Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
PLAN DE INTERVENȚIE - ABANDON ȘCOLAR
NUMELE ELEVULUI/ELEVEI : B. A.
SEX : F
VARSTA: 16 ANI .
CLASA : a X- a
DATE GENERALE :
Structura si componența familiei
Eleva provine dintr-o familie normal organizata, de condiție socio-profesionala medie :
Tatal : 59 ani - este angajat ca paznic la o firma de stat
Mama: 48 ani -casnica
Veniturile financiare ale familiei sunt limitate, totuși tanara nu duce lipsa de strictul necesar.
Atmosfera și climatul educativ in cadrul familiei
Relatiile dintre parinți cat și cele parinți-copil sunt tulburate deseori de conflicte interfamiliale datorate unor neajunsuri materiale, consumului de alcool din partea tatalui, dar au un caracter temporar.
Datorita faptului ca tatal este mereu ocupat, tanara este sub observația permanenta a mamei, care insa este o persoana depresiva, introvertita, inchisa in sine, necomunicativa, dandu-i voie fiicei sa faca tot ce dorește.
Condiții de munca și viața ale elevei
Tanara locuișste impreuna cu familia intr-o localitate invecinata orașului , avand 3 camere , o bucatarie, baie și o debara, fiecare membru al familiei deținand cate o incapere (parinții stau separat).
Locuința (dupa spusele tinerei) este una rece, neprietenoasa, in afara de camera personala in care nu are acces decat ea și prietenii. Aceasta este amenajata dupa preferințele elevei.
Fata beneficiaza de calculator, internet, televizor, și recunoaște ca in ultima vreme , preocuparea primordiala ii este Internetul (mess, chat, diferite bloguri).
Prietenii elevei sunt in special tinerii de varsta mai mare, cu care frecventeaza barurile, discotecile, cluburile.
DATE MEDICALE
Nu prezinta antecedente medicale.
Dezvoltarea fizica este normala varstei.
Starea sanatații este buna.
PREZENTAREA CAZULUI
Rezultatele la invațatura pe parcursul clasei a IX-a și a X-a o incadreaza in categoria elevilor mediocri, care au dovedit preocupare pentru studiu/mediile generale fiind in jurul notei 6/7, așa cum reiese din foaia matricola, iar la purtare nota era 10.
Din discuțiile avute cu dirigintele clasei, prof. BT, in anii precedenți, tanara era o eleva care nu se omora cu invațatura, nu activa la ore decat cand era solicitata.
Pe parcursul semestrului I al clasei a X -a se situa intre notele 5-6. Pe langa faptul ca nu mai participa efectiv la activitați acumuland absențe numeroase, era obraznica fața de profesori, agresiva cu colegii, distanta, uneori avand tendința de a deveni chiar violenta.
De asemenea, dupa mai multe discuții purtate intre eleva și diriginte, acesta a considerat ca scaderea notei la purtare la 9 o va face sa revina la starea ei anterioara.
Eleva a fost atenționata de catre mai multe cadre didactice pentru limbajul indecent utilizat, pentru numeroasele absențe acumulate, și comportamentul agresiv fața de colegi, parinții au fost invitați la școala, a fost discutata in cadrul orelor de dirigenție și chiar in cel al Consiliului Profesorilor Clasei.
In semestrul al doilea al clasei a X -a, eleva a frecventat foarte puțin școala. Dirigintele clasei, a trimis o scrisoare familiei, care a fost invitata la școala, pentru a clarifica situația școlara a fiicei lor. Deoarece parinții nu s-au prezentat la școala, am fost nevoiți sa efectuam o vizita la domiciliul familiei, unde am aflat cu stupoare (din discuțiile avute cu mama) ca fiica lor pleca zilnic la școala și se intorcea de obicei pe la orele15-16.
In urma discuțiilor purtate cu eleva Alina, aceasta a recunoscut ca nu știe ce se intampla cu ea in ultimul timp, ca se lasa ușor influențata de anturajul de prieteni, fiindu-i teama sa nu fie exclusa din grup , nu o mai intereseaza studiul/școala in general, iar parinții, in special tatal, o streseaza aproape tot timpul, prin morala care i-o face.
