E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias. Langa el, un mic acvariu, in care dau veseli din coada cativa pestisori.
- Acum incep sa
- Parca aud: poc, poc, tronc, poc! in navod.
- Bolovani, nu alta.
- Ca avem o mare bogata.
- Ce mare bogata avem!
- Cred ca nu mai au mult.
- Nici o grija. (Striga) Iona!
- (Ragusit) Iona!
- (Mai ragusit) Iona!
- Nimic.
- Pustietate.
- Pustietatea macar ar trebui sa-mi raspunda: ecoul
- (Bagand de seama ca n-are ecou.) Ei, dar ecoul?
- (Mai strriga o data sa verifice banuiala) Io
- (Asteapta) na (Asteapta.)
- (Frecandu-si mainile a paguba.) Gata si cu ecoul meu
- Nu mai e, s-a ispravit.
- S-a dus si asta.
- Semn rau.
- As! Poate e vreo masura mai noua luata de pescari.
- (Explicativ) Sa se termine odata cu galagia de pe mare.
- Ce vacarm!
- Nu e bine sa urli pe mare.
- Pe uscat mai treaca-mearga.
- Dar pe apa ba.
- Tip eu, tipi tu, tipa celalalt. Zgomotele s-aduna.
- Valurile intra in vibratie.
- Ca un pod peste care trec soldatii, toti in acelasi timp: se darama.
- Pai, cand se pun si astia sa treaca!
- Asa si marea. Intra in rezonanta valul asta, intra celalalt. S-ar putea isca o furtuna!
- Si cand s-ar darama toata apa peste noi
- Zau, nu e bine sa strige toti cei de pe mare o data.
- Chiar daca sunt naufragiati?
- Chiar naufragiatii. Sa strige toti, dar pe rand.
- Inteleg, sa nu se bage de seama
- Altfel, s-ar crede ca e o jelanie absoluta.
- S-ar infuria marea.
- (Intelept.) De-aia fiecare om trebuie sa-si vada de trebusoara lui.
- (Uitandu-se in apa) Sa priveasca in cercul sau.
- Si sa taca. (Pauza.)
- Numai ca eu trebuie sa strig. Sa-l chem pe Iona.
- (Striga) Ionaaa!
- Nimic.
- (Striga). Sa nu te prind pe aici, auzi? Nu te mai tine dupa mine, Iona! (Pauza)
- De fapt, Iona sunt eu. Psst! Sa nu afle pestii. De-aia strig, sa-i induc in eroare. C
Se descurca. Greu, dar se descurca.
- (Razand) Cred ca le da mai multa apa.
- Nu, ca ei nun beau apa.
- (concesiv) Ei, le-o fi turnand ea si apa.
- Cand ii vede pe toti cu gurile cascate
- (Incercand navodul) Parca acum atarna mai greu.
- Cred ca l-am prins pe-al mare.
- De mult pandesc eu pestele asta. L-am si visat.
- Nu-i vorba, ca eu visez in fiecare noapte doar pesti.
- Poate unde ma ocup si cu (Gest, insemnand pescuitul)
- Dar prea m-am saturat de atata duhoare in somn.
- Visul si pestele