Sistemul nervos

SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos este alcatuit din tesut nervos format din: - celule nervoase (neuroni)

- celule gliale

Clasificarea sistemului nervos dupa pozitia organelor sale:

a. SNC (nevrax, axul cerebrospinal): - encefal

- maduva spinarii

b. SNP : - nervi

- ganglioni nervosi

Clasificarea sistemului nervos dupa rolul organelor sale (din punct de vedere functional):

a. Sistem nervos al vietii de relatie - face legatura dintre organism si mediu

(SN somatic) - cuprinde: - SNC

- SNP

b. Sistem nervos vegetativ - coordoneaza activitatea organelor interne

(SN al vietii de nutritie) - cuprinde: - o parte centrala

(distribuita in axul cerebrospinal)

- o parte periferica (nervi)

Compozitia chimica a tesutul nervos - apa (70-80 %)

- substanta uscata (15-30 %):

- 40 % proteine

- 50 % lipide

- 10 % saruri minerale

Neuronul (celula nervoasa) = unitatea structurala si functionala a sistemului nervos.

Alcatuirea neuronului

- corp celular cu - membrana

- citoplasma cu organite citoplasmatice

- nucleu

- prelungiri: - dendrite - scurte, ramificate

- conduc impulsul nervos aferent (centripet)

- axon - o ramificatie lunga (poate atinge 1 m) cu arborizatie si butoni terminali cu vezicule

cu mediator chimic (acetilcolina, noradrenalina)

- conduce impulsul nervos eferent (centrifug)

Axonul este acoperit de mai multe teci:

1) teaca Schwann formata din celule gliale

2) teaca de mielina are culoare alb - sidefie si are rol in protectia si hranirea neuronului

- este secretata de celulele gliale (la majoritatea neuronilor)

3) teaca Henle - se afla peste teaca Schwann  

Neuronii pot avea diferite forme si un numar variabil de prelungiri:

a. neuroni unipolari - au o singura prelungire axonica

b. neuroni pseudounipolari - au o prelungire in forma de T (intr-o parte dendrita ,in cealalta axonul)

c. neuroni bipolari - au doi poli: un pol reprezentat de dendrita, celalalt de axon

d. neuroni multipolari - au mai multe dendrite si un singur axon

neuron bipolar neuron pseudounipolar neuron multipolar

Proprietatile fundamentale ale neuronului:

1.Excitabilitatea = proprietatea neuronului de a raspunde la actiunea unui stimul (excitant), dand

nastere unui impuls nervos. Stimulul trebuie sa aiba o anumita intensitate "prag"

pentru a declansa un raspuns.

2.Conductibilitatea = proprietatea neuronului de a conduce impulsul nervos intr-un singur sens:   

dendrite corp celular axon

Viteza de conducere a impulsului nervos este variabila: - in nervii motori: 50 - 120 m / s

- in nervii senzitivi: 5 - 100 m / s

Alte caracteristici ale neuronilor - nu se divid

- traiesc mult, putand functiona optim toata viata

- au nevoie de cantitati mari de glucoza si oxigen

- locul neuronilor distrusi este ocupat de celulele gliale

- in faza embrionara, de crestere a encefalului, neuronii se multiplica

cu o viteza de 250 000 celule / minut.

Sinapsa : - legatura dintre neuroni.

- alcatuire : - componenta presinaptica (axonul unui neuron)

- componenta postsinaptica (dendritele sau corpul celular al altui neuron)

- fanta sinaptica = mic spatiu aflat intre componentele sinapsei in care se

elibereaza mediatorul chimic.

- sinapsele pot fi: - axo - dendritice (axon - dendrita)

- axo - somatice (axon - corp celular)

Celulele gliale sunt in numar de peste 10 ori mai mare decat neuronii

- rol in sustinerea, protectia si hranirea neuronilor

- se pot divide, luand locul neuronilor distrusi

SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC)

Alcatuirea SNC (axul cerebro - spinal) : - encefal (creier) - creier mare (emisferele cerebrale)

- creier mic (cerebel)

- trunchi cerebral

- maduva spinarii

Protectia SNC:

1. protectia osoasa: - cutia craniana (creier)

- coloana vertebrala (maduva spinarii)

2. meningele (3 membrane cu rol de protectie si hranire):

- piamater (acopera organele nervoase; este fina si delicata)

- arahnoida (membrana intermediara; este subtire si elastica)

- duramater (membrana externa; tare, groasa, rezistenta)

3. lichidul cefalorahidian - se afla intre arhnoida si piamater

(cerebro - spinal) - rol in hranire, protectie si in amortizarea socurilor si a loviturilor

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC (SNP)

Alcatuirea SNP : - nervi

- ganglioni nervosi

Nervii

- sunt alcatuiti din fibre nervoase - prelungiri ale neuronilor (dendrite si axoni) si tecile lor

- protejate de un invelis comun alcatuit din tesut conjunctiv

- nervii inerveaza diferite parti ale corpului, culegand informatii

din aceste zone

- dupa alcatuirea si rolul lor pot fi: - senzitivi - conduc informatiile de la periferie (organele de simt)

spre centru (SNC)

- ex: nervul optic, olfactiv, acustico-vestibular

- motori - conduc comenzile de la SNC spre efectori (muschi, glande)

- ex.: nervul oculomotor

- micsti: - contin fibre senzitive si motorii

- dupa origine nervii se clasifica in: - nervi spinali - 31 perechi

- sunt micsti

- inerveaza tot corpul cu exceptia capului si gatului

- nervi cranieni - 12 perechi

- sunt senzitivi, motori, micsti

Ganglioni nervosi: - sunt formati din corpii celulari ai neuronilor

- se afla pe traiectul nervilor

MADUVA SPINARII

Localizare: - in canalul vertebral de la prima vertebra cervicala pana la a 2-a vertebra lombara (C1 - L2)

- din dreptul vertebrei L 2, maduva spinarii se continua cu o formatiune numita

,,filum terminale" pana la vertebra a 2-a coccigiana si se termina cu un manunchi de nervi

ca o ,,coada de cal "

Forma - cilindrica, usor turtita antero-posterior, are diametrul de cca. 1 cm

- mai ingrosata in dreptul membrelor

Configuratia externa - pe fata anterioara prezinta fisura mediana anterioara

- pe fata posterioara prezinta santul median posterior

- santurile postero-laterale si antero-laterale - corespund locurilor de intrare   

si iesire a radacinilor nervilor spinali

Structura interna: - substanta cenusie - asezata la interior; are forma literei H

- alcatuita din corpii neuronali (corpii celulari ai neuronilor)

- prezinta - 2 coarne anterioare mai scurte si mai groase

- 2 coarne posterioare mai lungi si ascutite

- 2 coarne intermediare (laterale)

- substanta alba - se afla la exterior

- este formata din prelungirile neuronilor (axonii mielinizati)

- e impartita in cordoane anterioare, posterioare, intermediare

- cordoanele sunt formate din fascicule ascendente care duc

informatii la ecefal si fascicule descendente care aduc

comenzile de la encefal

De la maduva spinarii pornesc 31 perechi de nervi spinali micsti.

Alcatuirea unui nerv spinal:

Radacina posterioara (dorsala):

conduce informatii de la periferie (piele) la centru 

- este radacina senzitiva a nervului spinal

- prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal

- este formata din dendritele si axonii neuronilor somatosenzitivi si viscerosenzitivi din ganglionul spinal - sectionarea radacinii senzitive duce la pierderea sensibilitatii zonei inervate (fara paralizie)

Radacina anterioara (ventrala)

- conduce comenzile de la centru (SNC) spre periferie (muschi)

- este radacina motorie a nervului spinal

- este formata din axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare ale MS (care merg la muschii scheletici) si din axonii neuronilor visceromotori din jumatatea anterioara a coarnelor laterale ale MS (care merg la muschii organelor interne)  

- sectionarea ei duce la paralizia muschilor, dar se mentine sensibiliatea zonei respective

Trunchiul nervului spinal:

