Tipurile de silabe din limba araba

TIPURILE DE SILABE DIN LIMBA ARABA

In limba araba literara exista doua tipuri principale de silabe:

1. Silaba deschisa, alcatuita dintr-o consoana urmata de o vocala. Aceasta vocala poate sa fie scurta (structura CV), si in acest caz avem de-a face cu o silaba scurta deschisa, sau lunga (structura C ), si in acest caz avem de-a face cu o silaba lunga deschisa. Particula لِ li "pentru" ofera primul tip de silaba, iar particula فِي fī "in" ofera cel de-al doilea tip de silaba. Intr-un cuvant ca نامَ nama (na-ma) "el a dormit" se regasesc ambele tipuri de silabe. Alte exemple: ğalasa (ğa-la-sa) "el s-a asezat", 'akala ('a-ka-la) "el a mancat", قالَ qala (qa-la) "el a spus", hafa (ha-fa) "el s-a temut".

2. Silaba lunga inchisa, alcatuita din trei elemente: consoana + vocala + consoana (structura CVC) . Cuvintele monosilabice man "cine", مِنْ min "din", 'an "despre" ofera silabe de acest tip. Alte exemple madda (mad-da) "a intins",(tarğama tar-ğa-ma "a tradus", سِلْسِلَةٌ silsilatun (sil-si-la-tun) "lant, sir".

3. Daca prin jocul schemelor morfologice apare in locul vocalei scurte din silaba lunga inchisa o vocala lunga sau un diftong, rezultatul va fi o silaba de un tip deosebit: consoana + vocala lunga / diftong + consoana (structura C /diftong C). In acest caz avem de-a face cu o silaba ultralunga. Acest tip de silaba se intalneste in cuvintele, limitate ca numar, raportate la totalul lexicului arab, in care apare o vocala lunga sau un diftong inaintea unei consoane geminate:

- in cazul formelor a III-a si a IV-a de la verbul dublat (cu R2 si R3 identice) madda (mad-da) "a intinde; a taragana",تَماسَّ tamassa (ta-mas-sa ) "a veni in contact unul cu altul".

-in cazul formei a XI-a din sistemul triconsonantic: i marra (i -mar-ra) " a deveni rosu; a se inrosi".

- in cazul participiului activ al verbelor cu R2 si R3 identice: maddun (mad-dun) "care intinde"; ٌ marrun (mar-run) "trecator"; ğaddun /ğad-dun( "serios"; haddun (had-dun) "ascutit"; 'ammun ('am-mun) "general".

-in cazul unor nume si diminutivelor lor: madda (mad-da) "materie, substanta"; dabba (dab-ba) "animal mic de povara",cu diminutivul

duwaybba (du-wayb-ba). Dar aceasta silaba ultralunga se reduce practic la o silaba lunga inchisa intr-o rostire care respecta regulile referitoare la legatura

الْمَدِينةَ يَغْزُو el invadeaza orasul"

yaġ - zūl - ma - dī - na > yaġ - zul - ma - dī - na

يَرْمِي الْقُرْصَ "el arunca discul"

yar - mīl - qur - a > yar - mil - qur - a

"prietenul ramane"

yab - qa a - dī - qu > yab - qa a - dī - qu

فِي الْغُرْفةِ in camera"

fīl - ġur - fa > fil - ġur - fa

"pe masa."

'a - lal - ma - 'i - da > 'a - lal - ma - 'i - da

إِلَى الْمَدْرَسةِ "spre scoala"

'i - lal - mad -ra - sa > 'i - lal - mad -ra - sa

لَدَى الْحاجةِ "la nevoie"

la - dal - a - ğa > la - dal - a - ğa  

"a tinut conferinta"

'al - qal - mu - a - a - ra > 'al - qal - mu - a - a - ra

"poarta convorbiri"

yuğ - rīl - mu - ba - a - tat > yuğ - ril - mu - ba - a - tat

Scurtarea vocalei lungi, pentru a evita o silaba ultralunga, are loc si in cazul verbelor la persoanele modurilor apocopat si conjunctiv la care indepartarea silabei finale -ni, -na determina aparitia unei vocale lungi in pozitie finala, atunci cand aceste forme personale sunt urmate de un cuvant articulat . Este vorba de persoanele a II-a feminin singular, de persoanele a II-a si a III-a masculin plural si dual :

