UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SOCIOLOGIE

PROIECT LA PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA

PROBLEMA

Observatii curente ne sugereaza ca in evaluarea distantelor si a vitezelor pe cale chinestezica, respectiv vizuala se produc erori de apreciere. Din observatii mai sistematice rezulta ca atunci cand perceptia vizuala este implicata, distorsiunile vor fi mai bine evaluate.

PRECIZAREA VARIABILELOR

Variabila independenta consta in deplasarea unui cursor pe o rigla pana la intalnirea unui reper fix (pentru evaluarea distantelor pe cale chinestezica), respectiv anticiparea intersectarii cursorului cu linia verticala (pentru evaluarea vitezei pe cale vizuala).

Variabila dependenta pentru evaluarea distantelor pe cale chinestezica este reprezentata de comportamentul de raspuns, adica de aprecierile subiectului: numarul de aprecieri corecte; valoarea fiecarei subaprecieri in parte; valoarea fiecarei supraaprecieri in parte. Cat priveste evaluarea vitezei pe cale vizuala, vom lua in consideratie aprecierile subiectului, comportamentul sau de raspuns: numarul de aproximari corecte, valoarea subaprecierilor, valoarea supraaprecierii.

Variabilele de control pentru evaluarea distantei pe cale chinestezica sunt reprezentate de:

1. numarul de stimulari (6);
2. distanta la care este fixat reperul cu surub pentru fiecare incercare: pentru incercarea I, 260mm (26cm); a II-a, 390mm (39cm); a III-a, 315mm (31,5cm); a IV-a, 350mm (35cm); a V-a, 235mm (23,5cm); a VI-a 490mm (49cm);
3. forma miscarii pe care o executa subiectul atunci cand deplaseaza cursorul este intotdeauna rectilinie;
4. directia miscarii este de la dreapta la stanga pentru dreptaci si de la stanga la dreapta pentru stangaci;
5. pozitia subiectului: acesta sta pe un scaun (s-a folosit acelasi scaun pe toata durata probei), relaxat, cu bratul drept (stang pentru dreptaci, respectiv pentru stangaci) intins, usor aplecat (avand ca punct de referinta nivelul umarului);
6. subiectul a fost legat la ochi cu acelasi fular de culoare inchisa, opac;
7. viteza de deplasare a cursorului de catre subiect va fi constanta;
8. instructajul s-a facut la fel pentru toti subiectii, evitandu-se, pe cat posibil, orice modificari aduse formularilor de la un subiect la altul;
9. experimentatorul nu va da nici un fel de feed-back subiectului pana cand acesta nu va parcurge intreaga proba;
10. pregatirea profesionala a subiectilor pregatirea este foarte asemanatoare, toti fiind absolventi de liceu si actuali studenti in anul intai(I);
11. examinarea a fost realizata in aceeasi zi din saptamana (martea) si in aceeasi perioada din zi, respectiv intre ora 18⁰⁰ si 20⁰⁰;
12. varsta subiectilor o pastram intre nouasprezece (19) ani si douazeci si trei (23) de ani, deci relativ constanta;

In ceea ce priveste variabilele de control pentru aprecierea vitezei pe cale vizuala, acestea sunt:

1. viteza stimulului va fi constanta;
2. zona de vizibilitate a stimulului va fi si ea constanta;
3. miscarea stimulului va fi pastrata constanta: rectilinie;
4. numarul de stimulari va fi si el constant -de treizeci(30);
5. pozitia subiectului va fi: relaxata, stand pe scaun;
6. experimentatorul va pastra forma instructajului cat se poate de constanta;
7. experimentatorul nu va da nici un fel de feed-back subiectului pana cand acesta nu va parcurge intreaga proba;
8. pregatirea profesionala a subiectilor pregatirea este foarte asemanatoare, toti fiind absolventi de liceu si actuali studenti in anul intai(I);
9. examinarea a fost realizata in aceeasi zi din saptamana (martea) si in aceeasi perioada din zi, respectiv intre ora 18⁰⁰ si 20⁰⁰;
10. luminozitatea va fi constanta;
11. varsta subiectilor o pastram intre nouasprezece (19) ani si douazeci si trei (23) de ani, deci relativ constanta;

IPOTEZA

Ipoteza generala

Evaluarea miscarii (miscare care presupune viteza, distanta, timp) obiectelor care vin in contact direct sau indirect cu organele noastre de simt se face diferit, in functie de felul de perceptie, astfel: pe cale vizuala viteza si distanta vor fi apreciate semnificativ mai bine decat pe cale tactilo-chinestezica; iar un numar semnificativ mai mare de aprecieri corecte se vor intalni in cadrul perceptiei vizuale si mai putine aprecieri corecte in cadrul perceptiei tactilo-chinestezice.