Datorita acestor cauze, s-a gandit sa nu mai frecventeze o perioada școala, urmand sa iși faca rost de o adeverința medicala pentru a-și motiva absențele.
Se recomanda consiliere psihologica, atat tinerei, cat și familiei.
INTERVENȚIA :
Obiective
DOMENIUL DE INTERVENȚIE : comportamental
MATERIALE UTILIZATE
RESURSE MATERIALE :
Contract de modificare comportamentala (cuprinzand : pedepse- recompense)
Fișe de lucru, precum : Calitațile și defectele mele, Profilul personal, Sentimente personale, Ierarhizarea valorilor, Comunicarea asertiva,Comportamentul deviant in viața adolescentului, Chestionar absenteism, Chestionar OSP,
Chestionare de : autocunoaștere , caracter, personalitate, FPI - Forma G.,MMPI 2
Teste : Proiective (Arborelui, Familiei, Persoanei), Raven MPS, Testul Eysenck
CAS.
STRATEGII
Observația, convorbirea, explicația, jocul de rol, munca independenta.
COLABORATORI :
consilierul școlar
- dirigintele clasei
- parinții elevei
- colegii
EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE
La interval de doua saptamani, apoi o luna au avut loc ședințe cu parinții elevei, eleva și consilierul școlar. Eleva a inceput sa vina la școala și sa evite grupul de prieteni care o indemna sa chiuleasca. Treptat a inceput sa se observe o schimbare in direcția imbunatațirii imaginii de sine. A inceput sa relaționeze cu colegii și nu mai este atat de agresiva. Rezultatele școlare au inceput sa cunoasca o imbunatațire semnificativa.
Eleva a manifestat deschidere fața de diriginte și consilierul școlar și a fost de acord sa impartașeasca cu aceștia problemele cu care se confrunta. A fost de acord sa raspunda la toate chestionarele și a ințeles ca acel comportament pe care il avusese ar fi putut avea consecințe grave, atat pentru ea, cat și pentru familia ei.
In concluzie, a crescut motivația pentru invațare a acesteia și nu a mai lipsit deloc de la cursuri.In urmatoarele luni, dirigintele și consilierul vor ține legatura cu familia fetei și vor continua ședințele de consiliere. Programul de schimbare a avut succes, iar problema comportamentala a fost inlaturata.
ANEXE : FISE DE LUCRU/ CHESTIONARE:
CARE SUNT CALITATILE SI DEFECTELE MELE ?
Completeaza fraza:,,Pentru mine minciuna este ca.
Regula zilei:
|
Cat de bine te cunosti ? Subliniaza calitatile si defectele pe care crezi ca le ai.
CALITATI |
DEFECTE |
Disciplinat Bun la invatatura Respectuos Frumos Vesel Ascultator Politicos Ordonat Modest Sanatos Bun coleg Prietenos Impaciuitor Harnic |
Indisciplinat Slab la invatatura Obraznic Urat Ursuz, posomorat Neascultator Nepoliticos Dezordonat Laudaros Bolnavicios Rautacios cu colegii Dusmanos Suparacios Lenes |
Raspunde la urmatoarele intrebari:
Ce iti place cel mai mult la tine ?
Ce nu iti place la tine ?
Ce crezi ca ar trebui schimbat ?
Deseneaza in casetele urmatoare:
' EU CEL BUN ' |
' EU CEL RAU ' |
|
|
1. Sociabil 2. Timid |
|
|
|
|
|
|
|
Nesociabil Curajos |
Gradul de introvertire |
3. Neprietenos 4. Devotat |
|
|
|
|
|
|
|
Amabil Egoist |
Agreabilitatea |
5. Nechibzuit 6. Serios |
|
|
|
|
|
|
|
Cumpanit Neserios |
Constiinciozitatea |
7. Instabil 8. Relaxat |
|
|
|
|
|
|
|
Echilibrat Incordat |
Emotionalitatea |
9. Necreativ 10. Curios |
|
|
|
|
|
|
|
Creativ Lipsit de curiozitate |
Intelectul |
B. Pe baza caracteristicilor contrare asezate in perechi, poti sa-ti realizezi un autoportret si un portret ideal. A treia parte a exercitiului iti ofera posibilitatea sa reflectezi la cum anume te vad altii. Poti chiar sa ceri unor colegi, cunoscuti etc. sa completeze ei aceasta parte.
