 |  |
|
Data :
Clasa : a-VI-a
Aria curriculara: Matematica si stiinte ale naturii
Obiectul: Biologie-Zoologie
Subiectul: Elemente generale de etologie
Tipul lectiei: transmitere si insusire de noi cunostinte
Competente generale
Stabilirea relatiilor intre tipurile de comportament si procesul de adaptare a organismului la mediu (1.5) ;
Utilizarea metodelor si mijloacelor adecvate exporarii lumii animale (2.1) ;
Exersarea utilizarii unor surse de informare (4.1)
Utilizarea adecvata a terminalogiei specifice biologiei in diferite situatii de comunicare ( 4.2).
Competente specifice
Definirea termenului etologie
Identificarea principalelor tipuri de comportament ;
Recunoasterea caracteristicilor fiecarui tip de comportament in parte ;
Demersul didactic:
a) Resurse procedurale:
Invatarea prin descoperire;
Observatia;
Conversatia euristica;
Explicatia
Comparatia
Demonstratia
b) Resurse materiale:
Manualul;
Atlase zoologice scolare;
Imagini cu diferite animale
c) Forma de activitate: frontala, individuala
Locul de desfasurare : sala de clasa ;
Evaluare :formativa, prin chestionare orala
Bibliografie :
Enciclopedia animalelor, Ed. Teora, 2007
Maria Brandusoiu, Constanta Androne - Biologie, manual pentru clasa a VI-a, EDP.
MEN - programa scolara, vol. 5, aria curriculara Matematica si stiinte ale naturii.
Viorel Lazar- METODE ACTIVE UTILIZATE IN PREDAREA BIOLOGIEI, Ed. Arves, 2009
Viorel Lazar, Mariana Nicolae - Lectia forma de baza a organizarii procesului de predare-invatare-evaluare la disciplina biologie, Ed Arves 2007.
Tudor Opris-"BIOS" (vol.1-3). -
Tudor Opris-"Enciclopedia pentru tineret" (vol.1-10)
DESFASURAREA LECTIEI
|
ETAPELE LECTIEI |
ACTIVITATEA PROFESORULUI |
ACTIVITATEA ELEVILOR |
|
1. Organizarea clasei |
Pregateste materialul didactic. Noteaza in catalog elevii absenti si verifica daca sunt conditii optime pentru desfasurarea orei. |
Isi pregatesc cartile si caietele. |
|
2. Verificare cunostintelor |
Prin chestionare orala; Ce este mediul de viata? Care sunt cele doua componente ale mediului de viata? Cate tipuri de medii de viata cunosteti? Cum supravietuiesc animalele in aceste medii? |
Raspund la intrebari: - Mediul de viata este ansamblul factorilor biotici si abiotici aflati in stransa interdependenta. - Componenta biotica si abiotica. - Mediile de viata cunoscute sunt: terestru, acvatic, aerian si subpamantean. - Animalele s-au adaptat pentru a supravietui in aceste medii. |
|
2. Captarea atentiei |
Profesorul prezinta materialul stimul, reprezentat de un material realizat in power-point ce prezinta animale in diferite ipostaze. Elevii sunt rugati sa-si exprime parerea in legatura cu semnificatia acestor imagini. |
Urmaresc materialul si raspund la intrebarile profesorului, identificand tipuri de comportament intalnit in lumea animala. |
|
3. Anuntarea temei si a obiectivelor |
Anunta si scrie pe tabla tema lectiei si prezinta obiectivele pe care elevii trebuie sa le cunoasca la terminarea lectiei. |
Noteaza in caiete titlul lectiei si urmaresc obiectivele. |
|
5. Dirijarea invatarii |
Noteaza pe mijlocul tablei titlul lectiei: Elemente generale de etologie Defineste termenul de etologie= stiinta care se ocupa cu studiul comportamentelor din viata animalelor. Etologie ( gr.)= ethos= obicei, comportament = logos= stiinta Solicita elevilor sa prezinte si sa noteze pe tabla toate ideile care le vin in minte in legatura cu tema enuntata: comportament de hranire, reproducere, social, aparare, migratii, hibernare. Uneste cu linii tema initiala cu ideile notate de elevi, precum si notiunile ce par a fi conecte. - Pe baza informatiilor notate de elevi, stabileste tipurile principale de comportament: Alimentar De aparare Social De reproducere - Completeaza schema lectiei, detaliind fiecare tip de comportanent si asociindu-l cu un exemplu concret. a) Comportamentul alimentar este primul.Apare la pui, fara experienta anterioara.Instinctul depaseste experienta.La mamifere si om, puiul este neajutorat, parazit, deci trebuie ajutat pentru procurarea hranei. b) Comportamentul de aparare este forma de supravietuire prin fuga a unor specii sau de ascundere in mediu. Insectele si soparlele isi lasa un picior sau coada pe campul de lupta. Ex .