Procesul de Cooperare Dunareana

PROCESUL DE COOPERARE DUNAREANA este o initiativa politica a Romaniei  si Austriei, la care s-au alaturat Comisia Europeana si pactul de Stabilitate.

Protectia Dunarii a devenit o problema de peste ultimii ani. Datorita dezvoltarii economice in regiunea Dunarii, aceasta nu a adus numai imbunatatirea calitatii vietii, ci, de asemenea, amenintare la adresa mediului si a raului. Cresterea de activitati industriale, de agricultura extensiva, in crestere comunitatile municipale, toate acestea sunt surse potentiale de poluare daca nu sunt corect gestionate si pot avea un impact negativ asupra functiilor raului, a calitatii apei, folosintelor de apa, de exemplu, aprovizionarea cu apa pentru locuitori, a vietii acvatice, etc. In special, poluarea cu nutrienti si substante toxice devine o problema grava, deoarece afecteaza nu numai Dunarea, dar si Marea Neagra.

Proiectul Regional pentru Dunare este aici pentru a consolida cooperarea regionala a tarilor Dunarii si sprijine dezvoltarea politicilor nationale si a legislatiei si definirea actiunilor prioritare pentru controlul poluarii in scopul de a asigura o abordare comuna la protectia apelor internationale, managementul durabil al resurselor naturale si a biodiversitatii.

PRD de punere in aplicare este format din 22 componente cu un numar mare de activitati specifice in Faza 1 si 2. Cele cinci principale de actiuni sunt:
Politici de Dezvoltare (obiectivul 1: Crearea de conditii ecologice durabile pentru utilizarea terenurilor si de gospodarire a apelor)
Consolidarea capacitatilor si Cooperare transfrontaliera (obiectivul 2: 'Dezvoltarea capacitatilor si consolidarea cooperarii transfrontaliere pentru imbunatatirea calitatii apei si a standardelor de mediu in Bazinul Dunarii)
Participare Publica si de sensibilizare (obiectivul 3: 'Intarirea de implicare a publicului in luarea deciziilor de mediu si consolidarea actiunilor comunitare pentru reducerea poluarii si protectia ecosistemelor')
Monitorizare si Evaluare (obiectivul 4: 'consolidarea sistemelor de monitorizare, evaluare si informatii de control al poluarii transfrontaliere, si pentru a reduce nutrienti si substante nocive')
Proiecte pilot si studii de caz (obiectivele 1, 2 si 4)

PRIMA FAZA a proiectului (2002-2003) a fost special creata, concentrandu-se mai mult pe pregatirea si initierea de activitati la nivel de bazin de consolidare a capacitatilor cu o atentie deosebita la dezvoltarea si punerea in aplicare a politicilor de reducere a poluarii, instrumente eficiente juridice si economice, mecanismele de monitorizare si evaluare, crearea de comitete inter-ministerial, precum si dezvoltarea de programe de participare a publicului si consolidarea ONG-urilor, in total 20 de componente de proiect cu o serie de activitati se efectueaza stabilind astfel o baza solida pentru punerea in aplicare a Faza 2 a proiectului.
Faza Doi a Proiectului (2004-2006) a instituit instrumente institutionale si juridice la nivel national si regional pentru a asigura reducerea nutrientilor si gestionarea durabila a corpurilor de apa si a resurselor ecologice, care sa implice toate partile interesate si construirea de sisteme de monitorizare informare adecvate.

Pe termen lung PRD contribuie la dezvoltarea umana durabila in Bazinul Dunarii si extinsa al Marii Negre, prin consolidarea capacitatilor tarilor participante in dezvoltarea unor mecanisme eficiente pentru cooperarea regionala si coordonare, in scopul de a asigura protectia apelor internationale, managementul durabil al resurselor naturale si a biodiversitatii.
Dunarea Proiectul Regional completeaza activitatile ICPDR trebuie sa ofere o abordare regionala pentru dezvoltarea politicilor nationale si a legislatiei si definirea actiunilor prioritare pentru controlul poluarii cu o atentie deosebita la obtinerea unor efecte durabile ecologice in bazinul Dunarii si Marea Neagra zona Marii.

Proiectul Regional pentru Dunare (DRP), trebuie privit ca o parte integranta a Dunarii / Marii Negre si Parteneriatul strategic o continuare logica a sprijinului GEF pentru consolidarea capacitatilor prevazute pentru o perioada de cinci ani pentru tarile din bazinul fluviului Dunarea .

