 |  |
|
Personalitate si adaptare
De-a lungul istoriei psihologiei, multi psihologi au aratat ca trasaturile de personalitate constituie baza pentru modelarea si adaptarea umana. Dintre trasaturile de personalitate ei au acordat cea mai mare atentie urmatoarelor resurse de adaptare:
Eficacitatea (Bandura, 1977, 1982, 1988; Waltz si Gough, 1984
Rezistenta (Kobasa, 1979, 1982
Control (Rotter, 1966; Phares, 1979
Competenta (White, 1959
Ego puternic (Barron, 1953
|
Caracteristica |
Definitie |
Autorii |
|
Eficacitatea |
resursa de personalitate impreuna cu invatarea sociala ca trasatura de personalitate; "credinta individului in abilitatea proprie de a actiona. Eficacitatea individuala porneste de la posibilitatea de a-si pune in fata planurile si deprinderile pe care le are". |
Bondura - 1977, 1982, 1988 Woltg si Gough 1984 Woltg si Gough 1984 |
|
Rezistenta |
Un complex de caracteristici care include: -puternica intelegere a selfului; -atitudine viguroasa fata de mediu; -intelegerea semnificatiilor; -control. Relatia stres inalt/executie - scazuta in contrast cu stres inalt/executie foarte scazuta fiind toate caracterizate de calitati asociate cu rezistenta. Ridicarea unui numar de intrebari despre validitatea conceptului de rezistenta. |
Kobosa 1979, 1982 Funk, 1982 |
Controlul |
Un construct de personalitate In ultimii 30 de ani s-au facut sute de studii legate de aceasta tema. Aceste studii au inclus investigatii si corelatii, structura factoriala si proprietati psihometrice. In general, concluzia este ca locul controlului reprezinta o sursa distincta a personalitatii pentru adaptarea la stres. Pozitivitatea valorii controlului personal. Ideea ca individul poate facilita si dezvolta prin credinta in ceva anume si faptul ca aceasta da posibilitatea autocontrolului, ramane totusi o notiune populara |
J.Rotter, 1966 Folkman, 1984Steptoe si Apples, 1992 |
|
Competenta |
Ea reprezinta sentimentul eficacitatii care provine de la istoria cumulativa a producerii unui efect asupra mediului". Competenta este emergenta calitatii care apare natural in procesul uman de crestere si dezvoltare. Un concept comportamental al competentei si Un model de dezvoltare/maturitate al competentei. Competenta sociala - un index al maturitatii si sanatatii psihice. |
White, 1959, 1960, 1970 Golfried si D'Zurilla, 1969 Heath, 1977 Phillips si Ziegler, 1961, Broverman si Zigler, 1966, 1961 |
|
Ego puternic |
conceptul de "putere a Ego-ului" Cand teoriile psihodinamice au luat avant se dezvolta scala de masurare a puterii Ego-ului. Mai tarziu, puterea egoului a putut fi considerata premergatoare a conceptelor de eficienta, competenta, rezistenta si control. |
Barron, 1953 |
|
Dezvoltare morala |
|
Rim, 1992 |
|
Umorul |
Umorul este un mijloc de satisfacere narcisiaca, este o afirmare victorioasa a Eu-lui |
Overholser, 1992 |
In aceleasi conditii de viata, de exemplu munca de raspundere, plina de neprevazut, intr-un ritm neintrerupt, ziua si noaptea, unii oameni raman perfect sanatosi, iar altii contracteaza diferite maladii: ulcer, colita, hipertensiune si alte afectiuni cardiace, acuzand o stare psihica proasta - surmenaj, insomnie, fobii etc. Investigatiile s-au orientat spre factorii de personalitate. In primul rand, cei determinanti ereditar: o anumita constructie somatica, echilibrul si forta proceselor psihice, anumite disfunctionalitati congenitale etc. Desi ereditatea nu poate fi ocolita, cercetarile moderne asupra stresului au aratat ca rezistenta la agresiunea stimulilor nocivi din mediul nostru de viata se dobandeste. Hotaratoare este atitudinea fata de existenta cotidiana, modul cum se raporteaza indivizii umani la realitatea obiectiva. Manualul de diagnostic si tratament DSM IV introduce o scala de evaluare precisa a functionalitatii fiecarui individ drept criteriu suplimentar in stabilirea diagnosticului multiaxial.
|
SCALA DE EVALUARE GLOBALA A FUNCTIONARII (GAF-GLOBAL ASSESSMENT OF FUNCTIONING) |
|
|
Luati in considerare functionarea psihologica, sociala si ocupationala pe un continuum ipotetic al sanatatii/bolii mintale. Nu includeti degradarea functionarii ca urmare a unor limitari lizice (sau de mediu). |
|
|
Codul |
(Nota Folositi coduri intermediare atunci cand este cazul, de ex., 45, 68,72). |
|
|
Functionare superioara intr-o larga gama de activitati, problemele vietii par sa nu-i scape niciodata de sub control, este cautat de altii pentru multiplele sale calitati pozitive. Fara simptome. |
|
90 |
Simptome absente sau minime (de ex., usoara anxietate inaintea unui examen), functionare buna in toate domeniile, interesat si implicat intr-o gama larga de activitati, eficient social, in general multumit cu viata, nu are mai mult decat probleme sau ingrijorari banale, legate de viata cotidiana (de ex., o "discutie" ocazionala cu membrii familiei). |
|
|
Daca sunt prezente simptome, acestea constituie reactii tranzitorii si expectabile la stresori psihosociali (de ex., dificultati de concentrare dupa o cearta in familie); nu mai mult decat o usoara afectare a functionarii sociale, ocupationale sau scolare (de ex., ramaneri in urma temporare in activitatea scolara). |
|
70 61 |
Unele simptome usoare (de ex., dispozitie coborata si usoara insomnie) SAU unele dificultati in functionarea sociala, ocupationala sau scolara (de ex., chiul ocazional, sau insusirea unor obiecte din casa), dar functionare generala buna, are unele relatii interpersonale semnificative. |
|
60 51 |
Simptome moderate (de ex., afect plat si vorbire circumstantiala, ocazional atacuri de panica) SAU dificultati mdoerate in functionarea sociala, ocupationala sau scolara (de ex., putini prieteni, conflcite cu cei de aceeasi varsta sau cu colegii de munca) |
|
50 41 |
Simptome severe(de ex., ideatie de sinucidere, ritualuri obsesive severe, furturi frcevente din magazine) SAU orice afectare serioasa a functionarii sociale, ocupationale sau scolare (de ex., fara prieteni, incapabili sa pastreze un serviciu) |
|
40 31 |
Oarecare alterare a testarii realitatii sau a comunicarii (de ex., vorbirea este uneori ilogica, obscura sau irelevanta) SAU alterare majora in cateva domenii, cum ar fi munca sau scoala, relatiile familiale, judecata, gandirea sau dispozitia (de ex., un barbat depresiv care isi evita prietenii, isi neglijeaza familia si este incapabil sa mai lucreze; un copil care bate frecvent copii mai mici, este sfidator acasa si ia note proaste la scoala) |
|
30 21 |
Comportamentul este considerabil influentat de deliruri sau halucinatii SAU deteriorare severa a comunicarii sau judecatii (de ex., uneori este incoerent, actioneaza cu totul inadecvat, are preocupari suicidare) SAU inabilitate de a functiona in aproape toate domeniile (de ex., sta in pat toata ziua; nu are serviciu, locuinta sau prieteni) |
|
20 11 |
Prezenta unui anumit pericol de a-si face rau siesi sau altora (de ex., tentative de sinucidere fara expectatia clara a mortii; este frecvent violent; excitatie maniacala) SAU ocazional nu pastreaza igiena personala minima (de ex., manipuleaza fecale) SAU alterare majora a comunicarii(de ex., in mare masura incoerent sau mut) |
|
10 1 |
Pericol persistent de lezare grava a propriei persoane sau a altora (de ex., violenta recurenta) SAU incapacitatea persistenta de a-si mentine o minima igiena personala SAU act suicidar serios cu expectatia clara a mortii |
|
0 |
Informatie inadecvata |
|
Din: American
Psychiatric Association. Diagnostic and
Statistical Manual of Mental Disorders, text revision, 4th ed. |
|
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |