Sistemul de probe si norme pentru selectie sportiva

Sistemul de probe si norme pentru selectie sportiva

Acest sistem reprezinta un instrument operativ de lucru care orienteaza selectia si pregatirea copiilor si juniorilor pentru sportul de performanta, permitand fiecarui antrenor sau profesor de educatie fizica si sport compararea rezultatelor si evolutiilor motrice ale copiilor din grupele proprii cu niste valori standard stabilite la nivel national.

Probe si norme de control pentru selectia primara (grupele de incepatori)

In momentul selectiei primare pot fi intalniti copii cu o experienta motrica diferita. Exista astfel riscul de a fi respinsi copiii cu calitati motrice deosebite, pe care nu le pot exprima insa la un nivel corespunzator, datorita unor deprinderi motrice de baza deficitare sau unei experiente motrice insuficiente. Pentru o apreciere cat mai exacta a capacitatilor motrice ale fiecarui copil este bine ca, inainte de formularea deciziei in privinta celor ce vor fi inclusi in pregatire, copiii sa urmeze un program unitar de pregatire de 1-3 luni. In practica se procedeaza in acest mod, selectionandu-se copiii dupa o perioada de supraveghere (gimnastica, patinaj artistic, inot). La anumite ramuri de sport este nevoie de o perioada anterioara selectiei propriu-zise, de 1-2 ani, pentru acomodarea cu mediul (zapada, gheata, apa) si pentru initiere, astfel incat pierderile la grupele de incepatori sa fie cat mai mici. Includerea in grupele de incepatori se face pe baza rezultatelor obtinute la probele de control de la sfarsitul acestei perioade.

De asemenea, pot fi selectionati copii proveniti din grupele de pregatire sportiva din ciclul gimnazial, din cercurile sportive ale ciclului primar sau cei care dovedesc aptitudini reale pentru activitatea sportiva.

Aprecierea motricitatii tuturor acestor copii, ca expresie a gradului de dezvoltare a fiecarei calitati motrice in parte si a tuturor la un loc, se face pe baza rezultatelor obtinute la probele incluse intr-o baterie care are la baza testul international de capacitate fizica cunoscut sub denumirea de "Standard Fitness Test", adoptat de Federatia Internationala de Educatie Fizica (FIEF).

Pentru o apreciere unitara a rezultatelor s-a stabilit un sistem de scalare a performantelor pentru fiecare varsta in parte, separat pentru baieti si pentru fete, fiecare performanta capatand un echivalent in puncte.

Acest sistem de scalare, denumit Hull, in care media primeste 50 de puncte, prezinta urmatoarele avantaje:

- permite antrenorului sau profesorului compararea nivelului general al grupei si al fiecarui elev in parte cu nivelul standardelor nationale;

- face posibila raportarea grupei la cele avute anterior in pregatire si aprecierea potentialului de care dispune aceasta;

- permite aprecierea evolutiei in timp a fiecarui copil.

Tabele scalare - incepatori - baieti (puncte)

Tabele scalare - incepatori - fete (puncte)

Pentru a fi inclusi in grupele de incepatori, copiii trebuie sa realizeze prin cumul unul din urmatoarele baremuri:

- pentru ramurile de sport in care prima selectie se face pana la 6 ani (inclusiv), copiii trebuie sa realizeze minimum 280 puncte la urmatoarele 5 probe: alergare pe 20 m., saritura in lungime de pe loc, proba de indemanare (naveta pe 10 m.), ridicari de trunchi din culcat in sezand timp de 30 s. si mobilitate coxofemurala in plan anterior;

- pentru ramurile de sport la care prima selectie se face la 7 ani sau dupa aceasta varsta, copiii trebuie sa totalizeze minimum 440 de puncte la cele 8 probe ale testului de pregatire fizica generala.

La ramurile de sport la care realizarea performantelor este conditionata de un nivel inalt al calitatilor motrice cu mare preponderenta genetica (viteza, cu toate formele ei de manifestare, detenta si calitatile de coordonare), exigenta trebuie sa fie sporita inca de la prima selectie deoarece aceste calitati se dezvolta mai putin in procesul de antrenament. De aceea, la aceste ramuri de sport, punctajul realizat de copii la calitatile cu grad mare de determinare genetica trebuie sa se apropie de 70 puncte.

Succesul in sportul de inalta performanta este favorizat la anumite discipline (probe) sportive de un anumit tip somatic caracteristic (chiar pentru anumite compartimente sau posturi din cadrul echipei, la unele jocuri sportive). Se constata insa ca, in general, copiii cu valori ale taliei peste media pe tara a varstei lor, prezinta valori motrice mai scazute. Pentru a se asigura reusita pregatirii anumitor copii cu sansa de a deveni performeri, s-a introdus, la unele ramuri de sport (atletism, jocuri sportive si categoriile superioare din lupte si box), o bonificatie pentru talie de exceptie. Se considera copii (juniori) cu talie de exceptie baietii care vor ajunge la o inaltime de peste 191 cm. si fetele care vor atinge inaltimea de peste 175 cm.