Comisia Europeana a organizat consultarea publica pe parcursul careia au fost organizate, in toate statele riverane, conferinte, seminarii si mese rotunde. Rezultatul acestor consultari il reprezinta elaborarea de catre Comisia Europeana si prezentarea, in parteneriat cu statele riverane, a unei Comunicari pe tema Strategiei UE pentru regiunea Dunarii, precum si a unui Plan de Actiune. Acesta va cuprinde analiza in detaliu a situatiei actuale si va propune linii de actiuni exemplificate prin tipuri de proiecte care vor fi implementate pe termen scurt/mediu sau lung. Comisia Europeana va monitoriza indeplinirea obiectivelor Planului de Actiune. Acesta va fi actualizat periodic, in functie de evolutia situatiei economice si a trendurilor sociale din regiune.

Evenimentele organizate de Comisia Europeana in parteneriat cu statele riverane au avut loc in: Germania (Conferinta de deschidere a procesului de consultare publica, Ulm, 1-2 februarie 2010), Ungaria (Conferinta pe tematica dezvoltarii economico-sociale si Summitul Dunarii, Budapesta, 25-26 februarie 2010, la nivel de prim-ministri ai statelor din bazin), Austria - Slovacia (Conferinta organizata la Viena si Bratislava cu focalizare pe domeniul conectivitatii, in zilele de 20-21 aprilie 2010), Bulgaria (Seminar dedicat dezvoltarii capacitatii administrative si bunei guvernante, Ruse, 10-11 mai 2010), Romania (Conferinta de inchidere a procesului de consultare publica, Constanta, 9-11 iunie 2010).

Gruparea Europeana de Cooperare Teritoriala

Gruparea Europeana de Cooperare Teritoriala (GECT) este destinata sa faciliteze si sa promoveze cooperarea transfrontaliera, transnationala si interregionala. Spre deosebire de structurile care gestionau acest tip de cooperare pana in anul 2007, GECT are personalitate si capacitate juridica. Prin urmare, poate dobandi si vinde bunuri sau angaja personal.

Pot fi membri ai unui GECT:

statele membre;

colectivitatile regionale sau locale;

asociatiile;

orice alt organism de drept public.

Gruparea Europeana de Cooperare Teritoriala (GECT) este o "premiera" in sensul ca faciliteaza existenta unei grupari intre colectivitatile din diferite state membre fara semnarea prealabila a unui acord international ratificat de catre parlamentele nationale. Cu toate acestea, statele membre trebuie sa-si exprime acordul in ceea ce priveste participarea membrilor GECT pe teritoriile lor.

Dreptul aplicabil pentru interpretarea si aplicarea conventiei unei GECT este cel al statului membru in care GECT isi are sediul.

Printre obiectivele GECT se numara simplificarea procesului de cooperare teritoriala la granitele Statelor Membre, prin oferirea un cadru clar si coerent pentru interventiile la nivel local, regional si national si preintampinarea barierelor de ordin constitutional, legal si financiar.

In Romania, cadrul legal necesar pentru aplicarea efectiva a Regulamentului nr.1082/2006 a fost creat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.127/2007 privind Gruparea Europeana de Cooperare Teritoriala (GECT), publicata in Monitorul Oficial nr. 769 din 13 noiembrie 2007.

Conventia unei GECT precizeaza, in special:

denumirea GECT si sediul social;

lista membrilor GECT;

aria teritoriala;

obiectivul GECT;

misiunea GECT;

durata GECT.

Initiativa de Cooperare in Sud Estul Europei

Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei (Southeast European Cooperative Initiative - SECI) a fost lansata in decembrie 1996, dupa semnarea acordurilor de pace de la Dayton, la propunerea comuna a Uniunii Europene si Statelor Unite ale Americii, cu scopul dezvoltarii unei strategii economice si de mediu viabile in regiune.

Reuniunea inaugurala a avut loc la Geneva, in perioada 5-6 decembrie 1996, la 6 decembrie 1996 fiind adoptata Declaratia de Intentie privind cooperarea in cadrul SECI .

