea Romaniei de aderare la Uniunea Europeana, act component al Agendei 2000. Comisia a analizat realizarile Romaniei in procesul de preaderare, a stabilit o serie de recomandari, apreciind ca intr-un interval de aproximativ 5 ani Romania va indeplini conditiile si va putea sa isi asume obligatiile ce decurg din aderarea la UE.

Transformarile profunde care au avut loc in societatea romaneasca dupa 22 decembrie 1989, hotararea tarii noastre de a participa la procesul de integrare europeana, precum si noua conceptie promovata de UE in relatiile cu tarile din Centrul si Estul Europei sunt elemente esentiale care au permis asezarea pe baze noi a relatiilor Romaniei cu Uniunea Europeana.

Fisier

Carta Alba - pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si de Est pentru integrarea in piata interna a Uniunii Europene

Consiliul European de la Essen, din decembrie 1994 a adoptat o strategie de preaderare menita sa ajute tarile asociate din Europa Centrala si de Est (TECE) sa-si realizeze conditiile de aderare la UE. Consiliul a definit pregatirea statelor asociate pentru integrarea in piata interna UE ca fiind "elementul esential al strategiei care trebuie sa permita reducerea diferentelor" si a invitat Comisia sa redacteze o Carte Alba. Cat priveste UE, acest proces prezinta importanta datorita nevoilor proprii de a face functionala piata interna si dupa largirea sa, prin aderarea TECE.

Documentul elaborat de comisie nu este decat un element al strategiei de preaderare, astfel cum a fost stabilita la Consiliul European de la Essen, decizia politica din decembrie 1994 bazandu-se pe doua instrumente principale: acordurile de asociere incheiate de UE cu TECE si pe de alta parte relatiile structurate, realizate in baza acestor acorduri de cele doua parti contractante.

Din perspectiva TECE acordurile de asociere au drept obiectiv final crearea conditiilor de aderare la UE, ele vizand stabilirea progresiva, intre parti, a libertatilor economice fundamentale proprii UE, in special crearea pietei interne, iar pe de alta parte apropierea legislatiilor statelor parti.

Documentul elaborat de Comisie arata ca trebuie sa se faca distinctia intre alinierea la piata interna si aderarea la UE, doar aceasta din urma implicand acceptarea, in totalitate a "acquis-ului comunitar".

Alinierea la piata interna presupune un proces complex de transformari pe care TECE trebuie sa le realizeze pentru a stabili o compatibilitate intre propria ordine economica, juridica si politica cu cea existenta la nivelul UE. Strategia UE de preaderare reprezinta doar un ajutor acordat TECE pentru obtinerea finalitatii prevazuta in Carta Alba, responsabilitatea alinierii la piata interna, cat si stabilirea propriilor prioritati pentru diferitele sectoare revenind, in primul rand tarilor asociate.

In procesul de preaderare UE isi asuma in principal rolul de a acorda o asistenta tehnica, in special prin intermediul programului Phare, in privinta apropierii legislatiilor, consolidarii reformelor economice, restructurarea industriala, stimularea schimburilor economice si comerciale.

Tranzitia TECE catre sisteme politice si economice compatibile cu acelea din UE este un proces complex, el implica o serie de transformari politico-juridice si politici macroeconomice coerente, specifice fiecarei tari in parte, proces in curs de derulare in toate TECE.

Carta Alba fixeaza doar o strategie, masurile concrete de realizare a finalitatii propuse fiind stabilite progresiv de catre UE si fiecare dintre tarile asociate, in cadrul dialogului politic initiat dupa decembrie 1994.