METODA DE LUCRU

1) Aparatura  

Kinezimetrul Michotte

Kinezimetru: dispozitiv destinat sa masoare precizia miscarilor manuale, indeosebi in ce priveste directia si tintirea. (P. P. Neveanu, Dictionar de psihologie, pag. 403).

Aparatul este folosit in aprecierea distantelor pe cale tactil-chinestezica fara implicarea simtului vizual.

Kinezimetrul Michotte permite masurarea erorilor facute de subiect atunci cand apreciaza o anumita distanta. El este alcatuit (vezi figura) dintr-un trepied (pe post de suport) (a), iar in centrul acestuia se afla o tija metalica (b) care se fixeaza (mai sus sau mai jos) cu ajutorul unui surub (c); de tija se afla o bara (d) pe care este fixata la o anumita inaltime data -cu ajutorul unor distantiere (e₁ si e₂) de aceeasi dimensiune- o rigla gradata(f); pe aceasta din urma se afla un cursor (g) (care va fi manevrat de subiect) prevazut cu un locas pentru unul din degete si un reper (h) care desi poate culisa, poate fi si fixat cu ajutorul unui al doilea surub (i); bara (d) este articulata de tija (b) astfel incat ea poate fi rotita, permitand ca subiectii stangaci sa poata lucra din aceeasi pozitie ca si cei dreptaci.

2) Unitati de masura

Kinezimetrul Michotte

Rigla gradata (f) incepe de la gradatia 0 si se termina cu 50; unitatile de masura sunt centimetrul (in dreptul caruia se afla numerotatia) si subdiviziunea acestuia, milimetrul.

3) Probe

Kinezimetrul Michotte

Experimentatorul fixeaza cursorul reper (h) la gradatia dorita si il fixeaza cu ajutorul surubului (i). Subiectul va deplasa celalalt cursor (g) (situat la unul din capete) cu ajutorul indexului mainii dominante -viteza de deplasare a cursorului va fi constanta- pana cand va intalni celalalt cursor, reperul (g) fixat la distanta dorita. Acum se cere subiectului sa ridice indexul din lacasul cursorului, se desfileteaza surubul (i) si se muta reperul (h) in capatul riglei numerotat cu 50, iar celalalt cursor (g) se va deplasa la capatul numerotat cu valoarea 0. Experimentatorul ia indexul subiectului si il pune in locas, rugandu-l pe acesta sa deplaseze cursorul (g) pe distanta pe care tocmai a parcurs-o. Cand subiectul este sigur ca a deplasat cursorul pe aceeasi distanta la care se afla mai inainte reperul (h), experimentatorul va retine distanta la care a fost deplasat cursorul (g), facand apoi diferenta intre distanta pe care trebuia s-o parcurga si cea apreciata de subiect, notand-o pe aceasta din urma. In notarea scorurilor corecte se va tine cont si de marja de eroare de 5mm, asadar daca valoarea reda o distanta de 250mm (25cm), iar aprecierea subiectului este de 245mm (24,5cm) sau de 255mm (25,5cm), atunci se va considera ca aprecierea a fost corecta.

Proba de apreciere a vitezei si distantei:  

DEST 2:

DEST este definit de trei parametri:

Directia in care se misca dreptunghiul (de la stanga spre dreapta sau de la dreapta spre stanga).

Distanta pe care dreptunghiul este vizibil si trebuie sa fie urmarit cu privirea

Viteza cu care dreptunghiul se misca pe ecran.

DEST este disponibil in doua versiuni: in versiunea 1 (DEST 2) variaza doar directia in miscarea dreptunghiului pe ecran (alternand deplasarea spre stanga sau spre dreapta), in timp ce ceilalti parametri raman constanti. In ce de-a doua versiune (DEST 30) toti cei trei parametri variaza. In cadrul acestui experiment a fost utilizata prima versiune (DEST 20).

Testul consta in 30 de exercitii astfel incat sa se poata face estimarea. Directia in care se deplaseaza cursorul pe ecran variaza: in 15 exercitii dreptunghiul se muta de la dreapta spre stanga, si in 15 cazuri de la stanga spre dreapta. In amandoua cazurile, viteza cu care se misca de-a lungul ecranului si pe distanta pe care miscarea trebuie sa fie urmarita in mod imaginativ, trebuie sa fie estimata la fel.

Variabilele testului DEST:

numarul de estimari exacte

numarul subestimarilor

numarul omisiunilor

balanta tendintei estimarilor

eroarea medie

A fost utilizat blocul de parametri S2, astfel:

directia in care s-a deplasat cursorul a alternat permanent (stanga/dreapta).

domeniul vizibil al cursorului a fost de 40% din totalul distantei pe care acesta s-a deplasat.

Timpul de expunere: 437 (sutimi de secunda).

Testul nu este precedat de o faza practica.

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor testului DEST este bazata pe exactitatea estimarilor subiectului si pe tendinta sa de a face subestimari.

Primul dintre toate, numarul estimarilor exacte reflecta acele reactii care au nimerit in intervalul de la -3,5 la +3,5mm pentru fiecare dintre liniile de bariera.

Un numar ridicat de estimari exacte indica o buna orientare in spatiu si in timp, in special daca multe dintre estimarile incorecte nu sunt prea indepartate de valoarea corecta.

Un numar scazut de estimari corecte sau inexistenta lor nu permite sa indicam a priori o performanta inadecvata de cand s-a probat faptul ca abilitatea de a face estimari corecte este scazuta in cazul multor oameni. Ceea ce este important este cate estimari sunt in afara notei.

Numarul subestimarilor reflecta faptul ca distanta pana la bariera a fost estimata ca fiind mai scurta decat era normal. In general, a fost inregistrata o rata crescuta a subestimarilor, fapt confirmat si de aceasta aplicare a testului.

Un numar relativ mare de estimari sau supraestimari este un semn al imperfectiunii abilitatii de a percepe dinamica unui obiect. Un numar relativ mare de subestimari poate, uneori, indica de asemenea, o tendinta spre nervozitate, dinamism, pe cand un numar ridicat de supraestimari poate fi un semn de moleseala sau poate duce la o lipsa de motivatie.

Daca numarul de subestimari este extrem de ridicat, ar trebui clarificat daca subiectul a inteles cum trebuie instructiunile.

Valoarea absoluta a variabilei balanta tendintei estimarilor, indica predominanta sau constanta estimarilor.

Semnul negativ (-) indica subestimari, iar semnul pozitiv (+) indica supraestimari.

Variabila eroare medie arata magnitudinea erorilor de estimare ale subiectului sau daca au existat supra- sau subestimari. O valoare inalta a acestei variabile este un semn al unei slabe capacitati de apreciere.

Varsta poate avea influente asupra corectitudinii si sensului (pozitiv sau negativ) al estimarilor. Cercetarile au aratat ca persoanele pana la 45 de ani (16-45 de ani) au tendinta de a face subestimari de distanta de aproximativ 20 pana la 30mm, iar persoanele peste 60 de ani supraestimeaza in mod uzual distantele cu aproximativ 25mm, deci persoanele tinere tind sa subestimeze distantele. Aceasta tendinta a fost confirmata si in cazul experimentului de fata. (dr. G. Schuhfried,, pag.11).

Valabilitatea interna a probei

Corelarea datelor obtinute la testul DEST 2 cu cele obtinute la alte teste au confirmat faptul ca "DEST este o proba care examineaza perceptia vizuala, importanta in orientarea in spatiu si timp. A mai fost descoperit faptul ca performantele testului DEST sunt influentate de capacitatea de reactie, de concentrare si de memorare. Capacitatea performantelor intelectuale ca si gandirea logica si deductia nu sunt importante pentru imbunatatirea DEST-ului".(dr. G. Schuhfried, "Dest, test to examine speed - distance estimation, Modling", 1992; pag. 19-20).

Pentru a studia valabilitatea interna a probei DEST au fost utilizate comparatii cu rezultatele altor probe de percepere si performanta printre care se afla testul liniilor de labirint (LL 5), testul tahitoscop (TT15) pentru examinarea perceptiilor vizuale, testul pentru examinarea perceptiilor periferice (PVT), testul imaginii dinamice (DYN), testele concentrarii Q1 (monotonia) si FAT (flexibilitatea), testul reactiilor la alegere simple (DR2), testul tolerantelor de raspuns la stres (RST 3), SET 3 pentru a examina ierarhia raspunsurilor intr-o stare nervoasa, testul inteligentei non-verbale (M30) si testul memoriei vizuale (GEMAT) (pag. 17).