عَلَيْكِ أَنْ تَذْهَبِي الْيَوْمَ "tu (feminin) trebuie sa pleci astazi"

a - lay - ki - 'an tad - ha - bil - yaw - ma

"voi (masculin) trebuie sa plecati acum"

'a - lay - kum - 'an tad - ha - bul - 'a - na

" ei doi trebuie sa plece acum"

'a - lay - hi - ma - 'an - yad - ha - bal - 'a - na   

Un fenomen asemanator are loc in cazul numelor la dual si plural masculin regulat in anexiune cu un nume articulat:

نائِبا الْوَزِيرِ " cei doi adjuncti ai ministrului"

na - 'i - bal - wa - zī - ri

"reprezentantii guvernului"

mu - mat - ti - lul - u - kū - ma

لِمُمَثِّلِي الْحوُكُمةِ " pentru reprezentantii guvernului"

li - mu - mat - ti - lil - u - kū - ma

إِلَى جانِبِ مُسْلِمِي الْبُوسْبة "alaturi de musulmanii din Bosnia"

'i - la - ğa - ni -bi - mus - li - mī - l - bus - na

Se mai intalnesc si alte situatii in care un cuvant terminat intr-o vocala lunga precede un cuvant articulat. In astfel de cazuri se procedeaza ca si in cele mentionate mai sus la scurtarea acestei vocale, evitandu-se astfel o silaba ultralunga:

"in acest domeniu"

fī - ha - dal - ma - ğa - li > fī - ha - dal - ma - ğa - li

"bastonul batranului"

'a - as - say - i  > 'a - as - say - i

"spitalul de urgenta"

mus - tas - fa a - wa - ri - ' > mus - tas - fa a - wa - ri - 'i

"nivelul de viata"

mus - ta - wal - ma - 'ī - sa - ti > mus - ta - wal - ma - 'ī - sa - ti

هَذا هُوَ الْمَعْنَى الّذِي أَقْصِدُهُ "acesta este sensul pe care-l am in vedere"

ha - da- hu - wal - ma' - nal - la - dī - 'aq - i - du - hu > ha - da- hu - wal - ma' - nal - la - dī - 'aq - i - du - hu

O situatie asemanatoare se intalneste si in cazul prepozitiilor care se termina cu o vocala lunga, atunci cand preced un nume articulat sau un alt cuvant care incepe cu hamzat al-wa l

"in universitate"

fīl - ğa - mi - 'a > fīl - ğa - mi - 'a

"a plecat la piata"

da - ha - ba - 'i - las - s q > da - ha - ba - 'i - las - s q

"pe masa"  

'a - lal - ma - 'i - da > 'a - lal - ma - 'i - da

"au ajuns la o intelegere"

ta - wa a - l - 'i - lat - ti - fa - qin > ta - wa a - l - 'i - lat - ti - fa - qin

"in reuniunile celei de-a treia runde"

fīğ - ti - ma - 'a - tid - daw - ra - ti - ta - li - ta - ti >

fiğ - ti - ma - 'a - tid - daw - ra - ti - ta - li - ta - ti

Cand cuvantul se termina cu un diftong care ar putea sa creeze o silaba lunga inchisa cu l din articolul cuvantului urmator, sistemul morfologic nu admite scurtarea diftongului prin suprimarea uneia din componentele sale si in acest caz se recurge la transformarea semivocalei din diftong intr-o consoana urmata de o vocala care-i poarta timbrul si acestea formeaza o a doua silaba cu articolul. Fenomenul se intampla in cazul unor verbe cu R3 consoana slaba la apocopat si imperativ masculin plural si in cazul unei constructii de anexiune care are ca prim termen un genitiv - acuzativ dual si ca al doilea termen un cuvant articulat

" nu uitati promisiunea"

la - tan - sa - wul - wa' - da   

فِي غُرْفَتَيْ الْمَنْزِلِ "in cele doua camere ale locuintei"

fī - ġur - fa - ta - yil - man - zi - li

Fonetica si morfologia araba refuza un grup biconsonantic in pozitie initiala. In situatiile in care ar putea sa apara un astfel de grup, el este evitat prin recurgerea la o vocala protetica. Si intrucat in limba araba un cuvant nu poate sa inceapa decat cu o consoana, aceasta vocala protetica apare precedata de o hamza cu care formeaza o silaba, daca cuvantul respectiv apare la inceputul unei fraze. Este cazul tipic al imperativului: *ğlis > 'iğ - lis "sezi", *dhab > 'id - hab "pleaca", *ktub > 'uk - tub "scrie".

Cand astfel de cuvinte apar in interiorul frazei si cuvantul anterior se termina cu o vocala, vocala protetica si hamza cu care forma silaba nu se mai pronunta, desi in grafia araba 'alif-ul care o marca (de data aceasta cu hamzat wa l se mentine, servind la despartirea grupului:

In cazul cuvintelor (nume proprii sau comune) imprumutate de limba araba moderna atat in perioade mai vechi cat si in perioada moderna, grupul biconsonantic initial, existent in limba de origine in cazul unor cuvinte, a fost evitat, de asemenea, prin adaugarea unei vocale protetice, notata printr-un 'alif (constant cu hamzat al-qa . Acesta se pastreaza si in interiorul sirului vorbirii: grec. Platon > أَفْلاطُون ('af - la - ūn); grec. klíma > ('iq - līm) "regiune"; grec. spoggia, lat. spongia > ('is - fanğ) "burete"; lat. stabulum > إِسْطَبُلٌ ('is- abl) "grajd"; Scandinavia ('is - kan - di - na - fi - ya); fr. strategie > ('is - ti - ra - tī - ği - ya) "strategie"; engl., it. studio > ('is - tū - di -y "studio".

O alta modalitate de evitare a grupului biconsonanatic initial in cazul imprumuturilor consta in inserarea unei vocale de disjunctie intre cele doua consoane, care trec in felul acesta la silabe diferite: it. Prussia > (bi -rū - si - ya); fr. proletariat > bi - rū - lī - ta - ri - ya) "proletariat"; fr. proton > بِرُوتُون (bi - r - t n); fr. stade > (si - tad) sau إِسْتاد ('is - tad) "stadion".

Nu este mai putin adevarat, insa, ca grupul respectiv este pastrat in limba contemporana si rostit ca atare in cazul imprumuturilor, mai ales de catre cunoscatorii limbilor europene din care provin imprumuturile.

In interiorul cuvantului, in cazul intalnirii a doua consoane, acestea se despart, trecand la silabe diferite: يَسْتَعْمِلُ > yas - ta' - mi - lu "el foloseste"; يَكْتُبُ > yak - tu - bu "el scrie"; عَلَّمَ > 'al - la - ma "a invatat (pe cn.)"; يُعَلِّمُ > yu - 'al - li - mu "el invata (pe cn.)".

Avand in vedere structura silabei, reiese ca un cuvant arab nu se poate termina decat cu o vocala sau cu o singura consoana. In cursul lecturii, la pauza se suprima vocalele scurte de flexiune, inclusiv cele urmate de tanwīn (mai putin tanwīn-ul de acuzativ -an care devine a lung)

tilmīd^{un -}la pauza tilmīd ^> til - mīd

tilmīd^{in -}la pauza tilmīd ^> til - mīd

tilmīd^{an -}la pauza tilmīda ^> til - mī - da

at-tilmīd ^{u -}la pauza at-tilmīd  ^> at - til - mīd

at-tilmīd ^a -la pauza at-tilmīd  ^> at - til - mīd

Dificultatea impusa de pronuntia unui grup biconsonantic, in cazul cand la pauza apare un astfel de grup in cuvinte cu formele fa'l, fi'l, fu'l , este in general surmontata prin insertia unei vocale ultrascurte de disjunctie: cuvinte ca sar ^un "conditie", fa l^un "capitol", ra b^un "umed", sunt pronuntate la pauza sar^a , fa ^al, ra ^ab ; cuvinte ca i n^un "cetate", ğism ^un "trup, corp" sunt pronuntate i ⁱn, ğisⁱm; cuvinte ca rusd^un "constiinta", ru'b^un "spaima", uhr^un "puritate", ġu n^un "creanga" sunt pronuntate rus^ud, ru'^ub, uh^ur, ġu ^un

In conditiile unei rostiri fara desinente cazuale, in dialectele arabe contemporane, acest fenomen se intalneste cu o frecventa mult mai mare.