Elemente de gramatica: eu vreau, eu vad, eu am

Elemente de gramatica: eu vreau, eu vad, eu am

Acest capitol descrie procedurile de invatare a elevului sa utilizeze forme elementare de gramatica, cum ar fi combinatii de substantiv si verb. Cele trei programe utilizate pentru a realiza aceasta sarcina sunt intitulate Eu Vreau, Eu Vad, Eu Am. Din aceste programe, elevul este invatat sa genereze propozitii cum ar fi "eu vreau joaca", "eu vad pasare mare", "eu am pizza". Aceste programe pot fi predate ca extensii ale aptitudinilor introduse in Programul de Denumire Expresiva a Obiectelor (cap.23).

Ca parte din programul Eu Vreau, elevul este invatat sa verbalizeze alegerile, cand se confrunta cu itemi doriti sau nedoriti, si sa devina mai spontan in cererile sale. In programul Eu Vad, elevul este invatat sa descrie ce anume observa in mediul sau inconjurator, si sa faca acest lucru intr-o maniera tot mai spontana. In programul Eu Am, elevul este invatat sa-si descrie posesiunile. Acest program include, de asemenea, pasi care descriu cum sa incepi vorbirea de tip conversatie intre elev si educator, cum ar fi afirmatii reciproce. Fiecare program prezentat in acest capitol trebuie sa contribuie la facilitarea comunicarii sociale.

Eu Vreau

Va recomandam sa incepeti programul "Eu Vreau"  prin a-l invata pe elev sa ceara hrana, obiectele si activitatile sale preferate. Motivele pentru o astfel de recomandare sunt duble. Mai intai, astfel de preferinte aproape invariabil implica recompense, intarind propozitiile "Eu vreau". Apoi, stapanirea de catre elev a unei modalitati eficiente de a-si exprima dorintele va duce probabil la reducerea crizelor de furie.

Observati ca raspunsul in acest program este o propozitie completa, ce incorporeaza denumirea itemului preferat. Deoarece propozitia "eu vreau (item)" trebuie sa fie promptata de educator, elevul trebuie sa fi invatat imitarea verbala a propozitiei "eu vreau (item)" inainte de a-l introduce in acest program. De ex, daca doriti sa alegeti "Pasare Mare" (Nota trad. - o jucarie, un personaj din Muppets Show) ca stimul pentru SD1, elevul trebuie sa stapaneasca imitarea propozitiei "Eu vreau Pasare Mare". Fiti sigur ca elevul poate repeta cateva propozitii "Eu vreau", inainte de a incepe programul de fata (de ex, "eu vreau prajitura", "eu vreau suc", "eu vreau Barney"). Pasii implicati in invatarea propozitiilor "eu vreau" sunt similare cu cele din toate celelalte programe ce implica invatarea discriminarii. Pentru primii trei pasi in predarea afirmatiilor "eu vreau", alegeti trei stimuli care sa-l incante pe elev cand ii primeste ca recompensa pentru raspunsul corect. Acesti itemi pot include o jucarie favorita, o mancare speciala sau o activitate favorita.

q    Pasul 1

Prezentati SD1, care consta in intrebarea "ce vrei?", in timp ce aratati o mancare sau o jucarie foarte preferata in fata ochilor elevului. De ex, daca elevului ii place sucul, prezentati-i un pahar cu suc si spuneti "Ce vrei?". Promptati raspunsul corect, afirmand imediat: "eu vreau suc". Pentru a-l impiedica pe elev sa va repete ecolalic intrebarea, prezentati intrebarea rapid si pe un ton scazut, in timp ce subliniati prompterul printr-o voce mai tare. Deoarece elevul probabil ca nu stie semnificatia intrebarii "ce vrei?", poate fi mai eficient pur si simplu sa prezentati un SD cum ar fi "Vrei?" la inceput, apoi sa precizati treptat si restul intrebarii, pe masura ce elevul capata mai multa experienta in acest program. Recompensati raspunsul elevului, dandu-i o cantitate mica din itemul numit in raspunsul sau (cu alte cuvinte, daca itemul este o bautura, turnati putin in pahar si dati-i o inghititura ca recompensa; daca itemul este o mancare, dati-i o bucata cat jumatate dintrun cub de zahar; daca itemul este o jucarie sau o activitate, permiteti-i sa se joace cam 5 secunde cu acea jucarie sau sa faca acea activitate). Estompati prompterul ("eu vreau suc"), spunand treptat tot mai putin din propozitie, sau scazand volumul vocii cu care spuneti propozitia, in timp ce pastrati raspunsul complet si inteligibil al elevului. Intermitent, probati incercari fara prompter, pentru a reduce, pe cat posibil, numarul incercarilor promptate, si ajuta astfel sa evitati dependenta de prompter. Reamintiti-va ca elevul trebuie sa capete drept recompensa acelasi item pe care il cere. Repetati incercarile pana la criteriul de 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte nepromptate.