Subiectul este asezat pe scaun in fata unui ecran si a unei console pe care se afla un buton negru. In partea dreapta (sau in stanga) s ecranului se afla o linie luminoasa, iar din partea stanga, respectiv dreapta porneste un mic dreptunghi, de asemenea, luminos. Acest dreptunghi luminos se misca spre linia din cealalta parte a ecranului; la un moment dat dreptunghiul luminos dispare de pe ecran si nu mai este vizibil pentru subiect, dar el continua sa se miste spre linia luminoasa. Subiectul trebuie sa aprecieze corect momentul in care dreptunghiul atinge linia, iar in acel moment trebuie sa apese pe buton.

4) Subiectii

Subiectii au fost selectati aleatoriu din cadrul Universitatii Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, anul intai, grupa a IV-a. In total au fost selectati treizeci si doi (32) de subiecti. In privinta sexului subiectilor, din totalul de 32 patru (4) sunt baieti, iar restul de douazeci si opt (28) sunt fete. Gruparea subiectilor s-a facut in doua grupe: uneia i-a fost aplicata proba de evaluare a distantelor pe cale chinestezica, iar celeilalte i-a fost aplicata proba de apreciere a vitezei pe cale vizuala. Grupurile experimentale au fost alcatuite in mod aleatoriu; intrucat raportul dintre subiectii de sex masculin fata de cei de sex feminin nu este 1 (adica egal), am considerat ca este mai bine sa distribuim subiectii de sex masculin (in numar mai redus) in mod egal in cele doua grupe. Astfel, fiecare grupa -avand saisprezece (16) subiecti in total- va fi compusa din paisprezece subiecti de sex feminin(14) si doi (2) subiecti de sex masculin. Cat priveste starea generala, aceasta este buna. Varsta subiectilor este cuprinsa intre 19 si 23 de ani. Studiile subiectilor sunt asemanatoare, toti subiectii fiind absolventi de liceu, avand diploma de bacalaureat si fiind studenti la cursurile de zi ale Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, anul intai, din cadrul Universitatii Bucuresti. Subiectii provin din diferite regiuni ale tarii, fara a putea spune ca o parte semnificativa dintre ei provin dintr-o anumita zona.

DESCRIEREA CONCRETA A MODULUI DE DESFASURARE

A EXPERIMENTULUI

1) Organizare:

• se lucreaza cu un grup de experimental alcatuit din 16 subiecti (14 subiecti de sex feminin si 2 de sex masculin)

2)Desfasurarea experimentului:

a) Pentru proba de apreciere a distantelor pe cale chinestezica:

• in camera de experimentare se afla experimentatorul si subiectii
• se prezinta aparatul si se face instructajul: "Va rog sa va asezati pe scaun. Iata doua cursoare care culiseaza pe aceasta rigla gradata. Eu voi fixa acest cursor -si se indica reperul (h)- la o anumita distanta, dupa care voi lua indexul (degetul aratator) al mainii dumneavoastra si-l voi pune aici -se indica locasul cursorului (g). Dumneavoastra va trebui sa inaintati cu o viteza constanta de-a lungul acestei rigle pana cand veti intalni o rezistenta si veti astepta ca eu sa vi-l pun inapoi in locas. Dupa ce degetul a fost asezat a doua oara in locas veti deplasa cursorul si-l veti opri in locul in care ati simtit rezistenta, cand veti fi sigur ridicati mana. Va trebui sa apreciati mai multe distante diferite, iar ordinea va fi distanta-apreciere. Pentru ca experimentul sa se desfasoare in conditii optime veti fi legat la ochi cu un fular prin care nu veti putea vedea. Nu trebuie sa va faceti griji, stati relaxat, caci nu vi se va intampla nimic rau. Daca nu ati inteles ceva va rog sa ma intrebati acum. Cand sunteti gata putem incepe. Multumesc!"
• se aplica proba si se inregistreaza rezultatele, tinand cont de marja de eroare;
• in desfasurarea acestei probe vazul nu este implicat, pentru aceasta, asa cum am precizat si in instructajul facut fiecarui subiect, vom proceda la suprimarea temporara a acestuia prin legarea la ochi a subiectului.

b) Pentru proba de apreciere a vitezelor si distantelor pe cale vizuala (DEST):

• in camera de experimentare se afla experimentatorul si subiectii;