Fiecare insusire din tabelul de mai jos trebuie evaluata pe o scara de la 1 la 7.
De ex. activ 1 _____ 2 _____ 3_____ 4 _____ 5 _____ 6 _____ 7 pasiv
Parerea mea despre mineEU SUBIECTIV Sunt |
Parerea mea despre eul meu ideal EU IDEAL As dori sa fiu |
Parerea altora despre mine EU OBIECTIV Altii ma considera |
||||||
activ |
|
activ |
|
activ |
| |||
deschis |
|
deschis |
|
deschis |
| |||
prietenos |
|
neprietenos |
prietenos |
|
neprietenos |
prietenos |
|
neprietenos |
binevoitor |
|
rauvoitor |
binevoitor |
|
rauvoitor |
binevoitor |
|
rauvoitor |
informat |
|
neinformat |
informat |
|
neinformat |
informat |
|
neinformat |
politicos |
|
nepoliticos |
politicos |
|
nepoliticos |
politicos |
|
nepoliticos |
amabil |
|
ursuz |
amabil |
|
ursuz |
amabil |
|
ursuz |
sigur |
|
nesigur |
sigur |
|
nesigur |
sigur |
|
nesigur |
distractiv |
|
plicticos |
distractiv |
|
plicticos |
distractiv |
|
plicticos |
cinstit |
|
necinstit |
cinstit |
|
necinstit |
cinstit |
|
necinstit |
important |
|
neimportant |
important |
|
neimportant |
important |
|
neimportant |
sensibil |
|
insensibil |
sensibil |
|
insensibil |
sensibil |
|
insensibil |
curajos |
|
fricos |
curajos |
|
fricos |
curajos |
|
fricos |
matur |
|
imatur |
matur |
|
imatur |
matur |
|
imatur |
influentabil |
|
autonom |
influentabil |
|
autonom |
influentabil |
|
autonom |
optimist |
|
pesimist |
optimist |
|
pesimist |
optimist |
|
pesimisT |
SENTIMENTELE FATA DE PROPRIA PERSOANA
Mai jos este o lista cu afirmatii care se refera la sentimentele pe care le aveti fata de voi. Nu este vorba de un test, deci nu exista raspunsuri bune sau rele. Singurul raspuns correct este cel ales de voi. Bifati cu 'x' in table in dreptul fiecarei afirmatii tinand cont de scala indicata:
AFIRMATIA |
|
|
|
|
total dezacord |
nu sunt de acord |
sunt de acord |
acord total |
|
1. In general sunt satisfacut(a) de mine |
|
|
|
|
2. Citeodata simt ca nu sunt bun(a) de nimic |
|
|
|
|
3. Simt ca am un numar mare de calitati |
|
|
|
|
4. Sunt capabil(a) sa fac lucruri la fel de bune ca si alti oameni |
|
|
|
|
5. Simt ca nu fac multe ca sa fiu laudat(a) |
|
|
|
|
6. Am certitudinea ca sunt inutil(a) |
|
|
|
|
7. Simt ca sunt o persoana importanta, cel putin la fel ca altii. |
|
|
|
|
8. Mi-as dori sa fiu mai respectat(a) |
|
|
|
|
9. Dupa tot ce mi se intampla, sunt inclinat(a) sa simt ca sunt un ratat(a) |
|
|
|
|
10. Am o atitudine pozitiva fata de mine |
|
|
|
|
IERARHIZEAZA-ȚI VALORILE
Selecteaza valoarea cea mai importanta pentru tine si scrie 1 in dreptul ei. Continua in felul acesta pana cand parcurgi toate punctele. Valoarea careia ii vei atribui numarul 14 va fi cea mai putin importanta pentru tine.
|
|
VALOAREA |
|
O buna conditie fizica (forma fizica) |
|
|
Siguranta economica |
|
|
Inteligenta |
|
|
Educatia |
|
|
Curatenia |
|
|
Casatoria |
|
|
Copii |
|
|
O cariera de succes |
|
|
Fericirea |
|
|
Religia |
|
|
Prietenia |
|
|
Libertatea |
|
|
Cetatenia |
|
|
Familia |
|
IN CAUTAREA COMORII DIN VARFUL MUNTELUI
Gandeste-te ca te afli la poalele unui munte foarte inalt. In varful muntelui se afla o comoara. Imagineaza-ti ce faci pentru a ajunge acolo.
Deseneaza drumul pana in varful muntelui si marcheaza pe acest drum intamplarile prin care treci (cu cine pornesti la drum,ce rezerve ai, ce pericole au aparut in calea ta, cine te-a ajutat sa treci peste ele, etc.).
Ce ai descoperit pe parcursul drumului ?
Cat de greu ti s-a parut drumul ?
Cine ti-a fost alaturi ?
In ce a constat comoara descoperita ?
Ce ai de gand sa faci cu comoara ?
Completeaza spatiile punctate dupa modelul:
Prietenia este o comoara.
Invatatura este o comoara.
.este o comoara.
.este o comoara.
.este o comoara.
.este o comoara.
Alege una dintre aceste comori si deseneaz-o.
|
MODUL DE DEPASIRE A ANUMITOR SITUATII
Mai jos este o lista de afirmatii care se refera la modul in care reusiti sa depasiti anumite situatii. Nu este vorba de un test, deci nu exista raspunsuri bune sau rele. Singurul raspuns corect este cel ales de tine.. Bifati cu 'X' in tabel in dreptul fiecarei afirmatii tinand cont de scala indicata.
Afirmatia |
|
|
|
|
Complet neadevarat |
Neadevarat |
Adevarat |
Perfect adevarat |
|
1. Intotdeauna reusesc sa rezolv problemele dificile daca ma straduiesc indeajuns |
|
|
|
|
2. Daca cineva mi se opune, eu pot sa gasesc mijloacele si modalitatile sa obtin ceea ce vreau |
|
|
|
|
3. Este usor pentru mine sa imi urmaresc scopurile si sa le realizez |
|
|
|
|
4. Am incredere ca as fi capabil(a) sa fac fata evenimentelor neasteptate |
|
|
|
|
5. Pentru ca sunt descurcaret/descurcareata reusesc sa rezolv situatiile neprevazute |
|
|
|
|
6. Pot rezolva cele mai multe probleme daca investesc efortul care este necesar |
|
|
|
|
7. Pot sa raman calm(a) atunci cand am dificultati deoarece ma pot bizui pe capacitatile mele de a face fata |
|
|
|
|
8. De obicei atunci cand sunt confruntat(a) cu o problema gasesc solutii |
|
|
|
|
9. De obicei daca sunt in dificultate ma pot gandi la o rezolvare |
|
|
|
|
10. De obicei pot sa rezolv toate situatiile dificile care apar |
|
|
|
|
Comportamentul deviant in viata si activitatea adolescentului
Completeaza spatiile punctate dupa cum iti sugereaza inceputul:
Minciuna..
Obraznicia..
Incapatanarea..
De obicei jignesc persoanele
Injur cand
Am o parere proasta despre persoanele care..
Nu sunt mandru de mine cand.
De obicei sunt impertinent..
Consider ca nu respect suficient natura pentru ca.
Manifestarile deviante cel mai des prezente in comportamentul meu
sunt:
Ma comport astfel deoarece..
Desi am incercat, nu am reusit sa..
Descrie o situatie in care ai manifestat un comportament deviant, conducandu-te dupa intrebarile:
Ce s-a intamplat?
Ce norma morala ai incalcat?
De ce te-ai purtat astfel?
Cum te-ai simtit atunci?
Cum te simti acum amintindu-ti aceasta intamplare?
Ce crezi ca au gandit ceilalti despre tine?
Ce ai castigat comportandu-te astfel?
Ce ai pierdut comportandu-te astfel?
Daca ai putea da timpul inapoi, ai schimba ceva in comportamentul tau? Ce anume?
