Tipuri de educatie

TIPURI DE EDUCATIE

Educatia permanenta nu este o forma de educatie - ca cea formala, nonformala sau informala, si nici un nou tip de educatie (precum cea intelectuala, morala, estetica etc.), ci un principiu de proiectare si organizare a educatiei in perspectiva desfasurarii sale in diferite forme pe toata durata vietii.

Educatia permanenta nu se reduce la educatia continua sau la formarea profesionala continua.

Dupa J. Thomas, educatia permanenta cuprinde in interdependenta toate aspectele si dimensiunile educatiei; intregul care rezulta fiind mai mult decat suma partilor. 'Educatia permanenta nu este nici un sistem, nici un domeniu educativ, ea este principiul pe care se bazeaza organizarea globala a sistemului educational. () Educatia permanenta este un adevarat proiect educativ, care are un caracter prospectiv si vehiculeaza un sistem de valori. Ea implica, in ultima instanta, un proiect de societate. '

Principiul educatiei permanente subliniaza importanta cuprinderii in procesul educational a tuturor a integralitatii individului si a tuturor formelor de educatie.

Autoeducatia  reprezinta o directie de evolutie a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane care implica transformarea obiectului educatiei in subiect al educatiei, capabil de autoevaluare si de autoproiectare pedagogica.
Definirea autoeducatiei, la nivelul unui concept pedagogic fundamental, presupune intelegerea functiei si structurii specifice activitatii de (auto)formare-(auto)dez-voltare a personalitatii umane.
Functia principala a autoeducatiei angajeaza transformarea obiectului educatiei in subiect al educatiei in urma unui proces care implica valorificarea unui ansamblu de actiuni educationale, proiectate si realizate permanent la un nivel calitativ superior, intr-o perioada de timp determinata. Aceasta presupune:

- (auto)proiectarea-(auto)realizarea unei 'educatii pentru sine';
- (auto)formarea individualizata (care implica valorificarea deplina a propriei experiente, fara interferenta altor/altei medieri);
- 'autoformarea metacognitiva' (care vizeaza capacitatea de 'a invata sa inveti '/'educabilitate cognitiva, independenta de continutul invatarii');
- autoformarea permanenta (care angajeaza capacitatea de asumare a sarcinilor centrate asupra propriei formari, specifice fiecarei varste scolare si post-scolare) - Dictionnaire encyclopedique de l'education etde la formation, , . ,.
Structura autoeducatiei evidentiaza existenta unor elemente comune, aproape identice, situate la nivelul structurii actiunii educationale. Diferenta specifica provine din pozitia diferita a 'obiectului educatiei' care in cazul 'autoeducafiei' devine 'subiect' al propriei sale activitati de formare-dezvoltare a personalitatii, respectiv 'subiect' al procesului de autoformare-autodezvoltare a personalitatii.
Saltul calitativ este marcat Ia nivelul structurii actiunii educationale