Acesti copii primesc o bonificatie de 40 puncte (in medie, 5 puncte de proba), astfel ca in momentul primei selectii pot totaliza 400 de puncte.

In afara acestor probe care testeaza pregatirea fizica generala, la unele ramuri de sport au fost introduse si probe care vizeaza calitati specifice, si anume:

- la gimnastica sportiva: probe de mobilitate (podul de jos si sfoara antero-posterioara), echilibrare si orientare in spatiu (mers pe barna cu intoarcere), viteza de rotatie si executie a miscarilor singulare (proba riglei);

- la gimnastica ritmica sportiva: proba de mobilitate (podul de jos si sfoara laterala), echilibru si orientare in spatiu (mers pe barna cu intoarcere de 1800 la capatul barnei), viteza de reactie si de executie a miscarilor singulare (proba riglei), ritmicitate si muzicalitate motrica;

- la patinaj artistic orientare in spatiu si viteza de rotatie (proba Matorin);

- la inot: probe de mobilitate scapulohumerala si flotabilitate;

- la judo: probe de echilibru (mers pe banca rasturnata), coordonare, memorie motrica (executarea a doua procedee la prima vedere), orientare in spatiu (proba Matorin).

Durata pregatirii in grupele de incepatori este in medie de 3 ani. Ea variaza insa de la o ramura de sport la alta, in functie de complexitatea tehnicii si a efortului, intre 2 si 4 ani.

La sfarsitul fiecarui an de pregatire se trec probe de control. Cerintele minime impuse in acest sens sunt:

- realizarea a 480 puncte la 7-12 ani (sau 280 puncte la 6 ani) conform scalarii varstei respective pentru copiii cu talie normala si 440 puncte pentru copiii cu talie de exceptie (la atletism, jocuri sportive si la unele categorii din atletica grea);

- realizarea normelor la probele specifice pentru fiecare ramura de sport. Aceste probe vizeaza nivelul insusirii procedeelor tehnice de baza ale calitatilor motrice specifice.

Probe si norme de control pentru selectia secundara (grupele de avansati)

Promovarea juniorilor in grupele de avansati si mentinerea lor in aceste grupe de pregatire sunt conditionate de trecerea anuala a probelor de control specifice pentru fiecare ramura de sport sau grupa de probe (din atletism). Aceste probe de control obiectivizeaza:

- gradul de insusire a procedeelor tehnico-tactice de baza si a unor combinatii tactice de atac si aparare;

- nivelul pregatirii fizice specifice.

Durata pregatirii in grupele de avansati este in medie de 5 ani, in functie de natura sportului respectiv (complexitatea tehnicii si tacticii sau necesitatea unei perioade mai indelungate pentru adaptari pe plan biologic).

Mentinerea in pregatire este conditionata de realizarea normelor stabilite pentru fiecare varsta si an de pregatire, in parte. Aceste probe si norme sunt corelate cu:

- modelul de instruire pe niveluri, ele reprezentand finalitati ale acestui model;

- normele si cerintele pentru participarea la competitii.

In acest mod, la un anumit nivel, se opereaza in cadrul unor discipline sportive cu aceleasi probe de control atat pentru aprecierea pregatirii si selectionarea in grupa superioara, cat si pentru participarea in competitii.

Probe si norme de control pentru selectia finala (grupele de performanta)

Promovarea in grupele de performanta (care corespunde de obicei cu varsta juniorilor I si II) se face pe baza rezultatelor la probele control specifice pentru fiecare ramura de sport, precum si a rezultatelor din competitii (clasificarea si rezultatele obtinute; corelarea cu clasificarea sportiva la sporturile individuale si comportamentul in meciuri la jocurile sportive).

In medie, pregatirea in aceste grupe dureaza doi ani si vizeaza in principal:

- cresterea ponderii lucrului specific (pregatirea tehnico-tactica si pregatirea fizica specifica);

- cresterea capacitatii sportivului de a evolua cu siguranta in concursuri si imbunatatirea experientei competitionale.

Aprecierea anuala a progresului inregistrat se face pe baza rezultatelor obtinute la probele de control. Aceste probe si norme sunt corelate si la acest nivel cu modelul de instruire si normele de participare la competitii.

Probele reprezinta:

- mijloace de pregatire cu grad mare de corelatie cu performanta;

- proba de concurs sau parti din ea;

- procedee tehnico-tactice executate in ritmuri specifice;

- elemente de dificultate crescuta;

- combinatii tactice specifice diferitelor sisteme de atac si aparare;

- performanta pe distante sau durata diferite;

- obtinerea unei anumite categorii de clasificare sportiva.