Potrivit Declaratiei, SECI este o structura regionala care incurajeaza cooperarea intre statele participante si facilitarea integrarii lor in structurile europene. SECI urmareste coordonarea planurilor de dezvoltare regionala, asigura o mai buna prezenta a sectorului privat in economia zonei si stimuleaza transferul de know-how, precum si realizarea de investitii in sectorul privat.

Componenta SECI 

Statele participante la SECI: Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Grecia, F.R.I. a Macedoniei, R. Moldova, Romania, Slovenia, Turcia si Ungaria.

Statele sustinatoare: Austria, Italia, Elvetia, SUA, Republica Ceha si Federatia Rusa.

Dr. Erhard Busek, fost vice-cancelar al Austriei, este Coordonatorul SECI. Erhard Busek detine, de asemenea, si functia de Cordonator Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), pana in iunie 2008, moment in care PSESE isi va inceta activitatea.

Initiativa a cooperat cu: Organitatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa, Comisia Europeana, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii, precum si cu institutii si initiative regionale, cum ar fi: Initiativa Central Europeana, Organizatia pentru Cooperare Economica a Marii Negre, procesul Royaumont. SECI colaboreaza de asemenea cu Institutul pentru Regiunea Dunarii si Europa Centrala, cu sediul la Viena, precum si cu Centrul Natiunilor Unite pentru Prevenirea Criminalitatii Internationale. 

Structuri si modalitati de functionare 

Comitetul de Agenda ('Agenda Committee') a reprezentat organismul decizional al acestei Initiative de cooperare regionala. Format din coordonatorii nationali pentru SECI (care gestionau, in plan intern, participarea la proiectele SECI), Comitetul de Agenda a avut drept obiectiv identificarea preocuparilor comune legate de economia si protectia mediului in regiune, precum si stabilirea listei de prioritati pe baza carora au fost concepute si dezvoltate proiecte concrete.

Prioritatile de actiune selectionate de Comitetul de Agenda al SECI, la cea de-a 24-a intalnire (Salonic, 17 decembrie 2002) au fost vizibil diminuate fata de actiunile preconizate la infiintarea SECI, in 1996, si anume: Transportul pe Dunare, Initiativa Raului Sava si a Raului Tisa.

Nota: S-a considerat ca experienta comerciala si de afaceri castigata de SECI prin proiectele dunarene in aria dezvoltarii infrastructurii de transport si a managementului apelor este valoroasa si poate fi folosita si pentru raurile Sava si Tisa, in special in atragerea de finantari.

Comitetele nationale PRO, inspirate dupa modelul EUROPRO al ONU/CEE, s-au dovedit active in tarile in care a existat un interes sustinut pentru armonizarea si simplificarea procedurilor in materie de administratie, comert si transport.

Comitetele PRO reunesc reprezentanti ai sectorului privat (transportatori rutieri, expeditori, comisionari/brokeri, agenti vamali) si ai ministerelor comertului, transporturilor, finantelor, afacerilor externe, afacerilor interne.

Legatura la nivelul SECI a acestor structuri de facilitare -SECIPRO- a avut la baza problemele specifice intregii regiuni ca, de exemplu, reglementarea problemei vizelor pentru soferii de camioane din regiunea respectiva.

In baza deciziilor adoptate de Comisia Economica pentru Facilitarea Activitatilor de Comert si Transport (CEFACT/ONU), la sesiunea din iunie 1999, activitatea comitetelor a fost directionata spre domeniul identificarii problemelor care afecteaza eficienta comertului international. Astfel, Comitetul ROMPRO a creat patru grupe de lucru, respectiv: simplificarea si facilitarea procedurilor de trecere a frontierei pentru mijloacele de transport comerciale; comert electronic; formare profesionala; intalniri bi si multilaterale. Membrii Comitetului apartin institutiilor guvernamentale care reglementeaza formalitatile si procedurile de comert exterior.

Domenii si prioritati de actiune 

SECI a vizat incurajarea cooperarii intre statele participante si facilitarea integrarii lor in structurile europene.

Proiectele SECI, realizate de catre experti din statele participante si sustinatoare, au primit asistenta tehnica din partea Comisiei Economice a ONU pentru Europa (ONU-CEE), precum si din partea altor institutii internationale, inclusiv Comisia Europeana, OSCE, Organizatia Mondiala a Vamilor, Interpol.