- este mixt

- rezulta din unirea celor doua radacini

- sectionarea trunchiului duce la pierderea sensibilitatii si la paralizie

Ramurile nervului spinal:

- sunt mixte

- ramura dorsala se distribuie la tegumentul si musculatura spatelui

- ramura ventrala se distribuie tegumentului si musculaturii partii antero-laterale ale trunchiului si membrelor

ENCEFALUL

- cantareste 1400 g

- cuprinde: - trunchiul cerebral

- cerebelul (creierul mic)

- creierul mare (emisferele cerebrale)

- creierul consuma 18 % din tot oxigenul transportat de sange prin corp

TRUNCHIUL CEREBRAL:

Localizare: - in partea inferioara a encefalului

- in continuarea MS, sub emisferele cerebrale

- acoperit posterior de cerebel

- are forma de trunchi de con cu baza mare in sus

Componenete: - bulbul rahidian (spre MS)

- puntea lui Varolio

- mezencefal

Structura interna: - substanta cenusie la interior sub forma de nuclei

- substanta alba la exterior si printre nuclei, sub forma de fascicule ascendente si

descendente

CEREBELUL:

Localizare - dorsal trunchiului cerebral

- acoperit superior de creierul mare

Alcatuire externa: 2 emisfere cerebeloase unite printr-o portiune ingusta numita vermis

Structura interna - substanta cenusie - la exterior formeaza scoarta cerebeloasa

cu santuri si cute paralele

- la interior sub forma de nuclei cerebelosi

- substanta alba - la interior sub forma coroanei unui arbore

CREIERUL MARE:

Alcatuire externa - 2 emisfere cerebrale separate printr-un sant adanc = fisura interemisferica

si unite la baza printr-o masa de substanta alba = corpul calos

Structura interna: - substanta cenusie la exterior formeaza scoarta cerebrala (cortex)

↓

- are o grosime de 2 - 4 mm

- suprafata totala = 2200 cm²

- contine cca.16 -18 miliarde neuroni

- e brazdata de santuri mari (scizuri -

lateral - Sylvius si central - Rolando)

care delimiteaza lobi (frontal, parietal,

temporal, occipital) si santuri superficiale care impart lobii in giri sau

circumvolutii cerebrale

- la interior - sub forma unor mase ovoide (corpii striati)

-substanta alba - la interior

- formata din fibre care realizeaza legaturi intre:

. regiuni ale aceleiasi emisfere

. cele doua emisfere

. diferite etaje ale axului cerebro-spinal

ROLUL SISTEMULUI NERVOS

SN comanda si controleaza activitatea intregului organism.

Substanta alba: - formeaza caile de conducere a mesajelor - fibre ascendente (senzitive)

- fibre descendente (motorii)

Substanta cenusie din MS, nucleii nervosi ai trunchiului cerebral si din scoarta cerebrala, reprezinta centri nervosi (de comanda). Acesti centri primesc informatiile, le analizeaza si elaboreaza comenzile.

La baza functionarii SN se afla reflexul.

Reflexul (actul reflex) = reactia de raspuns a organismului la un excitant (stimul) din mediul extern sau intern.

Arcul reflex : - reprezinta traiectul anatomic al reflexului.

- componentele arcului reflex:

. receptorul (R) - primeste excitatia

. calea aferenta (senzitiva) - conduce excitatia spre centru

. centrul nervos (C N) (aici ia nastere comanda)

. calea eferenta (motrice = motorie) - conduce comanda

. efectorul (E) (muschi sau glanda) - executa comanda

cale senzitiva cale motorie

stimul----- ------R--------- ----------C N---------- -------------E----- -------raspuns

ROLUL MADUVEI SPINARII

I. Functia reflexa (indeplinita de substanta cenusie)

In maduva spinarii se inchid reflexe neconditionate care au urmatoarele caracteristici:

- nu necesita o conditie pentru a fi invatate

- se mostenesc si se transmit generatiilor urmatoare

- se produc in acelasi fel de fiecare data cand intervine excitantul

- sunt involuntare

- sunt inascute

- sunt permanente

- apartin speciei

- arcul lor reflex se inchide la nivelele inferioare ale SN (maduva spinarii si trunchiul cerebral)

