Studii de caz realizate pe scolarii mici logopati cu intelect normal de inteligenta

STUDII DE CAZ REALIZATE PE SCOLARII MICI LOGOPATI CU INTELECT NORMAL DE INTELIGENTA

STUDIUL nr. 1

A.    DATE DE IDENTIFICARE

Nume si prenume :

Varsta : 8 ani

Sex: feminin

Nationalitatea: tatara

Integrata la : Scoala nr.39 Constanta

Clasa: I-a

B.    DATE FAMILIALE

1. Numele si prenumele parintilor:

- tata-

- mama:

2. Ocupatia parintilor:

- tata: instalator sanitar

- mama: vanzatoare

3 .- Varsta parintilor:

- tata: 37 ani

- mama: 34 ani

4. Bugetul familiei: mediu

5. Conditii de locuit: bune, apartament cu doua camere

6. Structura familiei : organizata

7. Componenta familiei :un frate 10 ani si 3 luni

8. Relatii familiale: incordate

9. Atitudinea familiei fata de copil: tatal autoritar

10. Conduita morala a familiei: tatal alcoolic

11. Starea de sanatate a familiei si copilului: relativ buna

C. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI

Sarcina a evoluat normal. Nasterea a fost la termen si fara complicatii.Copilul s- a nascut cu o malformatie a boltii si a valului palatin.Pana la varsta de 6 ani a avut o interventie chirurgicala pentru remedierea pentru suturarea malformatiei. Evolutia limbajului si a vorbirii a fost marcata de tulburarea organica a copilului. Ganguritul a aparut cu intarziere si s-a manifestat prin sunete fara rezonanta orala.

Emisiile consonantice erau inexistente ,putand pronunta numai vocale.primele greutati au aparut odata cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatala si linguo-velare.Primele cuvinte au fost pronuntate defectuos datorita imposibilitatii articularii majoritatii sunetelor. Vocabularul pasiv a crescut mai rapid decat cel folosit, mijloacele de comunicare verbala fiind inlocuite cu gesturi, mimica si emisii verbale greu de codificat.

Din punct de vedere somatic si psihic, copilul este dezvoltat normal.Din punct de vedere al dezvoltarii limbajului, prezinta o intarziere in dezvoltarea limbajului oral sub aspectul achizitiei si folosirii vocabularului si sub aspectul executarii fono- articulatorii.Intelegerea este bine conservata .Se observa o discrepanta intre posibilitatile intelectuale si insuficienta verbalizarii.Este un copil timid, retras, cu complexe de inferioritate fata de colegii de clasa.

D. EXAMEN LOGOPEDIC

Dezvoltarea limbajului si a vorbirii sunt foarte limitate datorita modificarilor aparatului fono-articulator. Malformatiile boltii si valului palatin il impiedica pe copil in executia corecta a sunetelor.Copilul nu poate pronunta consoanele: l, r, t, t, n, d, s, x., in schimb poate pronunta nazalizat toate vocalele. Sunetele : ce, ci, ge, gi sunt afectate fiind inlocuite cu un suflu nazal.Auzul fonematic nu este afectat.Atentia auditiva este foarte buna. Vorbirea expresiva este limitata si deformata. Vocabularul activ este redus, capacitatea de evocare a cuvintelor este redusa, fiind preferate mimica si gesturile.

E. DIAGNOSTIC LOGOPEDIC

Dislalie polimorfa datorata despicaturii velo-palatine.

F. PROGNOSTIC LOGOPEDIC

Evolutie lenta pe toate palierele limbajului.

G. TERAPIA LOGOPEDICA

Activitatea logopedica a debutat cu gimnastica aparatului fono-articulator, urmarindu-se dezvoltarea si educarea miscarilor necesare articularii corecte a sunetelor si pronuntarii cuvintelor. Aceste exercitii de gimnastica au avut rolul de a imbunatati functia motorie a sistemelor cerebrale ramase .S-au realizat exercitii de gimnastica pentru buze, limba si valul palatin , administrandu-se probe sub forma de joc. De asemenea s-au efectuat exercitii pentru educarea respiratiei,pentru formarea inspirului si expirului profund, diafragmatic, intens, pentru formarea suflului bucal si educarea expirului bucal in functie de sunet.