SECI s-a concentrat, in principal, pe proiectele legate de trecerea frontierei si pe acele proiecte care tin de dezvoltarea infrastructurii de transport, securitate, energie si dezvoltarea sectorului privat:

a) Facilitarea trecerii frontierei 

imbunatatirea infrastructurii fizice: au fost identificate cca. 30 de puncte de trecere a frontierei din regiunea SECI ca avand nevoie de ameliorari. Acest proces include: lucrari de constructie pentru extinderea punctelor de trecere a frontierei, noi echipamente de modernizare a serviciilor vamale, sporirea capacitatii de procesare la punctele vamale, precum si proiectarea si supervizarea proiectelor de constructie.

activitati si pregatire vizand facilitarea comertului: standardizarea si coordonarea operatiunilor comitetelor pentru procedurile de trecere a frontierei, pregatirea operatorilor de transport si a comunitatii de afaceri in utilizarea noilor proceduri vamale, precum si imbunatatirea cooperarii intre sectoarele public-privat.

Nota: SECI a asigurat, din fonduri puse la dispozitie de SUA si Norvegia, finantarea imbunatatirii serviciului de ferry-boat in punctul de traversare a Dunarii intre Vidin si Calafat.

sisteme de management al informatiilor vamale: hardware si lucrari pentru sistemele informatice vamale integrate, software si asistenta pentru imbunatatirea sistemelor informatice.

b) Revizuirea regimului vizelor 

facilitarea eliberarii vizelor pentru comunitatea de afaceri in regiunea SECI.

c) Facilitarea transporturilor (marfuri/pasageri) 

Grup de Lucru ad-hoc pentru reducerea stationarii la frontiera a trenurilor expres.

Grup de proiect privind transportul pe Dunare (Coridorul VII), cu scopul reducerii transportului rutier prin transferarea acestuia pe calea fluviala oferita de Dunare.

d) Eficienta energetica: realizarea unei retele regionale pentru utilizarea eficienta a resurselor energetice si de apa.

e) Interconectarea sistemelor electrice  

reabilitarea subcentralelor si liniilor de electricitate din Bosnia-Hertegovina si Croatia, pentru reconectarea aripii sudice a UCTE.

crearea unui sistem tele-informatic pentru conectarea centralelor-dispecerat ale sistemelor energetice.

f) Interconectarea retelelor de gaz natural: investitii in extinderea retelelor existente si interconexiunea cu conductele internationale.

g) Combaterea criminalitatii transfrontaliere 

Centrul Regional SECI de la Bucuresti a devenit operational in ianuarie 2001.

h) Combaterea terorismului global 

la 14 septembrie 2001, Comitetul Mixt de Cooperare a adoptat "Declaratia de la Bucuresti pentru reprimarea terorismului".

i) Cooperarea intre pietele de capital 

acest proiect a fost lansat, la Bursa de la Istanbul, in iunie 1998, cu scopul cresterii cotei pe care o primesc tarile SECI din fluxurile internationale de capital.

j) Arbritajul comercial si medierea: crearea Grupului de Experti SECI si a Centrului SECI pentru Arbitraj Comercial, Trening si Promovare a Medierii.

k) Alte proiecte: noi tehnologii de comunicatie, precum si managementul apei si tratarii apelor reziduale.

SECI si Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est

Odata cu lansarea Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, in care, din anul 2002, Dr. Erhard Busek detine pozitia de Coordonator Special, s-a evidentiat posibilitatea ca, datorita naturii complementare si obiectivelor comune ale celor doua initiative, activitatile lor sa fie coordonate.

In acest sens, la 27 ianuarie 2003, in prima zi a sesiunii de iarna a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, dr. Erhard Busek, Coordonatorul Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a subliniat faptul ca s-a reusit fuzionarea activitatilor SECI cu cele ale Pactului, urmand a se elabora programele concrete de transpunere in practica ale acestei reorganizari.

Astfel:

Centrul SECI de la Bucuresti a devenit Centrul Regional SECI pentru Combaterea Criminalitatii Transfrontaliere.

Consiliul Consultativ de Afaceri al SECI a fost transformat in Consiliul Consultativ de Afaceri al Pactului de Stabilitate, creandu-se astfel Consiliul Consultativ pentru Afaceri al Europei de Sud-Est.

Comitetele SECIPRO au trecut in subordinea noului Consiliu Consultativ de Afaceri al Europei de Sud-Est.