Reflexele neconditionate care se inchid in maduva spinarii:

1. Reflexe medulare somatice:

a. Reflexe monosinaptice (de extensie): - arcul lor reflex este format din 2 neuroni

sunt simple si rapide (unul senzitiv si unul motor)

ex.: reflexul rotulian (extensia gambei)

reflexul ahilean (extensia plantei)

reflexul bicipital, reflexul tricipital  

b. Reflexe polisinaptice (de aparare): - arcul lor reflex are cel putin 3 neuroni (intre neuronul

sunt lungi si complexe senzitiv si cel motor se afla cel putin un neuron intercalar)

ex.: reflexul de flexie

Reflexul de flexie:

- stimul: obiect fierbinte ce determina o arsura

- receptori: terminatii nervoase libere din pielea mainii

- calea aferenta: dendritele si axonul neuronului din ganglionul spinal (axonul face sinapsa in  

cornul posterior cu neuronul intercalar, dar si cu neuronul somatosenzitiv)

- centrul reflex: neuronul somatomotor din cornul anterior medular, unde se elaboreaza comanda

- calea eferenta: axonii neuronilor somatomotori care ajung la muschiul biceps brahial cu

comanda excitatoare (de contractie) si la tricepsul brahial cu comanda

inhibitorie (de relaxare)

- efectori: bicepsul si tricepsul brahial sunt 2 muschi antagonici si numai pusi sa actioneze

concomitent se poate realiza flexia antebratului pe brat

2. Reflexe medulare vegetative: - pupilodilatator

- cardioaccelerator

- vasoconstrictor/ vasodilatator

- sudoral

- piloerector

- mictiune

- defecatie

II. Functia de conducere

- indeplinita de substanta alba constituita din: - fascicule ascendente (senzitive)

- fascicule descendente (motorii)

ROLUL TRUNCHIULUI CEREBRAL

In trunchiul cerebral se inchid reflexe neconditionate:

- suptul - voma - respiratia    - sughitul

- masticatia  - tusea - clipitul

- deglutitia - stranutul - salivatia

ROLUL CEREBELULUI

- coordoneaza miscarile organismului

- mentine starea de echilibru

- regleaza tonusul muscular

- regleaza miscarile fine ale organismului

- stabileste legaturi cu celelalte etaje ale SN

Pe langa reflexele neconditionate simple (sughitul, clipitul, mictunea, defecatia etc.), exista si reflexe neconditionate complexe. Acestea se produc in lant si se numesc INSTINCTE. Exemple: instinctul alimentar, de reproducere, de aparare.

La om instinctele sunt subordonate scoartei cerebrale

ROLUL SCOARTEI CEREBRALE

Scoarta cerebrala este sediul reflexelor conditionate. Acestea sunt mijloace de adaptare la conditiile schimbatoare ale mediului inconjurator.

Caracteristicile reflexelor conditionate:

- necesita o conditie pentru a fi invatate (dobandite) pe parcursul vietii

- sunt voluntare

- sunt temporare (dispar prin neexersare)

- nu se transmit generatiilor urmatoare

- sunt dobandite

- apartin individului si se realizeaza diferit de la un individ la altul

- arcul lor reflex se inchide in etajele superioare ale SNC (scoarta cerebrala)

Cand un stimul din mediu se repeta cu regularitate, reflexele conditionate devin

automatisme = stereotipii dinamice (cititul, vorbitul, scrisul, mersul pe bicicleta etc.)

