METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR

INFORMATII PRELIMINARE

Copiii vostri nu sunt ai vostri

Puteti sa le dati dragostea voastra,

nu insa si gandurile voastre,

Fiindca ei au gandurile lor.

Le puteti gazdui trupul dar nu si sufletul,

Fiindca sufletele lor locuiesc in casa zilei de maine,

pe care voi nu o puteti vizita nici chiar in vis.

Khalil Gibran: "Profetul"

Orice persoana tinde, de timpuriu, sa aiba propriile conceptii despre lume si viata. Prin urmare, daca un profesor doreste sa-i ajute pe copii/ tineri sa-si dezvolte sanatatea mentala si emotionala, trebuie sa faca un efort pentru a descoperi punctele lor de vedere asupra unei serii de probleme. Aceasta ar putea insemna sa afle ce pretuiesc tinerii, ce ii face fericiti si ce ii intristeaza, ce ii ingrijoreaza, cum fac fata dificultatilor, cum iau decizii, cum initiaza, desfasoara si sfarsesc relatiile, ce simt in legatura cu scoala, s.a.

Aflarea acestor lucruri nu este ceva ce poate fi facut usor si repede. Elevii nu-si pot expune intotdeauna clar punctele de vedere. De asemeni unii elevi ar putea fi timizi sau retrasi, putin dornici de comunicare. Problemele pe care le au ar putea fi dificile, delicate sau complexe si de aceea ar fi greu sa se deschida discutia despre ele.

Pentru a-si "construi" intelegera, profesorii trebuie, in primul rand sa-i asculte pe elevi, sa-i incurajeze sa vorbeasca liber si sa-i inteleaga. Importanta acestui lucru nu poate fi subliniat indeajuns.

Totusi, discutiile au limitele lor. Pentru unii tineri ar putea fi dificil sa vorbeasca, mai ales cu profesorii lor: s-ar putea sa nu fie pregatiti sa le spuna decat ceea ce stiu ca acestia vor sa auda, nu si unele probleme mai delicate sau stanjenitoare. Pe de alta parte, este greu sa dai fiecarui elev sansa sa-ti vorbeasca, tinand cont de programul incarcat de la scoala.

Pentru a-si sprijini aceasta activitate, profesorii ar putea folosi anumite "metode proiective" (Oppenheim, 1966). Activitatile tipice includ benzi desenate (care arata oameni vorbind prin baloane de dialog necompletate sau cu propozitii incomplete), tehnica "deseneaza si scrie", metoda "photobrainstorming".

La acestea se mai poate adauga tehnica cercetarii imaginii de sine care isi are originea in practica si ideile lui Carl Rogers.

Metodele s-au dovedit foarte utile pentru identificarea preblemelor copiilor si adolescentilor, pentru ca ii fac sa raspunda in mod spontan si nepreocupat pentru un "raspuns corect".

Analiza

Este important ca profesorul sa stie de la inceput ce doreste sa afle. Odata ce raspunsurile sunt complete, trebuie facuta o analiza a lor, proces de durata pentru ca ele ar putea implica si putina interpretare. Desenele in mod special pot fi o provocare pentru cel care le interpreteaza. Categoriile de probleme trebuie stabilite pe parcursul prelucrarii datelor, ele nefiind prestabilite.

Cum pot fi folosite rezultatele

Cu o clasa intreaga, raspunsurile pot fi privite ca un tot unitar, pentru a le deslusi atitudinile. Se pot face observatii in legatura cu diferentele de raspunsuri ale unor grupuri diferite, cum ar fi baieti si fete sau copii din medii diferite. O scoala intreaga ar putea oferi o imagine a diferentelor ce apar la diferite grupe de varsta.

Limitele metodelor

Nu ofera dovezi incontestabile. Uneori, rugat sa deseneze, un elev ar putea sa deseneze ceea ce ii place sa deseneze sau ceea ce deseneaza mai usor.

Unii elevi ar putea sa exprime in scris ceea ce cred ca va primi aprobarea profesorului. Pentru a reduce acest lucru, este foarte important ca profesorul sa explice clar faptul ca elevul nu trebuie sa se teama de repercursiuni si ca le va fi asigurat anonimatul cel putin in ceea ce-i priveste pe ceilalti elevi. Unii profesori ar putea prefera sa mentina anonimatul raspunsurilor si pentru ei insisi, sau, sa creasca sansa onestitatii rugand pe cineva din afara sa explice despre ce este vorba.

Ca rezultat final al unei astfel de activitati, desfasurata cu grija pentru detalii si interpretari, adeseori, in relatia dintre profesori si elevi apare mai mult respect si simpatie despre care, psihologul Carl Rogers sustine ca sunt fundamentale in crearea unor relatii mai bune si in mentinerea sanatatii mentale in scoala.

OBIECTIVE:

Sa identifice ce ii face sa aiba o stare de bine si ce le creaza disconfort

Sa ai tu, ca profesor, un inceput pentru a gandi un program care sa sustina/ amelioreze starea de sanatate mentala si emotionala

RESURSE: foi de hartie tip bloc de desen pentru fiecare, creioane ( chiar colorate ). (timp - 40 de minute)

MOD DE LUCRU:

Este important ca cei cu care lucrezi sa inteleaga clar:

ca acesta nu este nicidecum un test

ca nu conteaza faptul ca nu au talent la desen si nu conteaza daca nu stiu sa scrie corect

ca nu trebuie sa-si impartaseasca ideile; ei fac ceva secret, si daca au nevoie de ajutor trebuie sa ti-l ceara tie, in soapta

daca au creioane colorate sugereaza-le sa nu coloreze decat la sfarsit

Ofera fiecaruia o foaie si un creion. Roaga-i sa deseneze o linie orizontala la mijlocul paginii, de la un capat la altul

Invita-i in continuare sa-si imagineze ca intr-o zi mergand pe jos spre casa s-au intalnit cu cineva de aceeasi varsta, care este multumit de sine. Roaga-i sa deseneze repede aceasta persoana, in mijlocul partii de sus a foii, astfel incat sa mai ramana loc pe foaie si pentru alte desene, iar daca ar privi cineva desenul sa-si dea seama ca este vorba despre o persoana fericita.

Dupa ce te-ai asigurat ca toti au terminat, fara sa zabovesti foarte mult, cere-le sa deseneze in jurul persoanei toate lucrurile care o fac sa fie fericita sau sa scrie in dreptul fiecaruia ce anume reprezinta.

Dupa 10 - 15 minute roaga-i sa continue jocul imaginandu-si ca s-au despartit de aceasta persoana si isi continua drumul, astfel ca, dupa un timp se intalnesc cu o alta persoana, tot de varsta lor, care este inspaimantata sau ingrijorata de ceva. In mijlocul partii de jos a foii, ii vei ruga sa deseneze si aceasta persoana, iar dupa ce termina, sa deseneze si toate lucrurile care o determina sa se simta astfel.

Pe spatele foii, cere-le sa-si specifice sexul si varsta, dar sa nu-si scrie numele. Daca nu stiu sa scrie, poti stabili un cod de semne.

Roaga-i, in final, sa incerce sa raspunda la intrebarea: "Cine ar putea ajuta o persoana nemultumita de viata sa la un moment dat ?". Scrie toate raspunsurile, fara nici un fel de comentariu, pe o foaie mare de hartie, daca vrei sa le pastrezi.

Analiza:   - separa desenele pe grupe de varsta, daca este cazul

- folosind lista din anexa 1, aseaza codul persoanei alaturi de fiecare categorie pe care a mentionat-o

- aceasta lista este numai inceputul; adauga categoriile care apar in plus din desenele copiilor tai

- folosind aceasta baza de date poti sa gandesti o serie de actiuni care sa duca la imbunatatirea sanatatii mentale si emotionale

OBIECTIVE:

Sa identifice cat mai multe dintre problemele care afecteaza starea de confort psihic a celor de varsta lor

Sa reflecteze asupra unei probleme si sa identifice posibile solutii

Sa-si exprime intr-o maniera cat mai libera, opiniile privitoare la propria reactie   mental-emotionala in diferite situatii

Sa ai tu, ca profesor, o baza de date privitor la problemele celor cu care lucrezi (anexa 1)

RESURSE: fisa de lucru - "Bulele de dialog", foi mari de hartie, carioci groase. ( timp - 60 d nmne minute )

MOD DE LUCRU:

Ofera fiecarui participant fisa de lucru. Explica faptul ca aceasta este poza a doua persoane de aceeasi varsta cu ei. Unul dintre ei nu este multumit de sine, are o problema, si ar vrea sa stea de vorba cu cealalta persoana. Ce cred ei ca ar putea sa spuna cel nemultumita? Roaga-i sa completeze bula de dialog si, daca nu au suficient spatiu sa continue pe spatele foii. Insistati sa se rezume la o singura problema !

Dupa ce le-ati lasat suficient timp, cereti-le sa se imagineze in postura persoanei care raspunde.  Din nou trebuie completata bula de dialog.

Starneste o discutie cu tot grupul si noteaza pe foaia de hartie care sunt motivele care determina o persoana de varsta lor sa se simta nemultumita, nefericita, ingrijorata, cu alte cuvinte intr-o stare de disconfort psihic.

Formeaza grupuri mici si da fiecarui grup cate o problema dintre cele notate si roaga-i sa scrie o scurta scrisoare cu sfaturi. Invita fiecare grup sa citeasca scrisoarea scrisa si roaga-i sa comenteze putin si, daca le-a fost greu sa ofere o solutie.