Intalnirile Comitetului de Agenda al SECI, care aveau loc la fiecare doua luni, au fost programate din ce in ce mai rar, ca 'anexa' a unor reuniuni ale Pactului de Stabilitate.

La 27 octombrie 2006, s-a desfasurat la Viena, conferinta aniversara a 10 ani de activitate a Initiativei de Cooperare Sud-Est Europene.

Consiliul Cooperarii Regionale

Consiliul Cooperarii Regionale promoveaza cooperarea reciproca si integrarea europeana si euro-atlantica a Sud-Estului Europei cu scopul de a accelera dezvoltarea regiunii in beneficiul locuitorilor acesteia.

Consiliul Cooperarii Regionale (CCR) a fost infiintat pe 27 feb. 2008, ca succesor al Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est.CCR-ul este o ramura operationala a Procesului de Cooperare in Sud-Estul Europei (SEECP) si functioneaza ca punct focal pentru cooperarea regional.De asemenea aceasta actioneaza ca forum pentru implicarea continua a comunitatii internationale in regiune.

CCR-ul se concentreza asupra cooperarii regionale in Sud-Estul Europei (SEE) prin intermediul unui cadru regional detinut si condus de acesta, care de asemenea sprijina integrarea europeana si euro-atlantica. Rolul cheie al CCR este de a genera si coordona proiecte de dezvoltare si de a crea un climat politic care sa permit dezvoltarea general social si economic in SEE , spre folosul locuitorilor acestei regiuni.

Activitatea CCR-ului este concentrata in 5 domenii prioritare:

dezvoltare economica și sociala

infrastructura și energie

justiție și afaceri interne

cooperarea in domeniul securitații

dezvoltarea capitalului uman și cooperarea interparlamentara

Organizatia mentine relatii stranse cu toti actorii importanti din aceste domenii cum ar fii guverne, organizatii internationale, institutii financiare internationale,organizatii regionale, sectorul privat si societatea civila.

CCR-ul are in componenta 45 de state membre, organizatii financiare international.Secretariatul CCR are sediul in Sarajevo dar pe langa acesta mai a fost infiintat inca un sediu la Bruxelles care se afla in permanenta legatura cu primul si cu celelalte institutii europene si euro-atlantice.

Reuniunile CCR-ului se desfasoara sub forma Adunarii anuale si a Bordului CCR care are loc trimestial.Bordul CCR-ului asigura indrumarea operationla si supravegherea organizatiei.Este alcatuit din acei membrii ai CCR care contribuie la bugetul Secretariatului, precum si din Uniunea Europeana (UE),reprezentata de Troica alcatuita din Presedentia UE, Comisia Europeana si Secretariatul General al Consiliului.

Deciziile CCR se adopta prin consens.Reuniunile CCR-ului ca si cele ale Secretariatului au ca limba de lucru Engleza

Dezvoltarea economica si social

CCR recunoaste ca dezvoltarea unor economii de piata prospere sprijinite de sisteme sociale adecvate reprezinta o baza pentru pacea si stabilitatea in sud-estul Europei.In acest scop CCR-ul coordoneaza,faciliteaza si ofera sprijin politic unui numar de initiative regionale,sociale si economice care urmaresc in final facilitarea investitiilor si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM),liberalizarea comertului, imbunatatirea sisemului de sanatate public, dialog social si reforma politicilor de angajare in munca.CCR-ul acorda o atentie special dezvoltarii intre activitatiile regionale interdependente.

Justitie si Afaceri Interne

Lupta impotriva crimei organizate si a coruptiei, reforma politiei, a autoritatilor care asigura aplicarea legii si a sistemului judiciar, combaterea migratiei ilegale, facilitarea si liberalizarea regimului de vize si imbunatatirea administrarii frontierelor detin o importanta deosebita pentru tarile din Sud-Estul Europei pentru agenda lor Europeana si Euro-Atlantica devenind astfel prioritatile centrale ale CCR-ului.

CCR-ul sprijina si promoveaza activitatea celor mai importante initiative regionale din domeniul justitiei si afacerilor interne care functioneaa in SEE, asigurand ca eforturile lor sa se sustina reciproc, sa nu se suprapuna ci sa fie complementare cu obiectivele UE de integrare regionala.

Obiectivele strategice sunt :

Combaterea crimei organizate

Sprijinirea implementarii conventiei de Cooperare politeneasca

Activitati anti-coruptie

Activitati legate de emigrare si a