Psihicul este locul de organizare a tuturor proceselor care intervin intre stimul si reactie.El exista si la animal, dar la om el se diferentiaza prin: - greutatea relative a creierului
aparitia functiei simbolice
priza de constiinta
La om psihicul conduce si influenteaza viata , mijloceste depasirea naturii prin cultura.In aceste conditii era firesc sa apara conceptii, teorii, orientari contrdictorii cu privire la psihicul uman, in acest context cercetarii lungi si minutioase au reusit sa descifreze complexitatea psihicului stabilind o serie de caracteristici ale acestora:
Psihicul ca forma a vietii de relatie
Psihicul ca fenomen inseparabil de structurile materiale cuantice si energetice
Psihicul ca forma de reflectare ideal subiectiva si constructiva a realitatii
Psihicul ca fenomen conditionat si determinat social - istoric
Psihicul ca forma a vietii de relatie
Organismele vii exista in virtutea legii adaptarii , este important sa intelegem ca numai in relatie cu ceva omul aude vede el elaboreaza ganduri face miscarii, elaborandu-si si construindu-si in felul acesta propria sa interiritate psihica, acest lucru a fost demonstrate atat teoretic,verbal,dar si experimental faptul ca psihicul este o forma a vietii de relatie.
Acest lucru a fost demonstrat de catre Bexton Heron si Scott, in 1954, in laboratorul lui Hebb,prin intermediul experimentelor de izolare si privare senzoriala. Subiectilor li s-a cerut sa nu faca nimic, ci sa stea culcati confortabil pe un divan, intr-o cameraincare s-a interrupt orice contact sensorial cu realitatea inconjuratoare. Dupa 20 de ore de absenta a contactului cu lumea exterioara, erau tulburati, nefiind capabili sa gandeasca si sa se comporte normal ca rezultat al acestui experiment subiecti prezentau tulburari emotionale, scaderea performantelor intelectuale si aparitia halucinatiilor.
Prin acest experiment s-a constat ca suspendarea relatiei cu ambiantaduce la perturbarea vietii psihice facand viata imposibila in general. Ca atare putem spune ca psihicul nu exista si nu functioneaza normal decat in relatie cu exteriorul, cu lumea obiectelor, fiind expresia vietii de relatie.
Psihicul nu este in relatie numai cu lumea fizica , cu lumea obiectelor ci si cu universul uman, lumea oamenilor. Suspendarea relatiei dintre psihic si social duce la conservarea structurilor biologice ale omului chiar la accentuarea acestora in timp ce atributele sociale ale omului nici nu apar.
Asadar lipsa relatiei cu semenii se repercuteaza negative asupra dezvoltarii psihicului ceea ce inseamna ca psihicul este produsul acestor relatii.
b) Psihicul ca fenomen inseparabil de structurile materiale, cuantice si energetice
Raportat la substratul sau material psihicul apare ca avand origine materiala, fiind un produs al materiei ,dar neidentificandu-se cu ea ca fiind un rezultat, un produs al materiei superior organizate.
Identitatea structurilor informationale si de constiinta ale psihicului nu poate exista si persista in afara raportului material energetic, fizico-chimic, electro-fiziologic. Legatura dintre psihic si creier a fost foarte bine argumentata astfel incat la ora actuala ea nu mai este contestata insa apar divergenta in modul de interpretare a naturii acestei legaturi.
Ca atare au aparut o serie de orientari care inceraca sa descifreze natura acestei legaturi, prin care putem enumera sau aminti:
-reprezentanti dudismului sau paralelismului: W. Pentfield ; J.C. Ecclesi
-orientare monist-ionista: Lashley ; R.W. Sperry
-modelul interactionist-sistemic: Mihai Golu
Dudismul sau paralelismul
Considera ca procesele de constiinta si procesele neuronale se desfasoara in parallel. Ei considera ca studiu creierului nu este de nici un folos in intelegerea psihicului cum nici intelegerea psihicului nu ajuta la intelegerea functionarii creierului.