In continuare s-a trecut la corectarea pronuntiei pornind de la articularea corecta a sunetelor si de la particularitatile articulatorii. In activitatea de corectare s-au utilizat imagini vizuale si motorii, administrate sub forma de joc. La inceputul fiecarei ore, s-a exersat cateva minute la pronuntarea izolata a sunetelor.

Treptat s-au introdus diferite combinatii consonantice, gradul de dificultate marindu-se treptat marindu-se in functie de ritmul de insusire corecta a acestora de catre copil. Pe tot parcursul sedintelor, copilul a fost incurajat permanent si recompensat cu dulciuri si buline.

La finalul experimentului, copilul se afla in faza corectarii active a vorbirii.

STUDIUL nr.2

A. DATE DE IDENTIFICARE

Nume si prenume: Heldiagi Servin

Varsta: 8 ani

Sex: masculin

Nationalitate: tatara

Integrat la:Scoala nr. 28 Constanta

Clasa a-II-a

B. DATE FAMILIALE

1. Numele si prenumele parintilor:

- tata : Heldiagi Cadri

- mama: Heldiagi Feiza

2. Ocupatia parintilor:

- tata: conducator auto

- mama; casnica

3. Varsta parintilor:

- tata: 41 ani

-mama 38 ani

4. Bugetul familiei: mediu

5. Conditii de locuit; bune, apartament cu trei camere

6. Structura familiei: organizata

7. Componenta familiei; doi frati si o sora

8. Relatiile familiale: relativ bune

9. Atitudinea fata de copil: atent ingrijit

10. Conduita morala a familiei; buna

11. Starea de sanatate a familiei si copilului: buna

C. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI

Sarcina a evoluat normal, iar nasterea s-a produs fara complicatii.

STUDIUL nr.3

A .DATE DE IDENTIFICARE

Nume:si prenume: Closcaru Daniel

Varsta: 8 ani

Sex: masculin

Nationalitatea: romana

Integrat in: Scoala nr. 16 Constanta

In clasa a-II-a

B. DATE FAMILIALE

Numele parintilor:

tata:Viorel

mama: Monica

Ocupatia parintilor:

tata: - operator chimist

mama: - contabila

Varsta parintilor:

- tata- 32 ani

- mama- 30 ani

4. Bugetul familiei: bun

5. Conditii de locuit: bune, apartament cu doua camere

6. Structura familiei : organizata

7. Componenta familiei: singur la parinti

8. Relatiile familiale: bune

9. Atitudinea parintilor fata de copil: buna, atentie si ocrotire

10.Conduita morala a familiei: buna

11. Starea de sanatate a familiei si copilului: buna

C. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI

PROGRAM DE INTERVENTIE

Programul conceput si experimentat de noi a avut ca obiectiv corectarea tulburarilor de limbaj intalnite la scolarul mic logopat, precum si imbunatatirea implicita a imaginii de sine.

Programul de terapie a tulburarilor de limbaj a fost structurat pe doua componente:

terapie cu caracter general

terapie specifica

1.TERAPIE CU CARACTER GENERAL

Programul de terapie cu caracter general a inclus mai multe segmente :

A.      exercitii de gimnastica

B.      exercitii pentru mobilitatea aparatului fono-articulator

C.      exercitii pentru educarea respiratiei

D.      exercitii pentru educarea auzului fonematic

A EXERCITII DE GIMNASTICA

Pentru realizarea acestui segment terapeutic s-au administrat urmatoarele probe :

imitarea mersului (mersul pe loc),

miscarile si rotirea bratelor,

miscarile si rotirea trunchiului,

"mersul piticului",

"mersul uriasului",

imitarea spalatului pe maini,

imitarea aplaudatului,

rasuciri de trunchi,

aplecari stanga , dreapta de trunchi,

rotirea gatului

Instructajul tuturor probelor administrate copiilor logopati consta in explicatii verbale, adecvate nivelului de intelegere a acestora si sunt insotite de demonstratii practice.

Toate aceste exercitii s-au executat in primele sedinte concomitent cu exercitii de respiratie ; pe masura avansarii in programul terapeutic, s-a pus accent pe acele exercitii care erau necesare momentului de terapie.

B. EXERCITII PENTRU MOBILITATEA APARATULUI FONO-ARTICULATOR

Pentru realizarea acestei componente terapeutice s-au aplicat mai multe tipuri de exercitii:

exercitii de mobilitate a maxilarelor

exercitii de mobilitate pentru limba

exercitii pentru buze si obraji

exercitii pentru valul palatin

B.1 EXERCITII DE MOBILITATE A MAXILARELOR

-Copilul este pus sa imite pestisorul cand este scos din apa aratandu-i-se cum sa execute miscarea de deschidere si inchidere rapida a gurii.Proba se exerseaza de cateva ori pana la executia corecta.

-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a calului aratandu-i-se, de asemenea , cum sa execute miscarea de framantare a maxilarelor. Proba se exerseaza pana la executia corecta.

-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a unui os de catre un catel, aratandu-i-se cum sa execute miscarea de imitare a muscaturii. Proba se exerseaza de cateva ori pana la executarea corecta.

B2. EXERCITII DE MOBILITATE PENTRU LIMBA

-Copilul este pus sa imite maniera de a bea apa a pisicutei. Proba se executa cat mai rapid dupa exemplu.

-Copilul este pus sa imite cat mai rapid miscarile de la stanga la dreapta a stergatoarelor de parbriz, dupa exemplu.

-Copilul trebuie sa-si modeleze limba sub forma de lopata, sageata, sub forma de caus si ghemuita in fundul gurii.

-Copilul trebuie sa imite ursul atunci cand mananca miere lingandu-si buzele si dintii pe deasupra si pe dedesubt, se executa miscari circulare ale limbii ,in sus si jos cu gura deschisa, limba plata, limba la palat. Fiecare proba se executa de cateva ori.

B3. EXERCITII PENTRU BUZE SI OBRAJI

Pentru executarea acestor probe am folosit diverse obiecte ajutatoare:

-balon, oglinda, fluier, paie, lumanare.

-Copilul este pus sa umfle balonul precum piticul din casuta povestilor.

-Probele de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, aburirea oglinzii, de umflare a obrajilor, de intindere a buzelor, de rotunjire si intindere alternativa a buzelor, vibrarea buzelor se realizeaza in fata oglinzii.

B4. EXERCITII PENTRU VALUL PALATIN

-Copilul trebuie sa imite cascatul catelusului somnoros.

-Copilul trebuie sa imite tusea piticului racit.

-Copilul trebuie sa imite deglutitia morcovului de catre iepuras.

-Probele se executa in fata oglinzii de cateva ori.

C. EXERCITII PENTRU EDUCAREA RESPIRATIEI

In probele folosite, am imbinat exercitiile de respiratie non-verbala cu exercitiile de respiratie verbala si am urmarit:

-educarea echilibrului dintre inspir si expir,

-marirea capacitatii respiratorii,

-formarea unei respiratii diafragmale,

-obtinerea unui ritm respirator uniform,

-obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie,

vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat.

Pentru atingerea acestor obiective, am aplicat urmatoarele probe:

-Copilul imita suflarea nasului in batista,

-Copilul este pus sa sufle intr-un pai aflat intr-un pahar cu apa,

-Copilul este pus sa sufle in bucatele de hartie,

-Copilul este pus sa miroasa parfumul florilor,

-Copilul este pus sa imite catelul care miroase vanatul. Probele se executa de cateva ori.

D. EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC

S-au folosit urmatoarele probe pentru dezvoltarea auzului fonematic:

-Copilul trebuie sa imite sunetele si miscarile necesare executiei corecte:

- trenul:s-s-s-s (prelungit, soptit, tare);

- sarpele: s-s-s-s (prelungit)

- albina :bazz-bazz ("b" prelungit si "z")

- soricelul: chit-chit (executat in ritm rapid)

- greierele: tarrr-tarrr (se prelungeste "r" si se face pauza dupa fiecare grup de sunet)

- vrabia: cip-cirip; cip-cirip

- vantul: vajjj-vajjj (se prelungeste si se accentueaza "j")

- oaia: beee-beee

- cucul: cu-cu; cu-cu (cu alternarea tonalitatii)

- gasca: ga-ga; ga-ga .

Copilul este pus sa pronunte serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime:

-pa-pe-pi-po-pu-pa-pa

-ba-be-bi-bo-bu-ba-ba

-Copilul trebuie sa pronunte silabe si cuvinte care cuprind consoane surde si sonore.

-Se solicita copilului sa precizeze sunetele cu care incep si se sfarsesc anumite cuvinte.

-Copilul trebuie sa pronunte ritmic anumite cuvinte, batand din palme in acelasi timp.

2. TERAPIA SPECIFICA

A. SIGMATISMUL SI PARASIGMATISMUL

I.  ETAPA EMITERII SUNETULUI DEFICITAR

Corectarea siflantei "s"

-Se ridica varful limbii pe dintii superiori, avand grija ca limba sa fie sub forma de jgheab, laturile limbii fiind lipite de masele.

Corectarea siflantei "z"

-Se procedeaza in aceeasi maniera ca la "s", cu mentiune a ca acest sunet se corecteaza dupa ce "s" a fost bine insusit.

-Pentru comparatia "s"- "z" s-au folosit vibratiile laringelui si ale maxilarelor la pronuntia lui "z".

Corectarea suieratoarei "s"

-S-a exersat limba in forma de cupa in afara si interiorul gurii.S-a emis suflul puternic si continuu.

-S-a exersat controlul suflului de aer cald pe dosul mainii copilului, la articularea corecta a sunetului.

-S-a exersat apasarea obrajilor, astfel ca buzele sa inainteze si sa se rotunjeasca.

Corectarea suieratoarei "j"

-S-a utilizat aceleasi exercitii ca pentru corectarea lui "s".

Corectarea africatei "t"

-Acest sunet se poate corecta numai daca se emit corect sunetele "t" si "s";

-S-a exersat varful limbii pe alveolele incisivilor superiori (ca la sunetul « t » si pronuntarea rapida,scurta si cu presiune a sunetului "s".

Corectarea sunetelor "ce","ci" si "ge","gi"

-Corectarea este posibila dupa ce se obtine emiterea corecta a sunetelor "t", "s", "d", "j".

II.ETAPA CONSOLIDARII SUNETULUI DEFICITAR

II.A.Introducerea sunetului in silabe

-Copilul trebuie sa pronunte cuvinte ce contin sunete in silabe directe si inverse,dupa exemplu,in fata oglinzii logopedice.Proba se executa in mai multe sedinte,pana la pronuntia independenta corecta.

II.B.Introducerea sunetului in cuvinte

-Copilului i se cere sa pronunte cuvinte monosilabice,bisilabice,polisilabice, ce contin sunetul afectat

II.C.Diferentierea sunetelor la nivelul silabelor si cuvintelor

-Se solicita copilului sa sesizeze diferentele dintre silabele si cuvintele auzite.Se cere copilului sa precizeze prin ce se deosebesc silabele sau cuvintele auzite.

III.ETAPA AUTOMATIZARII

III.A.Exersarea sunetului deficitar in propozitii

-Se cere copilului sa pronunte propozitii simple i care este prezent in cuvinte sunetul deeficitar, in pozitia de inceput,mijloc si final.Aceste exercitii se realizeaza treptat,respectandu-se prncipiul pasilor mici si al dificultatii graduale.

III.B.Exersarea sunetului deficitar corectat in scurte povestiri, poezii si ghicitori

-I se prezinta copilului povesti cunoscute ,in imagini ,asezate ordonat si i se solicita sa spuna povestea care presupune folosirea unor cuvinte continand sunetul deficitar corectat.

B.ROTACISMUL SI PARAROTACISMUL

-Se procedeaza in aceeasi maniera urmarind etapele abordate la sigmatism si parasigmatist,cu deosebirea ca sunetul "r" se pronunta folosindu-se alte tehnici.

-sunetul "r" se pronunta astfel : plasarea varfului limbii pe alveolele superioare si emiterea unui suflu puternic,pana la vibrarea limbii.

C.CAPACISMUL

D.DELTACISM

E.GAMACISM

F.LAMBDACISM

G.MUTACISM

H.NUTACISM