q    Pasul 2

Prezentati SD2, ce consta in intrebarea "Ce vrei?" sau pur si simplu "vrei?", in timp ce ii aratati un al doilea item dorit (de ex, un cartof prajit/ chips) in fata ochilor elevului. Promptati raspunsul corect afirmand "eu vreau chips". Estompati prompterul, in timp ce mentineti raspunsul corect ale elevului. Recompensati elevul, dandu-i o cantitate mica din itemul pe care il cere. Stabiliti criteriul de invatare la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte nepromptate.

q    Pasul 3

Intercalati SD1 si SD2. adica, alternati intre a prezenta chipsul si sucul, recompensand diferentiat si trecand la o rotatie randomizata ale SD-urilor, asa cum s-a invatat in capitolul de invatare a discriminarilor (Cap.16). Stabiliti invatarea la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte nepromptate. Asa cum am recomandat in precedentele programe, generalizati aceasta achizitie cu alti educatori si in alte ambiente (de ex, la ora de masa), pentru 3-4 zile, inainte de a trece la SD3. Daca primele doua SD-uri implica itemi legati de mancare, poate fi util sa stabiliti urmatoarea discriminare cu un item preferat care nu e mancare, cum ar fi "sus" (daca elevului ii place sa fie ridicat), "gadila", sau o jucarie favorita. Dupa ce SD3 este stapanit, prin serii de incercari, intercalati-l intai cu SD1, apoi cu SD2, in timp ce pastrati discriminarea SD1-SD2 in diferite situatii.

Arii de dificultate

Daca alegeti un item nepreferat (sau o activitate) pentru a-l invata pe elev sa ceara, este rezonabil sa ne gandim ca cererea elevului se va deteriora. Deteriorari similare pot fi observate daca elevul se satura de itemii preferati (recompensele). Daca cererea elevului arata o scadere semnificativa, adaugati o a doua recompensa pentru a sprijini raspunsul corect, intr-un efort de a-i pastra achizitiile. De ex, daca elevul trebuie sa invete fraza "eu vreau Pasarea Mare", si isi pierde interesul pentru Pasarea Mare de-a lungul incercarilor, recompensati elevul cu mancare pentru ca doar gaseste Pasarea Mare. Daca elevul refuza un item in stadiile de inceput, inlocuiti acel item cu unul pe care elevul il doreste. In sectiunea care urmeaza, se fac pasi pentru prevenirea dificultatilor descrise in aceasta sectiune.

Confruntandu-l pe elev cu o cantitate mare de recompensa (de ex, paharul plin cu suc), dar permitandu-i sa consume doar o cantitate mica (de ex, o inghititura) e posibil sa declanseze o lupta pentru o portie mai mare. Criza de furie reduce eficacitatea eforturilor dv; de aceea, dati-i elevului recompense proportionate.

Este o mare realizare pentru elev sa invete sa-si verbalizeze preferintele. Din nefericire, nu fiecare elev achizitioneaza aceasta capacitate. Pentru acei elevi care intampina dificultati serioase in exprimarea verbala a preferintelor lor, exista alternative oferite de Programul de Citit si Scris si Programul de Comunicare prin Schimb de Poze (PECS) - cap.29 si 30. Aderand la urmatorii pasi, elevul poate invata sa-si verbalizeze alegerile.

q    Pasul 1

Prezentati SD1, ce consta in intrebarea "Care?", in timp ce ii aratati elevului doi itemi. Elevul trebuie sa fi invatat in prealabil sa denumeasca ambii itemi. Unul din itemii prezentati trebuie sa fie un item foarte dorit (de ex, o mancare preferata, cum ar fi inghetata) si celalalt un item mai putin preferat sau nepreferat (de ex, o mancare nepreferata, cum ar fi o muratura). De indata ce obiectele sunt prezentate pe masa, promptati elevul sa spuna "eu vreau (inghetata)". Recompensati elevul cu itemul preferat. Sistematic estompati prompterul. Aceasta sarcina de obicei este stapanita relativ usor, in parte deoarece este improbabil ca elevul sa solicite un item pe care nu-l vrea. Daca elevul face o greseala, nu ii dati recompensa sau dati-i elevului itemul nepreferat. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