- elefantii africani au colti ce ajung la 3 m lungime si 100 kg; - mistretii au colti ca niste pumnale; - racii au clesti redutabili. - carcase protectoare - cochiliile melcilor si scoicilor sunt scuturi de protectie; - placile osoase de pe corpul unor pesti; - carapacele testoaselor. - prefacerea mortii : omizi si gandaci iau aspectul de mort- moarte aparenta- tanatoza-1,5 min-o ora; c) Comportamentul sexual apare la adult. La unele insecte e doar o zi sau cateva ore.Dar la multe animale viata sexuala este periodica, femela primeste masculul doar in anumite perioade ale anului ( rut, dansuri nuptiale, etc.). Masculul parcurge mari distante pentru a gasi partenera si ea il primeste sau nu. Tantarii emit ultrasunete , fluturii gasesc femela la zeci de km. Datorita mirosului emis de glandele sexuale femele. d) Comportamentul social (colectiv) asigura organizarea in familii de albine, colonii de bureti, stoluri de pasari, cirduri de pinguini, bancuri de pesti, turme de elefanti, cirezi de copitate, a animalelor sociale, coloniale. Ex: Ce este un animal colonial? Poate trai singur? Exista forme de comunicare (limbaje diferite) Ierarhie sociala ( conducatori, luptatori, lucratori,etc.) Apar comportamente de invatare ce sunt si la unele solitare, dar majoritatea le au cele sociale, unde invatarea e mai puternica decat instinctul. Procesul de invatare este general, realizat printr-un mecanism neurofiziologic in creier, ca urmare a situatiilor traite de individ. Alte forme: migratii, marsuri, invazii, sinucideri in masa, etc. Locomotia : forme de deplasare Modul de constructie a adaposturilor : constructii bizare din diverse materiale , dar necesare pentru fiecare specie. Migratiile pasarilor sunt deplasari de sute de kilometri ale zburatoarelor obligate sa se mute in locuri mai calde, spre sud. Aceste migratii se explica prin liniile de forta ale pamantului, unii spun ca dupa soare, dupa unghiul de observatie al astrului. Aceste migratii se desfasoara cu precizie de ceasornic, independent de conditiile meteo si la pasari si la mamifere. Unii oameni de stiinta aduc dovezi ca exista "busole naturale" la toate tipurile de animale migratoare, ce se orienteaza dupa campul magnetic al pamantului, indiferent de vreme. Aceasta s-a dovedit la porumbeii calatori care au in apropierea ochilor o minibusola magnetica ce le indica directia locului nasterii. |
Noteaza in caiete definitia, pornind de la descompunerea termenului etologie. Elevii emit ipoteze cu privire la obiceiurile intalnite in viata animalelor si le noteaza pe tabla stabilind corelatii intre ele. Urmaresc indicatiile profesorului si stabilesc tipurile ce comportament. Noteaza in caiete informatiile de pe tabla. Urmaresc explicatiile profesorului si completeaza schema lectiei. Urmaresc descrierea comportamentului social la albina prezentata de profesor si noteaza ideile principale. (Anexa 1) Asculta fragmente de lectura referitoare la modul de orientare in timpul deplasarii animalelor citite de profesor din cartea "Deplasarea in lumea vie" de T. Opris. |
|
6.Obtinerea performantei elevilor |
Inventariaza principalele informatii si solicita elevilor sa dea raspunsuri clare pentru a vedea in ce masura au fost atinse obiectivele. |
Raspund la intrebarile profesorului |
|
7. Evaluarea |
Prin chestionare orala pe tot parcursul lectiei. |
Se gandesc si raspund la intrebari. |
Anexa1
Comportamentul social la albine
Pe pamant traiesc
aproximativ 15.000 de specii de albine, de la cele sociale, la altele
extrem de periculoase, cum sunt cele africane si cele sud-americane. Dintre
toate tipurile de albina cele mai cunoscute sunt albinele melifere
care produc mierea. Ele polenizeaza nenumarate recolte si produc in fiecare an
miere .
Toate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. Pe
fiecare din picioarele din fata are peri lungi, folositi pentru a-si indeparta
polenul de pe corp ca si o crestatura speciala, pentru curatirea antenelor. Pe
picioarele medii se afla un sir de peri care ajuta la indepartarea polenului de
pe picioarele din fata si un spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen. Pe
fiecare dintre picioarele din spate se afla un cos pentru polen.
Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand
cateva zeci de mii de indivizi, alcatuite din trei caste: regina (numita
si matca), trantorii si albinele lucratoare (acestea din
urma constituind marea majoritate a grupului).
Regina este mama tuturor albinelor, traind si cel mai mult (in jur de
patru ani). Atunci cand devine matura si iese din fagurele in care a crescut,
regina le ucide pe celelalte posibile rivale, dintre care majoritatea nu au
iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. Pe masura ce acestea
ies, se lupta cu matca, iar in final ramane una singura, care este intotdeauna
cea mai puternica. In lunile primaverii, regina face intre 1500 si 3000 de oua
pe zi! In acest timp, albinele lucratoare o ingrijesc, ii aduc hrana si se
ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara.
Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine, fiind
astfel usor de recunoscut; ea emite unele sunete, care reprezinta un fel de
provocare la lupta pentru rivalele ei.
Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase (cateva zeci de mii) si au
cel mai important rol in stup. Ele au grija de tineret, construiesc si repara
cuibul, fac curatenie, aerisesc stupul batand repede din aripi, pazesc intrarea
in stup, aduc hrana si hranesc larvele, dar nu depun oua. O albina
lucratoare traieste aproximativ 6 saptamani si de-a lungul vetii ei adulte,
are grija de oua si de larvele coloniei. Apoi ea ajuta la construirea fagurilor
si la intretinerea cuibului. Ea ajunge strangatoare de hrana, aducand la cuib
polen si nectar, pe care le depoziteaza in faguri ca rezerva pentru iarna.
Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. Atunci cand se
intoarce de la cules incarcata cu polen si nectar, o lucratoare este
inconjurata de celelalte care ii iau povoara. Lucratoarele fac si celulele
cuibului pe care le construiesc din ceara, substanta produsa de o glanda
situata in partea de jos a abdomenului. Albinele iau foi subtiri de ceara pe
care o inmoaie cu gura pana cand este destul de moale pentru a fi folosita la
constructie.
Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. Dupa
ce si-au indeplinit rolul in perpetuarea speciei, ei sunt vanati de albinele
lucratoare, care ii omoara. Ei nu se pot apara de acestea, caci nu pot intepa.
O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. Pentru
aceasta, ele folosesc un fel de limbaj, exprimandu-se prin miscari diverse si
printr-o vibratie a aripilor. De exemplu, atunci cand o albina lucratoare
descopera o zona cu multe flori, le anunta astfel pe celelalte albine din stup.
Albina executa atunci niste miscari asemanatoare unui dans, o rotire in forma
cifrei opt, indicand prin pozitia corpului directia spre care trebuie sa zboare
celelalte albine. In acest timp, ea emite si niste sunete, care sunt auzite de
suratele ei.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |