Studiu de caz. testarea online

STUDIU DE CAZ. TESTAREA ONLINE

Calculatorul este un mijloc, un instrument pentru vehicularea unui sistem de produse informatice, alcatuit din multimea de echipamente, metode, tehnici, continuturi pentru colectarea, inregistrarea, regasirea, afisarea informatiilor variate, in diferite moduri si combinatii. Astfel, pentru predarea, invatarea si evaluarea notiunilor referitoare la reteaua Internet se poate calculatorul intr-o proportie foarte mare realizand un produs soft, care cuprinde continuturile teoretice predate, activitati practice si fise de activitate practica, plus teste de evaluare.

Testul online de evaluare contribuie astfel la insusirea notiunilor de baza, dar si la formarea de priceperi si deprinderi de utilizare a Internetului. Aceasta deoarece la finalul fiecarei sectiuni exista inserate mai multe sarcini de lucru date spre rezolvare elevilor precum si fise de activitate.

Acest soft are rolul de a organiza informatia si sarcinile de lucru, astfel incat sa fie flexibile si adaptate diversitatii de psihotipuri intelectuale si ritmuri de activitate ale elevilor.

Softul creat poate fi aplicat atat in cazul lectiilor de dobandire de cunostinte sau rezolvare de aplicatii, cat si in cazul lectiilor de verificare si evaluare a cunostintelor scolare.

Utilizarea calculatorului in procesul de predare-invatare-evaluare, a unui soft bine intocmit, ofera posibilitati remarcabile in formarea unei atitudini stiintifice a elevilor.

In urma utilizarii softului, elevii capata o serie de cunostinte si deprinderi in utilizarea acestor noi tehnologii care au devenit suportul instrumental si functional al cunoasterii pe care ei urmeaza sa si-o  dezvolte.

In plus, utilizarea softului a condus la utilizarea notiunilor insusite si a deprinderilor de lucru dobandite in invatarea altor discipline, la dezvoltarea deprinderilor legate de accesarea, interpretarea si prezentarea informatiilor, la modelarea si controlul evenimentelor, la intelegerea implicatiilor tehnologiei informationale si comunicationale in societate.

Aplicatiile si activitatile practice propuse de softul creat ajuta elevii sa-si cimenteze cunostintele acumulate si le permite lucrul independent.

Produsul soft creat da motivatia necesara intelegerii si asimilarii noilor notiuni introduse, posibilitatea predarii, invatarii si evaluarii rezultatelor obtinute. Este de asemenea, mijlocul prin care se reactualizeaza si imbogatesc cunostintele elevilor ce vin cu notiuni insemnate privind comunicarea din liceu.

Soft-ul creat nu l-am folosit numai in lectiile de comunicare si recapitulare, ci m-am gandit sa il folosesc si in lectiile de dobandire si fixare de priceperi si deprinderi, in asa fel ca elevii sa fie pusi sa lucreze singuri dupa discutarea problemelor si in acelasi timp sa poata sa se autoevalueze.

Ceea ce s-a obtinut prin efort propriu nu a fost o simpla intiparire in memorie, ci a fost favorizata dezvoltarea aptitudinilor, deprinderilor de investigare, explorative si experimentale.

Prin parcurgerea lectiilor si autoevaluarea realizata prin testele de la sfarsitul fiecarei unitati de invatare, elevii au fost pusi in situatia de a actiona si gandi independent, rolul profesorului fiind acela de a indruma activitatea elevilor.

In acest sens, profesorul nu mai apare ca transmitator de cunostinte, ci ca organizator, indrumator al invatarii.

Un astfel de soft poate contribui la aprofundarea cunostintelor informatice intr-un timp foarte scurt, pentru ca ulterior sa determine un interes sporit pentru invatarea prin cooperare.

Softul ofera flexibilitate fiecarui elev sa parcurga informatiile in concordanta cu specificatiile proprii, ajutandu-i sa retina informatiile prezentate si sa observe singuri daca si-au insusit, sau nu, informatiile parcurse.

De asemenea, softul creat ii ajuta  pe elevi sa-si sintetizeze cunostintele si ii motiveaza sa efectueze activitati de cercetare on-line.

Produsul software cu caracter educational are doua componente:

Componenta de administrare care permite elaborarea de teste de evaluare;

Componenta de utilizare care permite verificarea cunostintelor elevilor.

Testele au fost elaborate in limbajul Delphi si dau posibilitatea elevului sa primeasca imediat nota pentru raspunsurile date. Iata cateva imagini de tip "print screen" cu programul care genereaza testele, program ce a fost utilizat de profesor la crearea acestora si cu programul ce executa rularea testelor.

Crearea testelor de catre profesor presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Stabilirea denumirii testului;

Stabilirea numarului de intrebari din test;

Stabilirea numarului de posibilitati de raspuns (opțiuni) pentru fiecare intrebare a testului

In urma rularii testului, elevul este evaluat imediat de calculator si pe langa nota obtinuta el primeste raspunsul corect la intrebarile la care a ales o varianta gresita de raspuns precum si un comentariu adecvat raspunsului dat.

Ieșirea din program se realizeaza prin tastarea butonului corespunzator.

Utilizarea calculatorului in sistemul de invatamant a determinat aparitia unei alte metodologii de lucru, a unei pedagogii cu totul diferita de cea traditionala, aceasta manifestandu-se atat in organizarea si prezentarea continutului stiintific, cat si in organizarea si dirijarea activitatii de invatare.

Elevii sunt mult mai interesati de o lectie bazata pe utilizarea soft-urilor, spre deosebire de o lectie in varianta clasica.

Conceperea unui produs software cu caracter educațional de calitate este rezultatul unei pregatiri prealabile riguroase, dar si al ingeniozitatii provenita din situatiile concrete si imprevizibile aparute la clasa.

Functia principala a produselor soft este de a orienta desfasurarea lectiei, astfel incat invatarea sa se realizeze in conditiile cele mai adecvate, iar resursele didactice sa fie valorificate corespunzator in functie de potentialul de care dispun elevii.

Proiectarea instruirii utilizand calculatorul se poate desfasura  intr-un numar mare de variante. In desfasurarea unei lectii profesorul se poate intalni cu diverse evenimente de instruire pentru care trebuie sa gaseasca solutii imediate. Aceste situatii pot fi generate de reactiile elevilor in procesul de instruire, de conditiile tehnice necesare si de eventuale modificari ale timpului de desfasurare.

Pentru obtinerea rezultatelor dorite, am dedus ca utilizarea in procesul instruirii a unui produs soft, cere din partea profesorului o buna pregatire atat stiintifica cat si metodica, o urmarire sistematica a rezultatelor obtinute; aceasta deoarece de cele mai multe ori aceste produse trebuiesc create, neexistand posibilitatea financiara de a le procura de la firme specializate.

Utilizarea sistematica a instruirii asistate de calculator contribuie la dezvoltarea intelectuala a elevilor. Aceasta dezvoltare a rationamentelor si modurilor de rationare se realizeaza concomitent cu insusirea continutului stiintific al disciplinei si prin activitati placute care-i motiveaza pe elevi.

Utilizarea produselor soft in procesul de predare, invatare si evaluare sporeste sensibil disciplina gandirii, precizia expresiei, nevoia de a explicita propozitiile.

Pe masura ce scolile se doteaza cu computere se manifesta tot mai pregnant lipsa de software-uri specializate si personal calificat in utilizarea acestora. Consider ca este necesara o conceptie didactica pentru utilizarea software-ului de instruire si integrarea acestuia in cadrul lectiei, astfel incat secventele de lectie in care acesta este utilizat sa nu devina un momente de relaxare ale lectiei, ci in functie de necesitati, momente didactice importante, care nu doar sa vizeze, ci sa si produca efecte pozitive asupra eficientei invatarii.

Tinand cont de aceste observatii (concluzii), mentionate, apreciez ca folosirea calculatorului in procesul instructiv‑educativ, prin avantajele pe care le pune la dispozitia elevilor, trebuie extinsa, contribuind alaturi de celelalte mijloace la formarea unor oameni care sa faca fata cerintelor de viitor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Alonso, D., 2001, Forms of control and interaction as determinants of lecture effectiveness in the electronic classroom [On-line].  Available on https://www.lap.umd.edu/LAPFolder/ Papers/ dianesthesis/ page1.html

American Association of School Librarians and Association for Educational Communications and Technology, 1998, Information power: Building partnerships for learning, Chicago: American Library Assoc.

Banca Mondiala, 1989, Rapport sur le développement dans le monde

Bertelsmann Foundation, 1997, The potential of media accross the curriculum, Athens Academy

Boboila C., 2010, Instruirea asistata de calculator in context e-learning, Ed. Sitech, Craiova

Doepner T., Scott, M., si Mason S, 2001, Students on-line: The impact of the Internet on educational policies, reform efforts, and student expression Available:https://horizon.unc.edu/courses/287/1996/groups/Students_Online.asp

Dronca S., 1997, Windows NT 4.0, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca.

Evans T., Nation D., 2000, Changing University Teaching. Reflections on Creating Educational Technologies. London: Kogan Page

Istrate O., 2000, Educatia la distanta. Proiectarea materialelor. Botosani: Agata

Joita E., Ilie V., Frasineanu, Ec., 2003, Pedagogie-Educatie si curriculum, Editura Universitaria, Craiova.

Joita E., Managementul educational. Profesorul - manager; roluri si metodologie, Editura Polirom, Iasi, 2000.

Kulik J. A., 1994, Meta-analytic studies of findings on computer-based instruction, Hillsdale, New Jersey, Eribaum

Lisievici P., 2002, Evaluarea in invatamant. Teorie, practica, instrumente, Editura Aramis, Bucuresti.

McCombs, B. L., Whisler, J. S., 1997, The learner-centered classroom and school, San Francisco: Jossey-Bass 

OKKO Software, Profesorul virtual modulul III (www.okkosoft.com), 2002.

Osim L., 1998, Computers in education for developing countries: why and how?, Education and technology series

Petre C., Boboila C., 1997, Elemente de metodica predarii informaticii in scoala, Editura Dova, Craiova.

Potashnik M., Capper J., 1988, Distance education: growth and diversity

Sithers A., 1988, An introduction to the Instructional Management Systems (IMS) project. Active learning

Standardul IMS Content Packaging https://www.imsglobal.org/content/packaging

Standardul IMS Metadata https://www.imsglobal.org/metadata/index.html

Standardul Simple Sequencing: https://www.imsglobal.org/simplesequencing/index.html

Switzer, T. J., Callahan, W. P., & Quinn, L., 1999, Technology as facilitator of quality education: An unfinished model.  Paper presented at Society for Information Technology and Teacher Education, San Antonio, TX