• se prezinta aparatul si se face instructajul: "Va rog sa va asezati pe scaun. Acesta este un ecran, iar aceasta este o consola pe care se afla acest buton negru. In partea dreapta (sau in stanga) a ecranului va apare o linie luminoasa, iar din partea stanga, respectiv dreapta va porni un mic dreptunghi, de asemenea, luminos. Acest dreptunghi luminos se misca spre linia din cealalta parte a ecranului; la un moment dat dreptunghiul luminos dispare de pe ecran si nu mai este vizibil pentru dumneavoastra, dar el continua sa se miste spre linia luminoasa. Dumneavoastra trebuie sa apreciati corect momentul in care dreptunghiul va atinge linia, iar atunci trebuie sa apasati pe butonul negru. Vor fi mai multe astfel de incercari. Daca nu ati inteles ceva, va rog sa ma intrebati acum. Stati relaxat. Cand sunteti gata putem incepe. Multumesc!"
• se aplica proba si se inregistreaza rezultatele, oferite de computer (aproximarile exacte, subaprecierile, omisiunile, tendinta de apreciere, aproximarile gresite);

CULEGERE DATE

Datele au fost culese in tabele separate pentru fiecare proba. Metoda de culegere a datelor a fost atat computerizata (pentru proba de apreciere vizuala a vitezei), cat si prin introducerea in tabel a datelor obtinute.

Tabel pentru rezultatele la proba de apreciere a distantelor pe cale chinestezica:

(tabelul original al rezultatelor la proba de apreciere a distantelor pe cale chinestezica)

Tabel pentru rezultatele la proba de apreciere a distantelor pe cale chinestezica:

Tabel pentru rezultatele la proba de apreciere a vitezei pe cale vizuala:

PRELUCRAREA DATELOR

Pentru a prelucra datele ne vom folosi de tabelele de mai sus si de cativa parametri esentiali si definitorii in prelucrarea statistica a datelor: media si abaterea standard.

Intrucat in cadrul unei probe (cea de apreciere pe cale chinestezica a distantelor) avem doar sase (6) incercari pentru fiecare subiect, iar in proba de apreciere a vitezelor pe cale vizuala sunt treizeci (30) de incercari pentru fiecare subiect, este necesar sa putem echivala aceasta diferenta pentru a putea compara rezultatele. Astfel, vom raporta numarul de aprecieri corecte la numarul total de incercari. In acest caz vom obtine:

pentru proba de evaluare a distantelor pe cale chinestezica 15,62%

pentru DEST 04.16%

Pentru subaprecieri, vom obtine:

pentru proba de evaluare a distantelor pe cale chinestezica 81.25%

pentru DEST 82.70%

Diferentele intre mediile rezultatelor celor doua probe ("rezultatele de la DEST" - "rezultatele de la evaluarea distantei") sunt urmatoarele:

• aproximari corecte - 11,46%
• subaprecieri    +01,45%

ANALIZA REZULTATELOR SI DISCUTII

"Deseori, perceperea relatiilor spatiale se prelungeste printr-o problema ce se cere rezolvata logic. Reperele sunt confruntate si judecandu-se, se trag concluzii despre distante, pozitii sau marimi." (P. P. Neveanu, Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucuresti, 1978; pag. 527). Astfel, in lipsa reperelor la aparatul utilizat pentru aprecierea vitezelor, se apreciaza viteza pe care o are cursorul in functie de corectitudinea cu care au fost evaluate spatiul parcurs de cursor si timpul necesar acestuia sa atinga limita stabilita de experimentator. Aprecierea vitezei se afla, deci, in stransa relatie cu aceasta capacitate de evaluare corecta a distantelor si a duratelor de timp (viteza = spatiu/timp).

In cazul primului experiment (cel de apreciere a distantelor pe cale chinestezica) subiectului i se cere, de fapt, sa aprecieze distanta parcursa de cursor. Subiectul isi ia ca indicatori (sau repere) viteza cu care se deplaseaza cursorul inainte ca acesta sa dispara, iar corectitudinea cu care a fost facuta evaluarea, precum si sensul ei (sub- sau supraapreciere) ne dau o imagine despre capacitatea de a aprecia, mai mult sau mai putin, corect miscarea (viteza) obiectelor pe cale vizuala. Pe cale tactilo-chinestezica se realizeaza tot o evaluare a distantelor, insa nu mai sunt folosite aceleasi repere ca in cazul celeilalte probei de apreciere a distantelor pe cale chinestezica, iar modalitatea senzoriala prin intermediul careia se realizeaza evaluarea nu mai este, de asemenea, vazul, ci senzatia tactilo-chinestezica. Scopul experimentului este de a descoperi si valida diferentele care exista intre cele doua modalitati senzoriale in ceea ce priveste evaluarea miscarii (viteza, distanta, timp), precum si de a specifica sensul erorilor de apreciere.

Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus si din rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor (presupunand ca metoda de echivalare a datelor din cele doua probe a fost facuta corect), ipoteza de la care am plecat (la proba de apreciere vizuala a viteza si distanta vor fi evaluate mai bine decat pe cale tactilo-chinestezica; iar mai multe aprecieri corecte se vor intalni in cadrul perceptiei vizuale si mai putine aprecieri corecte in cadrul perceptiei tactilo-chinestezice) a fost infirmata deoarece media aproximarilor corecte pentru proba de apreciere a distantelor pe cale chinestezica este mai mare (15,62%) decat pentru proba de apreciere a vitezei si distantelor pe cale vizuala (04,16%). Se observa lesne ca media pentru proba de apreciere a vitezei si distantelor pe cale vizuala (4,16%) este de 3,75 de ori mai mica decat media pentru proba de apreciere a distantelor pe cale chinestezica este mai mare (15,62%). Tot din rezultatele prelucrate se poate extrage ideea cum ca subaprecierile au fost mai mari in cazul probei de apreciere a vitezei si distantelor pe cale vizuala (82,70%) decat in cazul probei de apreciere a distantelor pe cale chinestezica (81.25%).

Cert este faptul ca datele arata clar ca ipoteza a fost infirmata. Desi am plecat de la premisa ca la om perceptia miscarii este foarte importanta si de la faptul ca nu exista nici un dubiu asupra faptului ca in realizarea perceptiei miscarii o semnificatie enorma o are analizatorul vizual omul percepe prezenta miscarii, obiectul care se misca, directia miscarii (Se afirma chiar ca perceptia miscarii este unul dintre cele mai elementare aspecte ale vazului evoluat) si s-ar parea ca perceptia obiectelor in miscare este mai importanta decat perceptia obiectelor stationare. (Zlate M., 1999, p.157), se pare in cazul acesta datele experimentale arata cu totul altceva.

In timpul desfasurarii experimentului ne-am ciocnit de diferite probleme. Datorita lipsei unui spatiu adecvat, in care subiectii sa poata astepta, acestia au fost prezenti la testarea celorlalti; acest lucru ar putea avea influente asupra rezultatelor, experimentatorii, neputand sa controleze si aceasta variabila. Legat tot de acest impediment, nu am putut controla inca o variabila, si anume comunicarea post sau pre testare dintre subiecti. Un alt impediment a fost faptul ca datorita faptului ca la proba de apreciere a vitezei si distantelor pe cale vizuala computerul era programat sa aplice un numar de 30 de stimuli (incercari), fara a oferi posibilitatea afisarii rezultatelor pentru fiecare incercare. Acest lucru coroborat cu faptul ca aplicarea probei de apreciere chinestezica a distantelor s-ar fi prelungit extrem de mult, nepermitandu-ne sa terminam experimentul, a dus la imposibilitatea initiala de a compara datele din cele doua probe. Nu puteam compara rezultatele dintr-o proba cu 30 de incercari cu cele dintr-o proba cu 6 incercari; era ca si cum am compara doi subiecti dintre care unul a rezolvat 5 probleme din 6, iar altul 5 din 30! Era imposibil. Asa ca am recurs la a incerca echivalarea dintre cele rezultatele celor doua probe, considerand ca rezultatele ar fi pastrat aceeasi tendinta, iar aproximarile gresite, cele corecte si subaprecierile ar fi fost aceleasi pentru incercarile urmatoare ca si cele realizate de experimentatori.

BIBLIOGRAFIE:

P. P. Neveanu  DICTIONAR DE PSIHOLOGIE, Editura Albatros,

Bucuresti, 1978

Rosca Alexandru METODOLOGIE SI TEHNICI

EXPERIMENTALE

Rosca Alexandru   TRATAT DE PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA, Editura Academiei Republicii Populare Romine, Bucuresti, 1963

Zlate Mielu  PSIHOLOGIA MECANISMELOR COGNITIVE,

Editura Polirom, Iasi, 1999