Departe in Euuropa , isi mai poarta ecourile sinistre ultimele salbe de tun ,razboiul e pe sfirsite,dar in valea Razesului mai continua sa vina scrisori cu colturi aurii ,frunze de dor, asteptarea si infrigurare la marginea satului , instientari de sanatate celor dragi sau vesti negre ,dupa ce satul se umplea de asteptare infigurata,compasiune,lacrimi ,"De-i frig , de ploua de bate vintul , la marginea satului rasar doi copii".Veneau copiii sa imparta asteptarile si durerile satului din asprile zile de razboi, cind chiar si geanta postasului mirosea a transee, a praf de pusca,a iod . ne vin in memorie;in continuare si intregirea acestui tablou poeziile poetilor , a caror copilarie a coincis cu razboiul:"iar noi coplesiti ,tinindu-ne de mina,
printre transee rataciti am fost ". Aceasta a fost si soarta lui Trofimas si a celorlalti copii si tineri pe care ii invoca Ion Druta.
"Deodata printre scrisori rasare un patratel cenusiu , unul dintre acelea ,dupa care niciodata nu mai scrie soldatul. Pe pod se lasa o liniste adinca si numai piriiasul murmura incet ,stingherit .Lelea Artina albi ca varul, abia sopteste : Maica precisa a cui sa fie?
Postasul isi coboara fruntea jos buchiseste multa vreme si in cele din urma sopteste cu virful buzelor:"Zinel Cojocaru" . Peste o jumatate de ceas vestea colindase tot satul .Si-l jeleau gospodinele , caci a fost harnic, si-l jeleau fetele caci era baiat frumos , si tot asteptau cu toti ,asteptau cu infrigurare in suflet cind se vor deschide larg usile casei de pe malul iazului si un bocet de mama va porni a vraminta micutul satuc pierdut in largul cimpurilor.Dar s-a lasat amurgul , pornise a se intuneca si in Valea Razesilor domnea linistea . Numai stresenele lacramau din belsug si vintul plingea la marginea satului , temindu-se sa porneasca singurul asupra noptii"
Autorul a scris in prin-plan acestea secvente pentru a intensifica mesajul antirazboinic pentru a ne introduce cu primile episoade in atmosfera specifica a satului moldovenesc din perioada reflectata si pentru a defini citeva din liniile mesajului . Aceasta oferta deci satul in care ne poarta frumosul poem in proza a lui I.Druta sat in care a descoperit pe tinara si frumoasa Rusanda in care se infiripa muguriiunei iubiri tinere si se intrevad primizele dramatice alei unei despartiri. Scrisa in 1955 aparuta in editie aparte in 1957 modificata intr-o noua versiune in1964, povestirea intruneste si adinceste citeva trasaturi specifice ale poeziei lui Druta .Un liric duios ,o fraza cu muzica-n surdina , o maiestrie anazisa psihologica duiosia relatarii , multa dragoste pentru eroi si pentru arbori si case pentru fiintele plapindesi mici , pentru locuri si mai ales pentru oamenii traitori in acest sat de cimpie , un exemplude dragoste duioasa , colorata scapatari sagalnice.Asadar prin ce s-a impus lucrarea atentiei cititorului si criticii literare? Prin fondul ei liric prin scenele plastice de viata prin umorul specific ,prin maiestriea analizei psihologice , prin stilul si formula narativa si mai ales prin frumusetea si bogatia launtrica a eroilor .
Reusita si succesul povestirii n-ar putea fi inteles si apreciat pe deplin ,daca n-am privi-o in contexul anilor 50. Povestirile si romanele aparute la sf.anilor 50 erau mai degraba niste eronici tematice ("Desteptare", "Zorile") . Scriitorii inregistrau la rece evenimentile fara a participa cu inima la ele :ei neglijau ipoteze ca literatura e stiinta despre om, despre sufletul omenesc . La aceasta situatie refera si unul din articolele sale A.Tolstoi. Scriirile de la rascrucea anilor 50-60 aduceau mai multa emotivitate , mai multa investigare a sufletelor sidestinelor umane .Pe Fundalul lor "Frunze de dor " se impune ca o lucrare deosebit de umana , imbratisind o ogama larga de statuite-de la comic pina la tragic.
Povestirea "Frunze de dor" cuprinde o perioada scurta din primavara pina in toamna anului 1945 ultimile luni de razboi si primele luni de pace . E un rastimp bogat in evenimente de importanta cardinala pentru om si pentru tara; sfirsitul razboiului , intoarcerea la munca pasnica, cicatrizarea unor rani sufletesti , timpurile sint grele dar viata si tineretea triunfa - tinerii de 16-17 ani muncesc in ogoare, traiesc primele iubiri si drame , danseaza la club ,isi primesc viata.
Personajele literare
Protagonistul care are mai multe intelesuri initiator, promotor, corifeu, fruntasi, interpretul rolului principal intr-o piesa sau film . In intelesul pe cite i-l dam noi protagonistul unei opere literare este eroul purtator al ideii (mesajului).De protagonist se leaga actiunea principala , ideile principale , sensul general allucrarii, ei sint participanti principali la dezfoltarea conflictului , de ei isi leaga autorul ideal sau de oameni si frumos ,ei ii ajuta sa spuna ceea ce a vrut sa spuna.
RUSANDA- in lirica mare Ion Druta e preocupat de dramele pe care le genereaza statornicia noului:Eroii sint pusi fata cu noua realitate , revelindusi atitudinea fata de ea. Rusanda mai receptiva la nou, orienteaza , moral si spiritual spre noile orizonturi pe care i le decide noua realitatea. Ghiorghe , dimpotriva , asimileaza mai anevoe sa se familiarizeze mai greu cu noile conditii sociale, deaceea ramine dincolo de bariera . Autorul ne-a prezentat asa dar doua moduri de traire psihologica a noii realitatii conflictul se sprijina pe framintarile sufletesti si starile de spirit ale eroilor. Druta ne introduce in intimitatea acestor eroi avind o sensibilitate aparte pentru universul launtric, psihologiile umane . Mai mult decit atit el o predispozitie psihologica pentru ce e mai intim , mai delicat, mai sensibilin eroiisai.Trasaturile fizice si spirituale ale eroului nu sunt accentuate prin comentariu direct.Scriitorul surprinde si inregistreaza gusturi si reactii, obserfa miscari launtrice traduse in actiuni, citeste in liniile ascunse ale vietii interioare si le discifreaza direct.Dar daca autorul refuza caracterizarile declarative evitind stilul patetic, dulamator,apoi nici eroii sai nu-si etaleaza retoric starile de suflet. In arte de a ajunge la analiza concreta a personajului sa observe si sa aleaga citeva modalitati mai frecvent folosite in individualizarea personajelor si.n analiza psihologica: detaliu vestimentar, detaliu de ambianta, gestica, vom observa preverinta autorului pentru caracterizare
in paralel pentru prezentare cuplurilor Domnica-Rusanda, Gheorghe-Rusanda . Domnica si Rusanda se asemana intre ele virsta ca tarance, din acelasi sat, din aceeasi perioada cit au invatat in acelasi sat din aceeasi scoala. Dar ele se deosebesc ca fire si temporamente, ca sructura sufleteasca si sensibilitate. Tiparul sufletesc care il prezinta ele se evindetiaza mai confingator cind autorul le pune alaturi. Nu ingroasa culorile, nu exagereaza culorile contrastanta dar foloseste cu subtilitate care ne ajuta sa vedem ca avem in fata doua structuri sufleteti. Al doilea cuplu:Gheorghe-Scridon - este desemnat deasemenea prin opozitie.Mai ales cind ii vedem alaturiputem constata o anumita superficialitate si lipsa de sensibilitate a lui Scridon si firea mai complexa, mai sensibila, mai adinca a lui Gheorghe (scena din padurea taulenilor) Ghiorghe si Rusanda, Scridon si Domnica , ("Fa Domnica, stii ceva") Rusanda.
Valea Razesilor n-ar fi sat atit de frumos, n-ar fi atit poezie in paginile lui Druta daca n-ar merge pe drumurile satului tinara Rusanda Ciobotaru cu inima doldora de poezie,de asteptare si de lumina . E personajul cel mai frumos implinit si realist.
PERSONAJELE
Cunoasterea sufletului omenesc capacitate de a deschide in forta noastra tainele lui acesta e in cuvint in caracteristica fiecarui scriitor.Druta venea in literatura cu aaa cunoastere a sufletelor proectindusi destinul literar in primul rind ca scriitor psihologic. El venea neartificializat de confente si metafore neincatusat de scheme, venind numai cu magistralaviziune a satului basm (satul lui Druta),ci si "cu tipologia de eroi eroii lui Druta "
. Faptul acesta il putem constata deja in povestirea "Frunze de dor" cu eroii care divera metaforic in contextul altor personaje in literatura anilor 50. Sint prinsi toti cu o excelenta cunoastere a sufletului uman . Fireste, lipsiti de ariditatea gesturilor, si a vocilor delicati si indiscrsti pina la sfiosenie -asa ne apareau tinerii eroi a lui Druta. Viata lor se impleteste cu cea a pamintului intr-un joc al destinului si scriitorului abordind "baladele din copilarie". Povestea pamintului abordeaza si baladele omului si universului, relatind drumurile prin lume si prin viata ale eroului, povestitorul realizeaza si ale pamintului, vatra , tara. Primul lucru ce ni se pare important este cunoasterea psihologiei sociale, Druta presimte psihologia unei clase, a unei comunitati umane a satului, a taranimii . Apoi vom observa cunoastera psihologiei virstelor: Trofimas-Rusanda, badea Zinel-leile Frasina. Eroii de atunci si mai tirziu :Onache, Horia, Ruta, Mos Mihail, recompusa, oglindita si transfigurata oglinda launtrica a scriitorului. Acesta a chinuit tinereste cu eroii de la pus mazarea, a inbatrinit sufletul cu eroii sai a creat sanii si a revenit la izvoare, a intenirit iarasi a rezistat sustinut de rezistentul toiag al credintei, a purtat povara bunatatii, a inaltat "clopotnita" a asteptat intoarcerea dim lume a fiilor imprastiiati si a ramas singur la poarta " Ultemei luni de toamna" si s-a retras in solitar impreuna cu pastorul in casuta lui batuta de vinturi si soare pe piscul lui de singuratate si pe poezie. Asadar Druta nu numai patrunde an miezul constiinte eroilor ci este el insusi a cea constiinta a fiecarui erou fiind intr-o manera sau alta un alter ego al autorului. "Rusanda tese un laicer ", observa ca nu marcheaza direct in text atitudinea sa fata de eroi, dar atitudinea sa o simtim din felul cum mladiaza fraza, cum povesteste. Urmarim dialectica eroilor sai in relatiile lor cu lumea, scriitorul e atent la actiuni, la miscarile sufletesti, dar nu le descrie ci adesea le sugereaza stiind sa discifreze o personalitate de probe mai subtile un gest, o reactie,un detaliu vestimentar in gesturi si mimica in peisaj, in detalii care aduce schimbari in conditiile sociala a eroilor, ci si despre relatiile cu eroi. Asadar eroii in fata cu realitatea, in fata cu dragostea lor, zbuciumul sufletesc, credinta si indoiala, aspiratia incrincenarea indaradnica , eroii in fata cu trupul. Acelasi Leon Raprumaru pretindea ca , dramele si destinele nu pot capata dezlegarea artistica daca eviti ciocnirea intre eroi si ca autoru are o atitudine pasiva, opozitia sociala pasiva pentru ca ferindu-si eroii de incercarile grele el nu mobilizeaza vointa cititorului sa infringa greutatile.Parca un scriitor poate mobiliza numai daca si-arata eroii in momente grele .Dar o iubire frumoasa si curata este un model superior de relatii care oameni nu le mobilizeaza.Legata de nedreptate intelegere a esecului, conflictul este si afirmarea prifind finalul povestirii.
