Literatura religioasa. Un mare rol in viata culturala a Basarabiei l-au jucat tipariturile bisericesti, editarea altor carti cu caracter religios. Dar si aici s-a urmarit scopul realizarii politicii coloniste tariste.
Prin activitatea lor culturala in aceasta perioada s-au evidentiat mitropolitul Gavril Banulescu-Bodoni si continuatorul operei sale, arhiepiscopul Dmitre Sulima. Aceste doua figuri remarcabile, reprezentanti ai bisericii, au muncit cu mult sarg pe tarmul editarii literaturii bisericesti. Meritul lui Banulescu-Bodoni consta in faptul ca el a ramas cu credinciosii basarabeani, nu s-a refugiat in Rusia, a activat in interesele populatiei bastinase. Originar din Ardeal, si-a facut studiile la Academia Duhovnicaesca din Kiev, apoi, fiind sustinut de conducerea Rusiei, a devenit mitropolit al Kievului, iar mai tarziu - exarh al Mitropoliei Moldovalahei. Dupa anexarea Basarabiei este numit de catre sfantul Sinod al bisericii ortodoxe ruse mitropolit al Basarabiei. La insistenta lui Sf. Sinod a permis Mitropoliei Basarabiei sa editeze in limba romana carti bisericesti. Scopul urmarit era sa inzestreze bisericile, manastirile, schiturile cu carti duhovnicesti in limba nationala, "acea latineasca, fiindca din ea se trage si se poate imbogati acea nationala"
La 31 mai 1814 este deschisa Tipografia din Chisinau-eveniment important in viata culturala a Basarabiei. Mitropolitul Gavril Banulescu-Bodoni a tradus, a ingrijit, a corectat aproape toate tiparituri editate in aceasta tipografie in primii ani fiintare a ei. Astfel, sub conducerea si cu particulare lui nemijlocita au fost praduse si editate in 1815-1820 urmatoarele lucrarii: Liturghia, Molitvenic, Noul Testament, Biblia, Tipicul, Bucoavna moldoveneasca si altele.
Stefan Ciobanu sublinia sa sub aspect tehnic cartile tiparite de Gavriil Banulescu-Bodoni sant in continuare a vechii arte romanesti de tipar. Ele poarta pecetea aceleiasi griji a editorului pentru a da o carte frumoasa.
"Mitropolitul Gavriil A dat bisericii basarabeane o directie nationala romaneasca, care a dominat n tot timpul stapanirii rusesti. La biserica Sfantul Ilie din Chisinau, ca si la alte biserici din Basarabia, cartile tiparite de mitropolitul Gavriil au fost folosite pentru serviciul divin chiar si dupa eliberarea Basarabiei de sub jugul Rusiei tariste.
Dupa moartea mitropolitului Gavriil (1821) cauza lui a fost continuata cu mari dificultati de arhiepiscopul Dimitrie Sulima, de origine ucrainean, nascut in 1772 in targusorul Novaia Vodologa din guvernamantul Krakoviei. Dimitrie Sulima a absolvit Seminarul Teologic din Poltava, unde fusese profesor si rector Gavriil Banulescu-Bodoni, apoi a urmat scoala de marina din Nicolaev. Dupa 1812, Cu concursul lui Gavriil Banulescu-Bodoni, a fost numit vicar al Mitropoliei Basarabiei, iar intre 1821-1844 a ocupat postul de arhiepiscop al Basarabiei
In aceasta perioada au fost editate o serie intreaga de lucrari: Instructia pentru bulgarii colonisti, asezati in Basarabia de I. N. Inzov; Bucoavnele Romano-rusesti, pentru datoriile presvitelor de popor, inceputurile invataturii crestinesti si altele. Dupa 1844 la tipografia din Chisinau sint retiparite cartile editate anterior in Tarile Romanesti. Majoritatea lor prezentau un viu interes si se raspandeau in bisericile atat din Transilvania, cat si se raspandeau in bisericile atat din Transnistria, cat si din Moldova de peste Prut. In anii 50-60 ai secolului XIX au fost, de asemenea, tiparite lucrarile: Apologhionul, Octoih, Ciaslovne, Colectie de bucati cu continut dogmatico-religios si altele.
In 1883 tipografia eparhiala a fost inchisa. Acesta a constituit o lovitura serioasa culturii romanesti, data de arhiepiscopul Chisinaului si Hotinului Serghie. Pentru acesti ani fixam apogeul realizarii politicii si edeologiei de rusificare a bastinaselor basarabeni dupa ce patrunde intens rusificarea.
