Conceptul de stres psihic, Conceptul de stres profesional

Conceptul de stres psihic

Stresul psihic (SP) reprezinta o  stare de tensiune, incordare si disconfort determinata de agenti afectogeni cu semnificatie negativa, de frustrare sau reprimarea unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii) de dificultate sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme (M. Golu). Si agentii fizici, chimici sau biologici pot sa produca un SP. Unul si acelasi eveniment stresor psihic nu poate induce de fiecare data un SP la acelasi individ, atat din cauza dispozitiei de moment, cat si semnificatiei diferite ce i se confera in momentele respective. Un rol important in aparitia si dezvoltarea SP il au particularitatile cognitive, volitionale si mai ales afective ale individului,modelate de experienta sa de viata familiala si profesional, incluzand evenimente psihotraumatizante anterioare dar si relatari ale rudelor sau prietenilor. Unele persoane prezinta o vulnerabilitate (constitutionala sau dobandita) in plan psihic la actiunea stresorilor traditionali fiind mai predispuse astfel la aparitia SP (vulnerabilitate = receptivitate psihica crescuta fata de stresori psihogeni).

1. Conceptul de stres profesional

3.1 Definitie

Activitatea profesionala, ca si modalitate esentiala a existentei umane la care nu se poate renunta, genereaza in societatea contemporana, cele mai multe situatii stresante.

Stresul profesional este definit ca un fenomen pluricauzal si multidimensional reflectat in raspunsurile psihofiziologice ale individului intr-o anumita situatie de munca, manifestat prin dezechilibrul dintre solicitarile impuse de munca si capacitatea obiectiva sau doar subiectiva a omului de a le face fata.

3.2. Surse de stres profesional

Printre sursele de stres profesional se numara ambianta fizica, ambianta sociala, caracterul si organizarea muncii, caracteristicile psihofiziologice ale individului.

Ambianta fizica cuprinde un ansamblu de factori interdependenti, de natura fizica, ce actioneaza in cursul activitatii profesionale asupra individului (zgomot, iluminat insuficient sau exagerat, temperaturi extreme). La cei expusi zgomotelor ce depasesc un anumit nivel (70-80 dB, 1000-4000 Hz) se constata pe langa afectarea auzului si tulburari cardiovasculare, digestive si nevrotice. La aceste persoane s-a constatat cresterea accidentelor de munca, conflictele sociale, atitudine negativa fata de profesie si o stare de iritabilitate permanenta. Iluminatul, mai frecvent cel insuficient, dar si cel exagerat provoaca o suprasolicitare a aparatului vizual si grabeste instalarea oboselii neuropsihice.

Persoanele acuza cefalee, ameteala, risc crescut la accidente. Expunerile la temperaturi extreme impun organismului un efort suplimentar pentru mentinerea homeostazei termice si hidroelectrolitice.

Ambianta sociala. Cercetarile referitoare la factorii sociali extraprofesionali demonstreaza ca, viata de familie, conditiile de locuit, calitatea ingrijirii copiilor, distanta casa-locul de munca au efect asupra sanatatii si capacitatii functionale ale individului.

Caracterul si organizarea muncii. Activitatea profesionala devine stresanta cand prin volumul si caracterul obligatiilor suprasolicita individul, se desfasoara intr-un ritm impropriu celui ce o realizeaza si este in contradictie cu bioritmurile naturale ale acestuia sau se desfasoara intr-o ambianta fizica si sociala defavorizabila. Orarul prelungit de lucru provoaca un efort intens de adaptare care se extinde si dupa ziua de munca obisnuita (creste secretia de adrenalina). Nivelul de responsabilitate din cadrul unei activitati profesionale reprezinta un factor semnificativ de incordare si stres ocupational. Complicarea si reluarea in diferite etape ale vietii a procesului de instruire (specializare, reciclare, policalificare etc) plasarea accentului pe latura intelectuala a activitatii profesionale si bombardamentul informational suprasolicita mecanismele de decizie si creeaza o profunda stare de frustratie. Exista cercetari care evidentiaza asocierea dintre supraincarcarea calitativa si cantitativa cu unele tulburari psihice si de comportament: abuzul de tutun, autoapreciere scazuta, motivatie dinamica, exces de alcool ca refugiu de tensiunea nervoasa. Efectele negative le au si stagnarea profesionala si persistenta unei cerinte rutiere pe o durata indelungata de timp. Intre factorii organizationali ai muncii care pot determina aparitia stresului ocupational se mentioneaza ambiguitatea sarcinii (informatii neclare, incomplete, contradictorii) si conflictul rolului in activitatea desfasurata (intre dispozitiile superiorilor si interesele ori cerintele subordonatilor).

Factori psihologici. In aceasta categorie intra interactiunile dintre mediul de munca, continutul muncii, conditii de munca si capacitatile si nevoile individului, obiceiuri, cultura, conditii de munca extraprofesionale. Indivizii cu nesiguranta locului de munca, cu o redusa putere de decizie, cu putine sanse de promovare si fara sprijin social din partea colegilor, acuza semne subiective de stres si valori crescute ale T.A.

Dr. Andrew Goliszek, in lucrarea "Invingeti stresul!", prezinta un studiu recent in urma caruia s-a stabilit ca 10% dintre toti cei care beau frecvent sunt politisti si ca un numar mare de politisti au recunoscut ca au recunoscut ca au baut in timpul serviciului. In plus, s-a descoperit ca numarul cirozelor cauzate de consumul de alcool este mai mare in randul acestora, comparativ cu restul populatiei. Una dintre cauzele majore ale acestui fenomen este sentimentul oamenilor legii ca su-si pot controla in nici un fel munca. Deoarece majoritatea institutiilor politienesti sunt concepute dupa tiparul militar si, in consecinta, pretind de la slujbasii lor disciplina si respectarea stricta a unor regulamente, politienesti sunt concepute dupa tiparul militar si, in consecinta, pretind de la slujbasii lor disciplina si respectarea stricta a unor regulamente, politienesti se apuca adesea de baut pentru a-si refula frustrarile si a face fata stresului generat de cariera lor.

Afectiunile legate de stres ce pot fi intalnite in randul cadrelor militare includ diferite boli fizice, emotionale, precum si probleme personale si o slaba eficienta profesionala. Problemele fizice incep cu dureri de spate, crampe musculare si dureri de cap si se termina cu astma, hipertensiune, dureri de inima si ulcer. Studiile au aratat, de asemenea, ca rata imbolnavirilor de inima si a dereglarilor digestive este mare. Printre problemele emotionale si personale se numara divortul, alcoolismul, depresia nervoasa si sinuciderea.

Activitatile in care sunt implicate cadrele militare, care impun adesea exacerbarea autoritatii si a depersonalizarii, pot - prin chiar natura lor induce sentimentul izolarii si al singuratatii. La randul lui, acesta poate duce usor la un comportament agresiv, la apatie, la cinism, la incalcarea regulamentelor, la retragerea din societate si dintre colegi.