Analiza o poti face la fel ca in cazul tehnicii "Deseneaza si scrie" (anexa 1)

FISA DE LUCRU - "Bulele de dialog"

ANEXA 1

AFECTAREA STARII DE BINE - POSIBILE CATEGORII  

Grupa de varsta: 17 ani    Nr. total de elevi: 51 (la un liceul din zona centrala, in martie 2001)

ANEXA 1

AFECTAREA STARII DE BINE - SOLUTII

Grupa de varsta: 17 ani    Nr. total de elevi: 51 (la un liceul din zona centrala, in martie 2001)

OBIECTIVE:

Sa reflecteze asupra propriei persoane, din punct de vedere al modului in care reactioneaza si se simt in diferite situatii

Sa-ti creezi tu, ca profesor, o baza de informatii privitoare la reactiile elevilor tai in diferite situatii de viata

RESURSE: fisa de lucru - "EU".  (timp - 30 de minute)

MOD DE LUCRU:

Ofera fiecarui participant o fisa de lucru si roaga-i sa completeze propozitiile din bulele de dialog.

Invita-i sa discute in perechi si sa vada daca sunt situatii in care reactioneaza in mod asemanator.

Discuta cu tot grupul. Posibile intrebari:

ce decizii li se par dificil de luat ?

in ce situatii s-au confruntat cu un comportament urat din partea altora ?

ce schimbari din jurul lor le determina stari proaste ?

ce schimbari din jurul lor le determina stari bune ?

Analiza raspunsurilor se poate face folosind un tabel de tipul celui dat in anexa 2 si in care poti adauga categorii noi daca este cazul. Pe baza acestui tabel poti sa-ti alcatuiesti un program de actiuni diverse pentru a-i ajuta pe elevii tai sa-si amelioreze starea de sanatate mentala si emotionala.

FISA DE LUCRU - "EU"

EU

ANEXA 2

MOD DE A REACTIONA - Posibile categorii

Grupa de varsta . . . . . . . . ..Total elevi . . . . . . .

OBIECTIVE:

Sa reflecteze asupra propriei persoane, din punct de vedere al calitatilor pe care cred ca le au si al celor pe care si-ar dori sa le aiba

Sa ai tu, ca profesor, o imagine despre eul actual si eul ideal al elevilor tai

RESURSE: fisa de lucru - "EU SUNT * EU AS DORI SA FIU ". (timp - 30 de minute)

MOD DE LUCRU:

Spune elevilor tai ca fisa pe care ii vei ruga sa o completeze nu este un test, ea nu contine raspunsuri bune sau gresite ci doar le va prilejui un moment de reflectie asupra propriei persoane.

Ofera fiecarui participant o fisa de lucru si roaga-i sa treaca un X in prima coloana, in dreptul fiecarui cuvant care considera ca numeste o caracteristca/ trasatura a lor ; dupa care, acoperind prima coloana, vor trece un 0 in cea de-a doua coloana, in dreptul fiecarui cuvant care numeste o caracteristica/ trasatura ce si-ar dori sa o aiba.

Explica-le faptul ca nici un studiu facut pana in prezent nu confirma existenta unui acord unanim al oamenilor, intre cele doua imagini de sine ; existenta unui acord de cel putin 75% (24 de puncte) sugereaza un nivel rezonabil al confortului psihic dat de concordanta dintre imaginea de sine (eul actual) si cum si-ar dori sa fie (eul ideal), dar si un punctaj mai mic poate sa indice un echilibru psihologic rezonabil dat de faptul ca persoana se accepta asa cum este ;

Scorul/ punctajul se face astfel : se acorda un punct pentru fiecare adjectiv marcat in ambele coloane (fie prin X, fie prin 0) ca si pentru cele care nu au primit nici un semn in ambele coloane ; daca un adjectiv este marcat doar in una dintre coloane, el nu primeste nici un punct ; pentru a obtine scorul/ punctajul final se face suma tuturor punctelor .

Discuta cu tot grupul. Posibile intrebari:

ce simt in legatura cu ceea ce au obtinut ?

cred ca exista trasaturi negative si pozitive ?

ce cred despre trasaturile pe care si le-ar dori si nu le au ? sunt innascute, se pot dezvolta ?

FISA DE LUCRU - "EU SUNT * EU AS DORI SA FIU"

Pune un X in prima coloana in dreptul cuvintelor care numesc o caracteristica/trasatura a ta.

Acopera prima coloana.

Pune un 0 in a doua coloana in dreptul cuvintelor care numesc o caracteristica/trasatura pe care ai dori sa o ai.

Traducere si adapatre de lector univ. Ion Dafinoiu, Univ. "Al.I.Cuza" Iasi, in Psihologia/ nr.2/ 1993

CAPITOLUL III