q    Pasul 2

Prezentati SD2, ce consta in intrebarea "Care?", in timp ce prezentati un nou item preferat (de ex, o jucarie preferata) si un nou item nedorit (de ex, un prosop, daca elevului nu-i place sa i se stearga fata). Imediat dati un prompter, si apoi estompati-l sistematic. Amintiti-va sa il recompensati pe elev cu itemul pe care il denumeste in raspuns. Daca el cere itemul nepreferat, dati-i acel item. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

q    Pasul 3

Invatati-l pe elev sa discrimineze intre SD1 si SD2, urmand procedurile de invatare a discriminarii. Asta inseamna ca prezentarea stimulilor ar trebui eventual sa varieze intre itemii preferati, prezentati intr-o ordine randomizata, si intotdeauna in contrast cu unul dintre itemii nedoriti (de ex, inghetata in contrast cu o muratura sau un prosop, o jucarie favorita in contrast cu o muratura sau un prosop).

Dupa ce elevul invata sa aleaga itemii doriti in defavoarea itemilor nedoriti sau nepreferati, aratati-i doi itemi doriti si un item nedorit cand prezentati SD. De exemplu, intrebati-l pe elev "Care?", in timp ce prezentati inghetata, o jucarie preferata sau o muratura. Daca elevul alege verbal ambii itemi favoriti, recompensati-l prin a-i da amandoi itemii. Opriti recompensa daca va selecta itemul nepreferat sau nedorit, sau dati-i elevului, drept consecinta a faptului ca l-a cerut.

Cand elevul stapaneste aceasta sarcina, puteti extinde SD pentru a produce intrebarea "Care o vrei?". Puteti face de asemenea cateva alegeri noi care sa fie la dispozitia elevului, cum ar fi alegeri intre comportamente preferate si comportamente nepreferate sau nedorite - si nu itemi. Modificand programul de predare explicat mai sus, este posibil sa-l invatati pe elev sa aleaga intre doua comportamente de dezirabilitate diferita, cum ar fi un pupic sau o ciupitura. De exemplu, puteti intreba "Vrei un pupic sau o ciupitura?". Daca elevul spune "Eu vreau pupic", trebuie pupat. Daca spune "Eu vreau ciupitura", trebuie sa-l ciupiti destul de tare ca sa devina neplacut, si apoi faceti o noua incercare, in care sa promptati raspunsul care capata comportamentul preferat. Alegeri noi (de ex, baie sau televizor, joaca sau munca) trebuie introduse, proportional cu intelegerea limbajului de catre elev. Inutil de spus ca exista nesfarsite variante ale intrebarii originale "ce vrei?".

Intr-un stadiu mai avansat al terapiei, elevul poate fi invatat raspunsuri da/nu la itemi volitionali (de ex, "vrei un pupic?", "Vrei o ciupitura?"). Extensiile intrebarilor volitionale vor fi introduse intr-un volum viitor, cuprinzand programe avansate, in care sunt introduse raspunsuri da/nu la intrebari factice (de ex, "Este cerul albastru?").

A face alegeri atunci cand nu exista stimuli externi

Urmand pasii descrisi in sectiunea anterioara, prezentati SD1 ("vrei [item 1] sau [item 2]?"). Itemii implicati in aceasta intrebare nu trebuie sa fie in campul vizual al elevului, dar trebuie sa fie imediat accesibili, astfel incat elevul sa poata fi confruntat cu consecinta imediat dupa raspuns. Imediat dupa SD, promptati elevul sa spuna "Eu vreau (denumirea obiectului)". Prezentati rapid itemul denumit in raspunsul elevului. De ex, intrebati-l pe elev "Vrei inghetata sau muratura?" si promptati rapid: "inghetata". Recompensati-l pe elev, lasandu-l sa guste inghetata. Dupa ce invata SD1, introduceti o a doua pereche de itemi in SD2 (de ex, o jucarie favorita cum ar fi Woody sau Buzz, si mustar sau dressing de salata). Promptati ca mai inainte, si estompati prompterul in incercarile urmatoare. Cand elevul atinge criteriul de invatare pentru SD2, supuneti SD1 si SD2 trainingului pentru discriminare.

Desi este indicat sa utilizati itemul preferat ca recompensa pentru raspusnul corect, trebuie sa decideti daca sa utilizati itemul nedorit drept consecinta pentru raspunsul incorect. De ex, ii puteti da elevului muratura, daca o cere. Cel mai probabil, o astfel de consecinta este usor aversiva, si poate de aceea sa faciliteze discriminarea. Pentru a-l ajuta pe elev sa faca alegeri intre stimuli mai putin extremi, asociati itemi foarte doriti cu itemi oarecum doriti ( de ex, inghetata si covrigi).

Cereri spontane

Scopul acestei portiuni din Programul Eu Vreau este de a-l ajuta pe elev sa ceara spontan itemii pe care ii doreste. Prin spontan vrem sa spunem ca dv nu intrebati si nici nu promptati in vreun alt mod elevul sa ceara ceva.

q    Pasul 1

Prezentati un obiect preferat pe masa. Raspunsul corect este ca elevul sa ceara itemul de pe masa (de ex, sa spuna "Eu vreau suc", daca sucul e pe masa si este un item preferat). Daca este necesar, promptati raspunsul corect printr-un prompter relativ non-intruziv, cum ar fi o privire intrebatoare ("in asteptare") catre elev. Daca acesta nu functioneaza, incercati sa mimati cu buzele cuvantul "eu" , sau propozitia "eu vreau". Daca este necesar, dati un prompter verbal complet. Pentru a face ca aceasta capacitate sa devina spontana, toti prompterii trebuie estompati. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate. La un stadiu ulterior de predare, raspunsul corect poate fi extins la "eu vreau suc, te rog".

q    Pasul 2

Prezentati mai mult de un obiect pe masa, cum ar fi un pahar cu suc si un prosop. Promptati raspunsul corect si imediat recompensati elevul. Estompati prompterul in incercarile urmatoare. Odata ce raspunsul este invatat, prezentati mai mult de un item dezirabil plus un item indezirabil pe masa (de ex, suc, inghetata si struguri) si promptati elevul sa ceara amandoi itemii preferati. Dupa ce aceasta capacitate este invatata, generalizati cererile elevului la ora de masa a familiei, cand multi itemi doriti sunt disponibili.

Continuati sa introduceti itemi, pana cand elevul poate exprima propozitii "eu vreau" care implica itemi, activitati sau comportamente care nu au fost in mod special predate in aceasta portiune a programului. Acestea sunt propozitii spontane sau auto-generate. Odata ce elevul dovedeste ca stapaneste oarecum aceasta arie, extindeti predarea propozitiilor "eu vreau" la ambientul sau cotidian, pentru a pastra aceasta capacitate si a-i extinde limbajul expresiv.

Arii de dificultate

La orice moment dat in Programul Eu Vreau, unii elevi vor intampina probleme serioase cand incearca sa-si comunice verbal cererile. Daca acest lucru survine, introduceti Programul de Citit si de Scris (cap.29), Programul PECS (cap.30) sau ambele. Progresul in oricare sau amandoua aceste programe poate facilita progresul elevului in programul de fata (vocal).

Comunicarea verbala spontana este o arie de dificultate pentru cei mai multi elevi cu intarziere de limbaj si alte intarzieri de dezvoltare. Pentru a maximiza eficienta Programelor de Elemente de Gramatica, este esential ca formatul instructional sa fie practicat in toate ambientele. Daca un parinte sau alt ingrijitor il aprovizioneaza consistent pe elev cu mancarea si activitatile preferate, chiar daca elevul a invatat sa ceara acesti itemi, elevul este recompensat pentru ca nu cere. De aceea, este important de monitorizat frecventa cu care sunt satisfacute dorintele, daca el trebuie sa si le comunice independent. Decat sa-i dati pur si simplu elevului un item dorit, plasati-l impreuna cu alti itemi in fata lui si priviti-l intrebator ('in asteptare"). Asigurati-va ca elevul nu isi ia singur itemul si pleaca cu el; el trebuie sa capete acel item numai dupa ce l-a cerut, intr-un mod adecvat. De asemenea, nu recompensati gesturile non-verbale daca elevul a invatat sa ceara verbal itemi. Daca este necesar, promptati elevul sa foloseasca cel mai avansat nivel de comunicare pe care il stapaneste.

Reamintiti-va ca, timp de multi ani si in mii de ocazii, un parinte i-a acordat tot soiul de ajutor si favoruri elevului, partial pentru ca acesta nu putea vorbi sau comunica adecvat. Reamintiti-va de asemenea ca parintilor si educatorilor li s-a spus ca elevul este neajutorat, bolnav si are nevoie de nesfarsita dragoste si afectiune. Adesea este foarte dificil pentru un parinte sau un educator sa reinvete astfel de atitudini si relatii, chiar si atunci cand elevul a achizitionat anumite forme de comunicare mai adecvate si corelate cu varsta.