Care?
Care?.
Care?.
Care?.
Care?
CONSILIER PROF. Pd.
Anexe:
Unitatea de invatare: UNITATI DE MASURA
Nr. ore alocate: 18, S 30-35
clasa: a V-a
Prof. Copil Ionel Stelian
Șc. Cu cls. I-VIII, Remetea
PROIECTUL UNITATII DE INVATARE
CONtINUTURI ( detalieri) |
competente specifice |
ACTIVITatI DE iNVatARE |
RESURSE |
EVALUARE |
|
MATERIALE |
PROCEDURALE |
||||
1.Unitati de masura pentru lungime. PERIMETRE 2.Unitati de masura pentru suprafata. Arii 3.Unitati de masura pentru volum 4.Unitati de masura pentru capacitate 5.Unitati de masura pentru masa 6.Unitati de masura pentru timp 6.Evaluare sumativa |
Identificarea unor elemente de geometrie si a unor unitati de masura in diferite contexte Caracterizarea prin descriere si desen a unei configuratii geometrice date Determinarea perimetrelor, a ariilor (patrat, dreptunghi) si a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) si exprimarea acestora in unitati de masura corespunzatoare Transpunerea in limbaj specific geometriei a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizand transformarea convenabila a unitatilor de masura Interpretarea unei configuratii geometrice in sensul recunoasterii elementelor ei si a relationarii cu unitatile de masura studiate Analizarea si interpretarea rezultatelor obtinute prin rezolvarea unor probleme practice cu referire la figurile geometrice si la unitatile de masura studiate |
Activitati care sa puna in evidenta necesitatea unui etalon comun pentru efectuarea unor masuratori; Exercitii de calcul in care intervin transformari cu unitati de masura; Exercitii de alegere a celei mai potrivite unitati de masura , pentru un anumit context dat; Exercitii de apreciere a dimensiunilor, capacitatii, masei unor obiecte familiale, aprecierea distantelor. |
Manuale Culegeri de probleme Fise pentru activitatea din clasa Fise cu exercitii pentru pregatire individuala Fise de evaluare Planse Instrumente geometrice Calculatoare |
Conversatia Explicatia Exercitiul Invatare prin descoperire dirijata Problematizarea Metode de predare orientate pe rezolvari de exercitii si probleme |
Teste grila Teste cu itemi de completare Teste cu itemi de asociere Evaluare sumativa portofoliul fisa de obs |
Proiect de lectie
Unitatea de invatamant: Scoala cu cls I-VIII, Remetea
Profesor: Copil Ionel Stelian
Clasa: a V-a
Aria curriculara: Matematica si Stiinte
Disciplina: Matematica
Unitatea de invațare: Unitați de masura
Subiectul: Unitati de masura pentru arie
Tipul lectiei: mixta
Competente specifice:
1.4. Identificarea unor elemente de geometrie si a unor unitati de masura in diferite contexte
2.4. Caracterizarea prin descriere si desen a unei configuratii geometrice date
3.4.Determinarea perimetrelor, a ariilor (patrat, dreptunghi) si a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) si exprimarea acestora in unitati de masura corespunzatoare
4.4.Transpunerea in limbaj specific geometriei a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume si, daca este cazul, utilizand transformarea convenabila a unitatilor de masura
5.4.Interpretarea unei configuratii geometrice in sensul recunoasterii elementelor ei si a relationarii cu unitatile de masura studiate
6.4.Analizarea si interpretarea rezultatelor obtinute prin rezolvarea unor probleme practice cu referire la figurile geometrice si la unitatile de masura studiate
Competențe operationale:
La sfarsitul lectiei elevul va fi capabil:
O1: sa deosebeasca notiunile de suprafata si arie
O2: sa precizeze unitatea principala de masura pentru suprafete
O3: sa enumere multiplii si submultiplii metrului patrat
O4: sa defineasca aria patratului si aria dreptunghiului
O5: sa aplice formulele de calcul pentru aria patratului si aria dreptunghiului in diverse probleme
Strategia didactica:
Metode si procedee: conversatia euristica, explicatia, exercitiul, observatia, expunerea, exemplificarea
Mijloace de invatamant: tabla, creta, caiete, instrumente de scris, fisa de lucru, instrumente geometrice, auxiliar Mate 2000+10/11
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
Tipuri de invatare: deductiva, prin descoperire
Forme de evaluare: observatia sistematica
Bibliografie: Sorin Peligrad, Dan Zaharia, Maria Zaharia, Mate 2000+10/11, partea a II-a, Editura Paralela45, 2010
Mariana Mitea, Alina Birta, Matematica manual clasa a V-a, E.D.P Bucuresti, 2008
G.Turcitu, N. Chiciu, C.Basarab, Matematica manual clasa a V-a, Ed. Radical
Eveniment didactic |
Obiective operationale |
Continuturi |
Strategia didactica |
Forme de evaluare |
|||
Activitatea didactica a profesorului |
Activitatea elevilor |
Metode si procedee |
Mijloace de invatamant |
Forme de organizare |
|||
1. Moment organizatoric |
|
Salutul si consemnarea absentelor |
Isi pregatesc caietele si instrumentele de scris |
conversatia |
Catalog scolar |
frontal |
|
2. Reactualizarea cunostintelor anterior dobandite |
|
Profesorul intreaba elevii care a fost lectia precedenta. Profesorul solicita elevilor: - sa precizeze care este unitatea principala de masura pentru lungime - sa enumere multiplii si submultiplii metrului Profesorul propune spre rezolvare pe grupe exercitiul 4 c) de la pg 74 din auxiliarul Mate 2000 in timp ce acesta verifica prin sondaj tema de casa. Cate un elev este solicitat la tabla sa rezolve exercitiile date. |
Elevii raspund intrebarii profesorului. Elevii raspund cerintelor profesorului. Elevii rezolva exercitiile in caiete iar un elev iese la tabla |
conversatia exercitiul |
Caiete Instrumente de scris Auxiliar Mate 2000+10/11 |
Frontal Pe grupe |
Observatia sistematica |
3. Informarea elevilor asupra titlului lectiei si a obiectivelor urmarite |
|
Profesorul enunta titlul lectiei: "Unitati de masura pentru arie" si precizeaza ca vor invata despre masurarea suprafetelor. |
Elevii noteaza titlul lectiei in caiete |
expunere |
Caiete Creta Instrumente de scris |
frontal |
|
4. Captarea atentiei |
|
Profesorul imparte fisa 1 de lucru si cere elevilor sa precizeze ce reprezinta figurile de la exercitiul 1. |
Raspund cerintelor profesorului |
conversatia |
Fisa de lucru |
frontal |
|
5. Dirijarea invatarii |
O1 O1 O1 O2 O2 O3 O4 O5 |
Profesorul precizeaza ca in partea stanga a fig.1 este reprezentat un triunghi iar in dreapta o suprafata triunghiulara. In fig.2 in partea stanga un patrat iar in dreapta o suprafata patrata iar in fig.3 in partea stanga un dreptunghi iar in dreapta o suprafata dreptunghiulara. Suprafata si aria unei suprafete Profesorul enunta definitia suprafetei triunghiulare, patrate si dreptunghiulare: "Multimea tuturor punctelor interioare unui triunghi se numeste interiorul triunghiului. Reuniunea triunghiului cu interiorul lui se numeste suprafata triunghiulara". Obs: Suprafata unui patrat se numeste suprafata patrata iar suprafata unui dreptunghi se numeste suprafata dreptunghiulara Profesorul precizeaza ca pentru a putea compara suprafetele acestea trebuie masurate si reaminteste elevilor ca unitatea principala pentru lungime este metrul. Profesorul precizeaza ca unitatile de masura pentru suprafata rezulta din unitatile de masura pentru lungimi. Profesorul solicita elevilor sa analizeze figurile de la ex.2 din fisa 1 de lucru. Profesorul precizeaza ca daca lungimea se masoara in dm, suprafata se va masura in dm2 iar daca lungimea se masoara in cm, suprafata se masoara in cm2. Solicita elevilor sa precizeze pentru ultimele doua exemple unitatile de masura din fisa de lucru. Daca S este o suprafata atunci aria ei se noteaza cu A(S). Profesorul defineste aria unei suprafete: "Aria suprafetei arata cate unitati de masura are suprafata respectiva". Solicita elevilor rezolvarea ex.3 din fisa1 de lucru. Unitati de masura pentru suprafete Profesorul enunta: "Unitatea principala pentru masurarea suprafetelor este metrul patrat (m2), care reprezinta aria unui patrat cu latura de un metru". Profesorul enumera multiplii si submultiplii metrului patrat: Multiplii m2: - decametrul patrat (dam2) - hectometrul patrat (hm2) - kilometrul patrat (Km2) Submultiplii m2: - decimetrul patrat (dm2) - centimetrul patrat (cm2) - milimetrul patrat (mm2) Pentru a masura suprafete agricole se folosesc hectarul si arul: 1 hectar=1 ha=1 hm2 1 ar=1 dam2 Calculul ariilor unor suprafete: - Aria patratului Profesorul propune spre rezolvare ex 4a) din fisa de lucru. Profesorul dicteaza elevilor: "Aria unui patrat este egala cu patratul laturii sale" A=l2 - Aria dreptunghiului Profesorul propune spre rezolvare ex 4b) din fisa de lucru. Profesorul dicteaza elevilor: "Aria unui dreptunghi este produsul dintre lungime si latime" A=L·l |
Elevii asculta cu atentie cele precizate de profesor si analizeaza figurile din fisa de lucru. Elevii noteaza definitia in caiete. Asculta cu atentie cele spuse de profesor Elevii analizeaza ex 2 din fisa si raspund cerintelor profesorului Noteaza definitia in caiete Rezolva cerintele de la ex.3 din fisa Noteaza in caiete Rezolva exercitiul din fisa de lucru. Noteaza cele precizate de profesor si sunt atenti la explicatiile profesorului. |
Explicatia Expunerea conversatia exemplificarea expunerea observatia explicatia conversatia exemplificara |
Fisa de lucru Caiete Instrumente de scris Fisa de lucru caiete instrumente de scris tabla creta caiete instrumente de scris fisa de lucru |
Frontal Frontal frontal frontal |
observatia |
6. Asigurarea feedback-ului |
O5 |
Profesorul propune spre rezolvare fisa 2 de lucru |
Elevii rezolva in caiete si la tabla exercitiile |
exercitiul conversatia |
fisa de lucru |
individual frontal |
observatia sistematica |
7. Tema pentru acasa |
|
Exercitiile ramase nefacute de pe fisa de lucru |
Elevii isi noteaza tema de casa |
conversatia |
|
|
|
Bibliografie
Abacioaie, D. Andrei, A., (2005), Ghidul directorului de scoala (Pledoarie pentru managementul de calitate in scoli), Ed. Casei Corpului Didactic, Bacau, editia a III-a
Boboc, I., (2002), Psihosociologia organizatiilor scolare si managementul educational, EDP, Bucuresti
Chis, V., (2002), Provocarile pedagogiei contemporane, EPUC, Cluj-Napoca
Cristea, S., (2003), Managementul organizatiei scolare, EDP, Bucuresti
Iorga, Gh., Sibisteanu, L., Zaharia, D., (2003), Ghidul practic al directorului unitatii de invatamant preuniversitar, Ed. "Paralela 45", Pitesti
Iosifescu, S., (2001), Management educational pentru institutiile de invatamant, Bucuresti
Iucu, R., (2000), Managementul si gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretico-metodologice, Ed. Polirom, Iasi
Jinga, E., (2001), Managementul invatamantului, Ed.Aldin, Bucuresti
Nicolescu, O., (2001), Metodologii manageriale, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti
Radut-Taciu, R., (2003), Management educational. Suporturi pentru formarea viitoarelor cadre didactice, Ed. Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca
* (2004), Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, Finantarea si administrarea descentralizata a invatamantului, Ed. Ceres, Bucuresti
www.1educat.ro/resurse/resurse
www.educatori.isjbihor.ro, Learning Management System - LMS, Manual de utilizare, Octombrie 2011
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |