- opera lirica
In operele lirice, autorul isi exprima in mod direct gandurile, ideile, sentimentele, atitudinile si convingerile, imbracandu-le intr-o forma poetica, prin utilizarea figurilor de stil.
Pastelul Sfarsit de toamna, de Vasile Alecsandri, are ca tema sentimentele de tristete si melancolie provocate de venirea toamnei si apropierea iernii.
In prima strofa, este conturat tabloul plecarii pasarilor calatoare - cocostarci, randunele, cocori. Succesiunea de verbe, toate la timpul trecut (parasit-au, au fugit, pribegit-au), creeaza sentimentul de tristete provocat de aceasta despartire, culminand cu exprimarea sentimentului de jalnic dor. Aversiunea poetului fata de iarna, anotimp asociat mortii, reiese din numirea acesteia prin expresia zile rele.
In strofa a doua, este conturat, in contrast cu inaltul cerului, tabloul sosirii toamnei pe pamant: disparitia vegetatiei si producerea brumei. Versurile dezvaluie nostalgia poetului dupa zilele luminoase si verdeata verii.
Strofa a treia revine la descrierea semnelor toamnei in vazduh: carduri de cocori zboara pe un cer innorat, cu un soare palid.
Ultima strofa descrie, combinand planurile celest si terestru, apropierea iernii: ziua scade, noaptea se mareste, bate un vant rece, anuntand crivatul si nelinistind animalele (boii, caii, cainii).
Din tot acest tablou, se detaseaza omul. Daca pe tot parcursul pastelului a strabatut, discret, prezenta sa - prin sentimentele exprimate - , in final apare ca fiinta superioara care cugeta la evolutia fenomenelor de necontrolat din jurul sau. Pare ca se gandeste, in tihna, in fata focului, la trecerea timpului - pentru natura (succesiunea anotimpurilor) si pentru sine (curgerea anilor). De altfel, Vasile Alecsandri a scris pastelurile dupa varsta de 40 de ani, trecand de la poezii de dragoste la poezii descriptive.
Figurile de stil cel mai des intalnite sunt:
- Inversiunea: a lor cuiburi, lung zbor, al nostru jalnic dor, vesela verde campie;
- Enumerarea: cocostarci si randunele; frunzele cad, zbor, se dezlipesc;
- Epitet: jalnic dor, vesela verde campie . trista, vestezita, lunca ruginita;
- Comparatia: frunzele cad, zbor in aer si de crengi se dezlipesc ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.
Alternanta descrierii prezentei toamnei pe cer si pe pamant, precum si raportul echilibrat intre substantive si verbe confera armonie versurilor.
Pilda robului nemilostiv
- Evanghelia dupa Matei, 18, 21 - 35
Atunci Petru s-a apropiat de El si I-a zis: Doamne, de cate ori sa iert pe fratele meu cand va pacatui impotriva mea? Pana la sapte ori?
Iisus i-a zis: Eu nu-ti zic pana la sapte ori, ci pana la saptezeci de ori cate sapte.
De aceea, Imparatia cerurilor se aseamana cu un imparat care a vrut sa faca socoteala cu robii sai.
A inceput sa faca socoteala si i-au adus pe unul care ii datora zece mii de talanti.
Fiindca el nu avea cu ce plati, stapanul lui i-a poruncit sa-l vanda pe el, pe sotia lui, pe copiii lui si tot ce avea el si sa se plateasca datoria.
Robul s-a aruncat la pamant, i s-a inchinat si i-a zis: Doamne, fii rabdator fata de mine si-ti voi plati tot.
Stapanul robului aceluia, facandu-i-se mila de el, i-a dat drumul si i-a iertat datoria.
Dar robul acela, iesind afara, a intalnit pe unul dintre cei care erau robi impreuna cu el, care-i era dator o suta de dinari. A pus mana pe el si-l strangea de gat, zicand: Plateste-mi ce esti dator!
Deci cel ce era rob impreuna cu el s-a aruncat la pamant, il ruga si-i zicea: Fii rabdator fata de mine si-ti voi plati!
Dar el n-a vrut, ci s-a dus si l-a aruncat in inchisoare pana cand va plati datoria.
Cand au vazut cei ce erau robi impreuna cu el cele intamplate, s-au intristat foarte mult si s-au dus si i-au spus stapanului lor toate cele petrecute.
Atunci, stapanul lui, chemandu-l la el, i-a zis: Rob viclean! Eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m-ai rugat.
Oare nu se cadea sa ai si tu mila de cel ce este rob impreuna cu tine, cum am avut eu mila de tine?
Si stapanul s-a maniat si l-a dat pe mana chinuitorilor pana va plati tot ce datora.
Tot asa va va face Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau.
Este o parabola, deoarece:
- este o naratiune independenta in cadrul discutiilor purtate de Iisus cu apostolii, conform Evangheliei dupa Matei;
- are semnificatie morala si religioasa, care dezvaluie un adevar general prin asemanarea acestuia cu un fapt real;
Stapanul este Dumnezeu, robii sunt oamenii, datoriile sunt greselile oamenilor fata de Dumnezeu; in timp ce Dumnezeu iarta oamenilor care se caiesc si se roaga greseli foarte mari, oamenii nu sunt capabili sa-si ierte unii altora, din tot sufletul, greseli minore; Dumnezeu ii pedepseste, neprimindu-i in Rai, pe cei incapabili de iertare si care, condamnandu-si semenii, au aroganta de a se substitui judecatii Domnului.
- imbraca adevarul intr-o intamplare luata din viata de toate zilele;
Este folosit un exemplu comun pentru acea perioada istorica, a robilor datori.
- transmite o invatatura;
Oamenii trebuie sa fie toleranti, sa aiba intelegere unii fata de altii, sa caute sa se ajute reciproc.