Eu Vad

Scopul Programului Eu Vad este de a-l invata pe elev sa inceapa sa descrie ce anume observa. Intr-un fel, de Programul Eu Vreau beneficiaza cel mai mult elevul. Programul Eu Vad poate fi considerat un beneficiu pentru alte persoane decat elevul, deoarece, prin acest program, elevul spune altora despre experientele sale, dand recompense altcuiva decat el insusi. Inainte de a incepe programul de fata, elevul trebuie sa stapaneasca denumirea expresiva a 15-20 obiecte prezentate in formele lor atat 2D, cat si 3D (vezi cap.23). Elevul trebuie de asemenea sa fi invatat imitarea verbala a frazelor "eu vad", care sa includa denumirile invatate ale obiectelor (de ex, "eu vad un balon").

q    Pasul 1

Prezentati SD1 ("Ce vezi?"), dupa ce plasati un obiect (de ex, o cana) in forma sa 3D pe masa, care sa fie libera de orice alti stimuli sau recompense. Imediat promptati si recompensati raspunsul corect ("eu vad o cana"). Repetati acest SD si recompensa pentru raspunsul corect in incercari succesive, cu estompare gradata a prompterului. Observati ca raspunsul corect in acest program este enuntarea a trei cuvinte care formeaza o propozitie completa. Daca elevul omite unul sau mai multe cuvinte, trebuie sa mai efectuati incercari in care sa includeti promptarea raspunsului complet. Toti prompterii trebuie apoi sistematic estompati, pana cand este indeplinit criteriul de invatare (5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate).

q    Pasul 2

Prezentati SD2 ("ce vezi?") dupa ce ii aratati elevului un al doilea obiect (de ex, un mar). Din nou, plasati acest obiect pe o masa goala. Imediat promptati raspunsul corect ("eu vad un mar"). Gradat estompati acest prompter in incercari, in timp ce continuati sa recompensati raspunsurile corecte subsecvente. Continuati sa prezentati SD2 pana cand elevul raspunde corect independent in 5 din 5 sau 9 din 10 incercari.

q    Pasul 3

Intercalati si recompensati diferit SD1 si SD2, conform paradigmei de invatare a discriminarii. Data fiind stapanirea anterioara de catre elev a denumirilor de cana si mar, criteriul de invatare se poate centra pe un raspuns complet de trei cuvinte. Daca elevul nu reuseste sa dea raspunsul complet fie la SD1, fie la SD2, vor fi necesari prompteri aditionali? Adesea un prompter partial (de ex, "eu") este suficient pentru a reinstala raspunsul corect. Ca intotdeauna, estompati sistematic toti prompterii, pana cand elevul poate raspunde independent. Considerati ca a invatat la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte nepromptate, cu SD1 si SD2 intercalate randomizat.

q    Pasul 4

Dupa ce elevul stapaneste discriminarea intre SD1 si SD2, introduceti un al treilea item, SD3 ("Ce vezi?") si invatati-l pe elev sa raspunda cu "Eu vad (de ex, palarie)". Urmati procedurile subliniate in Pasul 1. Dupa ce elevul stapaneste SD3, intercalati SD3 cu SD1 si apoi SD3 cu SD2, pana cand fiecare discriminare este stapanita. Pastrati discriminarea SD1-Sd2 pe parcursul acestui proces, in diferite locatii.

Raspunsurile subsecvente trebuie predate utilizand pasii 1-4. Dupa ce elevul stapaneste un nou SD (SD4, SD5 etc) atunci cand sunt prezentate singure, intercalati-le cu alte trei sau patru SD-uri deja invatate.

La un moment dat, cei mai multi elevi generalizeaza propozitiile "eu vad" la toate obiectele pe care le pot denumi. O astfel de generalizare poate aparea relativ devreme in invatarea aptitudinilor implicate in Programul Eu Vad (de ex, dupa ce elevul stapaneste 5 SD-uri). Alti elevi pot efectua generalizarea mai tarziu sau deloc. Veti sti ca elevul a inceput sa generalizeze atunci cand el raspunde corect la obiectele prezentate, care nu au fost specific predate in acest program. De ex, daca il confruntati pe elev cu un obiect care nu a fost folosit in acest program, dar pe care elevul il poate denumi (de ex, banana), si apoi intrebati "Ce vezi?", iar elevul raspunde "Eu vad banana" fara a fi promptat, atunci elevul a progresat in generalizarea aptitudinii. Cand elevul a inceput sa generalizeze sau dupa ce elevul stapaneste 15 SD-uri in Programul Eu Vad, incepeti pasul 5, in care elevul este invatat sa denumeasca cateva obiecte utilizand propozitia "Eu vad".

q    Pasul 5

Plasati doua obiecte pe masa. De exemplu, plasati o soseta pe partea stanga a mesei si un tigru de jucarie in partea dreapta a mesei (din perspectiva elevului). Prezentati SD-ul ("Ce vezi?") si promptati raspunsul: "Vad soseta si tigru". Daca este necesar, adaugati un prompter, aratand cu degetul obiectele, sau, daca elevul eludeaza un obiect, aratati cu degetul catre acesta.

Observati ca obiectul din stanga elevului trebuie spus mai intai. Aceasta poate fi prima expunere a elevului la capacitatea cunoscuta drept secventiere, o aptitudine importanta necesara pentru executarea cu succes a catorva tipuri de sarcini. Algoritmarea, completarea unui calendar, spusul povestilor, scrisul si cititul sunt toate activitati care se sprijina pe utilizarea secventierii intr-o maniera de la stanga la dreapta. La acest stadiu in Programul Eu Vad, ordinea in care elevul spune fiecare denumire de obiect este incorporata in criteriul de invatare.

Adaugand si alte solicitari elevului (sa denumeasca ambii stimuli si sa-i denumeasca in ordine corecta), fiti atent sa nu expuneti elevul la prea multe incercari fara recompensa. Daca raspunsurile elevului dau semne de extinctie, intoarceti-va si restabiliti numarul obiectelor denumite, apoi ordinea denumirii lor. Reamintiti-va ca ordinea este impusa pentru a ajuta elevul sa scruteze complet expozitia stimulilor si asigura o baza pentru utilizarea capacitatii de secventiere in programe ulterioare mai complexe.

q    Pasul 6

Odata ce elevul raspunde corect in 5 din 5 sau 9 din 10 incercari utilizand primele doua obiecte (soseta si tigru), introduceti o noua pereche de obiecte (de ex, creion si cana) si exersati pana le stapaneste. Continuati sa introduceti noi perechi de stimuli pana cand elevul generalizeaza raspunsul "Eu vad . " la fiecare denumire din repertoriul sau.

Utilizand aceleasi proceduri descrise mai sus, invatati-l pe elev sa denumeasca trei pana la cinci obiecte din campul sau vizual. Prima parte a raspunsului (adica "eu vad") trebuie sa ramana aceeasi. Ceea ce se schimba este numarul denumirilor din raspuns si lungimea exprimarii necesara pentru a castiga recompensa. De ex, dupa ce elevul a invatat sa genereze o propozitie care sa contina oricare doua denumiri cunoscute de obiecte, plasati o locomotiva, o capsuna si un soricel de jucarie pe masa si dati SD ("Ce vezi?"). Raspunsul elevului trebuie sa fie "Eu vad locomotiva si capsuna si soricel". Desigur, este acceptabil ca elevul sa insereze articole nehotarate (o locomotiva, un soricel) in fata denumirilor obiectelor.

Elevul care a invatat trei denumiri de obiecte poate rapid trece la cinci denumiri. Cand a generalizat productia acestui tip de raspuns, obiectele prezentate in forma lor 2D trebuie utilizate ca stimuli in program.

q    Pasul 7

Urmati aceiasi pasi de instructie cand il invatati pe elev sa raspunda cu propozitia "Eu vad" la stimuli prezentati ca poze de obiecte (in forma 2D). Sistematic cresteti numarul obiectelor prezentate in acest format pana cand elevul poate denumi pana la cinci obiecte intr-un raspuns.

Utilizarea unui album de poze ii permite educatorului sa manipuleze numarul de itemi prezentati pe o singura pagina. Sistematic cresteti numarul si complexitatea itemilor ilustrati pe o pagina pana cand elevul este capabil sa denumeasca cinci sau mai multi itemi intr-un singur raspuns. In acest moment, cartile cu poze sau posterele pot fi introduse ca stimuli in program. Fiecare desen utilizat trebuie sa contina intre doua si aproximativ opt obiecte de denumit. Criteriul de stapanire este atins cand elevul poate utiliza fraza "Eu vad" in exprimarea tuturor denumirilor de obiecte pe care le stie, si cand multe sau cele mai multe dintre aceste propozitii sunt noi (adica nu au fost predate in mod special). Este ideal sa generalizati aceasta sarcina la settinguri (amplasamente) informale, cum ar fi ca elevul sa ii descrie mamei pozele dintr-o carte, in timp ce sta pe canapea.

Arii de dificultate

Elevul poate intampina dificultati cand stimulii din program trec de la poze prezentate pe masa la poze prezentate intr-un album foto sau pe un poster. Aceasta inseamna ca educatorul poate ca va trebui sa prompteze mai accentuat si sa simplifice prezentarea si orientarea stimulilor, de exemplu plasand pozele in secventa de la stanga la dreapta. Mai tarziu, pozele vor putea fi plasate intr-un format mai putin ordonat. Acest stadiu din urma il va pregati pe elev sa denumeasca pozele dintr- carte, de vreme ce aceste poze sunt de obicei prezentate in aranjamente idiosincratice.

O a doua arie de dificultate este abordare raspunsurilor incomplete. De ex, este destul de comun pentru elevi sa completeze ultima parte a unui prompter verbal decat sa repete toate cuvintele prezentate in prompter. Cu alte cuvinte, daca educatorul prompteaza, spunand "Eu vad ceasca si palarie", elevul poate sterge partea cu "eu vad", si va spune doar "ceasca si palarie". Pentru a atenua aceasta problema, revedeti utilizarea inlantuirii inverse asa cum am descris-o in Programul de Imitatie Verbala (cap.22).

Eu am

Acest capitol se incheie cu predarea unei conversatii rudimentare. In Programul Eu Am, elevul este invatat sa exprime o fraza paralela ca raspuns la SD. Exprimarea de fraze analoage sau complementare este un pas important din conversatie. In aceasta etapa, SD nu este o intrebare, ci o afirmatie.

Inainte de a incepe instructia in acest program, elevul trebuie sa fi castigat urmatoarele capacitati pre-rechizite: (1) denumirea expresiva a 15-20 obiecte prezentate in forme 2D si 3D, (2) o oarecare stapanire a propozitiilor "Eu Vreau" si "Eu Vad", (3) imitatia verbala a frazei "Eu am", care incorporeaza denumiri de obiecte (de ex, "Eu am pizza, "eu am banana") articolul "o" - "o pizza" este sters pentru a simplifica propozitia; el poate fi introdus intr-un stadiu ulterior.

Primele denumiri de obiecte

q    Pasul 1

Prezentati SD dandu-i elevului un obiect (de ex, o ratusca) si intrebandu-l "Ce ai?". Promptati verbal elevul sa raspunda "Eu am o ratusca". Unii elevi folosesc articolul "o" corect, fara a fi instruiti deloc sau foarte putin sa o faca. Daca elevul raspunde in acest mod, articolul "o" poate fi utilizat pentru a completa propozitia. Daca nu, aceasta parte poate fi predata in stadii mai tarzii ale achizitiei limbajului. Estompati utilizarea prompterului in timp ce continuati serii de incercari. Dupa ce elevul a raspuns corect in 5 din 5 sau 9 din 10 incercari nepromptate, treceti la pasul 2.

q    Pasul 2

Prezentati SD2, care consta in a-i da elevului un obiect diferit de cel prezentat la pasul 1 (de ex, un creion) si dati instructia verbala "Ce ai?". Utilizati un prompter verbal pentru a-l ajuta pe elev sa exprime raspunsul corect (adica, "Eu am un creion"). Estompati treptat prompterul pana cand elevul da 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte independente.

q    Pasul 3

Intercalati SD1 si SD2 conform paradigmei de invatare a discriminarii. Dupa ce elevul stapaneste discriminarea intre SD1 si SD2, obiecte suplimentare trebuie introduse sistematic.

Denumiri multiple de obiecte

Dupa ce elevul invata sa genereze o propozitie limpede in formatul descris intr-o sectiune anterioara, invatati-l sa includa doua obiecte intr-un singur raspuns. Pasii descrisi anterior trebuie urmati cu exactitate; insa, in acest pas, educatorul ii prezinta elevului doua obiecte, nu unul singur. Poate fi necesar sa promptati elevul sa insereze cuvantul "si"  intre denumirile obiectelor (de ex, "eu am cal si vagon"). Acesta si alte promptere verbala trebuie gradat estompate pana cand elevul poate exprima independent raspunsul corect, in 5 din 5 sau 9 din 10 incercari. Dupa ce elevul indeplineste aceste criterii de raspuns pentru prima pereche de obiecte, prezentati comanda pentru o a doua pereche de obiecte. Introduceti sistematic noi perechi. Elevul stapaneste aceasta structura de propozitie cand poate include oricare doua denumiri invatate de obiecte cu care se confrunta.

Educatorul poate ca a anticipat deja cum pot fi generalizate propozitiile "eu am" la experientele elevului. De asemenea, elevul poate fi invatat sa descrie durerea, fericirea si alte stari emotionale (vezi cap.28). De ex, este inevitabil ca un copil sa cada si sa se juleasca sau sa faca o vanataie. Cand intervine un astfel de eveniment, el reprezinta o oportunitate pentru a denumi lovitura "buba", si invatati-l pe elev sa spuna: "eu am buba". Intr-o maniera similara, un elev poate fi invatat sa spuna, in timp ce o imbratiseaza pe mama, "eu am mami". Oportunitati fara limita pentru o predare creativa exista in aceasta arie.

Afirmatii reciproce

Asa cum am mentionat in introducerea la acest capitol, Programul Eu Am se preteaza la stadiile primare ale vorbirii conversationale. Aceasta se intampla deoarece prezenta obiectelor ajuta la promptarea "conversatiei" elevului. Un manual viitor care include programe pe limbaj avansat va contine programe pentru conversatie avansata. Observati ca tipul de impartasire primara a informatiei descrisa in aceasta sectiune este similara cu sesiunile tipice arata-si-spune din scolile obisnuite.

q    Pasul 1

Prezentati SD1, care consta in faptul ca elevul tine un obiect (de ex, o carte) si dv tineti un alt obiect, diferit de obiectul elevului (de ex, un pantof), in timp ce afirmati:"eu am un pantof". R1 este afirmatia elevului "eu am o carte". Promptati raspunsul corect al elevului, intrebandu-l "ce ai?", imediat dupa ce dati SD1. Gradat si sistematic estompati prompterul, spunand tot mai putin din el, sau ii reduceti treptat volumul. Treceti la pasul urmator cand elevul raspunde corect in 5 din 5 sau 9 din 10 incercari nepromptate.

q    Pasul 2

Prezentati SD2, dandu-i elevului un obiect nou (de ex, un autobuz de jucarie) si tinand si dv un obiect nou (de ex, o floare), in timp ce spuneti "eu am floare". Din nou, promptati raspunsul cat este necesar. Estompati toti prompterii cat de curand posibil. Incepeti pasul 3 dupa ce elevul raspunde corect la 5 din 5 sau 9 din 10 incercari nepromptate.

q    Pasul 3

Intercalati SD1 si SD2, utilizand procedurile de discriminare a invatarii. Dupa ce elevul a invatat sa discrimineze intre SD1 si SD2, introduceti SD3. Dupa ce raspunsul este stapanit cand este prezentat in incercari multiple, trebuie efectuat trainingul de discriminare.

Generalizarea propozitiilor "eu am"

Dupa ce elevul a invatat in mediul de invatare formal, toate formulele de instructie trebuie practicate in cateva settinguri diferite, cu persoane diferite. Facilitati interactiunile naturale, prezentand SD-urile atunci cand se intampla ca elevul sa aiba unul sau mai multe obiecte in ambiente mai putin structurate decat cel controlat de la masa de invatat (de ex, in timp ce merge prin casa si apuca diverse obiecte, sau cand insoteste un adult le cumparaturi la supermarket). De asemenea, prezentati SD-uri in timp ce va angajati intr-un joc paralel sau interactiv cu elevul. Instructiunile de la Programul Eu Am trebuie intercalate cu cele de la alte programe, pentru a asigura discriminarea si generalizarea. Pentru a ajuta pregatirea unui elev mai mic pentru ambientul din clasa, poate fi introdus un format de tip arata-si-spune, in timp ce elevul si cativa adulti (sau copii) stau pe scaune. Unii elevi devin foarte spontani in acest tip de ambient.

Arii de dificultate

Elevul poate repeta echolalic intrebarea "Ce ai?" si sa nu raspunda la prompter. Daca acest lucru se intampla, poate fi necesar sa faceti cateva incercari in care SD-ul sa fie "Ce ai?", stabilind raspunsul corect la acest SD. Dupa ce elevul raspunde corect la intrebare de trei sau de patru ori, incepeti conversatia, afirmand, de ex, "Eu am un puzzle", cu o voce foarte scazuta, si apoi adaugati intrebarea "Ce ai?", cu voce mai tare. In cateva incercari, cresteti volumul afirmatiei si scadeti volumul prompterului.