Pe scoarta cerebrala se gasesc 3 tipuri de arii (zone):

a. arii senzitive si senzoriale

arii senzitive: - sunt arii de receptie si formare a senzatiilor

- se gasesc in lobii: temporal, parietal si occipital

- la care vin fibrele ascendente care aduc informatii de la piele

- sunt localizate inapoia santului central Rolando

(lobul parietal -in girusul poscentral)

aici se formeaza senzatiile tactile,dureroase,termice

arii senzoriale: - la care vin fibrele nervilor organelor de simt

- senzatiile: - auditive (lobul temporal - partea superioara)

- vizuale (lobul occipital) - este cea mai mare arie

- gustative (partea inferioara a lobului parietal)

- olfactive (partea inferioara a lobilor temporal si frontal)

b. arii motorii: - se gasesc in lobul frontal

- de aici pornesc comenzile pe cai descendente spre MS si de aici spre muschi

- fiecare emisfera controleaza activitatile motorii ale jumatatii opuse a corpului

deoarece caile descendente se incruciseaza (distrugerea ariilor motorii din

emisfera stanga determina paralizia partii drepte a corpului)

c. arii de asociatie: - ocupa cea mai mare parte a scoartei cerebrale

- fac legatura intre diferite arii corticale

- aici are loc analiza, sinteza si selectarea informatiilor primite si are loc

asocierea activitatilor celorlalte arii, realizand functii psihice complexe:

atentia ,memorarea, gandirea, judecata, logica, imaginatia,

limbajul, creativitatea

Cele doua sisteme de semnalizare:

I. Toate semnalele venite din mediu si reactiile pe care acestea le declanseaza constituie

primul sistem de semnalizare; acesta este comun omului si animalelor.

II. Limbajul este cel de-al doilea sistem de semnalizare.

Cele doua sisteme conlucreaza si permit integrarea organismului in mediu si in comunitatea sociala (omul fiinta sociala).

La 90% dintre oameni, in emisfera stanga se gaseste aria care controleaza muschii limbii, laringelui, buzelor. Aceasta emisfera raspunde de talentele la limbile straine, matematica,

judecata sau logica.

Emistera dreapta este implicta in activitatile artistice: muzica , desen, poezie (creatie)

Cei la care predomina activitatile emisferei stangi sunt dreptaci .

Activitatea emisferelor cerebrale trece periodic prin 2 stari functionale: veghe si somn.

Starea de veghe: - contactul constient cu lumea inconjuratoare si cu gandurile noastre.

Somnul: - intreruperea temporara a contactului cu exteriorul si interiorul.

- protejeaza scoarta cerebrala impotriva epuizarii

- in timpul somnului: - se relaxeaza musculatura

- scad ritmul cardiac si ritmul respirator

- scade tensiunea arteriala

Cele doua stari alterneaza periodic (ritmul nictemeral) si reflecta ritmul natural zi - noapte.

Hipnoza este o stare particulara de atentie si vigilenta.

IGIENA SISTEMULUI NERVOS

Functionarea normala a sistemului nervos este conditionata de o serie de factori: mecanici, fizici chimici, biologici, de suprasolicitare psihica.

Factorii de suprasolicitare psihica au ca efecte oboseala si surmenajul:

. Oboseala nervoasa: - apare atunci cand capacitatea de atentie si de concentrare scad in

urma unui efort intelectual

- dispare dupa odihna de cateva ore

. Surmenajul: - este o stare de oboseala accentuata

- apare atunci cand nu se respecta un echilibru intre activitate si odihna

- se manifesta prin dureri de cap, insomnii, lipsa poftei de mancare si o stare de

slabiciune generala

- se agraveaza daca nu se iau masuri (odihna prelungita) astenie nervoasa

Atunci cand impulsurile ajung la scoarta cerebrala, determina o stare de excitatie care se realizeaza cu consum de energie; cand obosim, scoarta cerebrala ajunge la o stare de inhibitie

(de protectie).

BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS

Nevrozele: - boli psihice cauzate de stres

- se manifesta prin teama permanenta de ceva (pana la obsesie)

Psihozele: - tulburari grave de comportament

Epilepsia: - caracterizata prin convulsii, pierderea cunostintei, agitarea membrelor, muscarea limbii

urmate de o stare de coma, dupa care persoana in cauza nu-si mai aminteste nimic.

Criza de isterie se manifesta ca si epilepsia, dar bolnavul nu-si pierde cunostinta.

Anorexia: - refuzul unei persoane de a se hrani

Dementa: - boala grava datorita careia individul isi pierde inteligenta ,nu se mai poate exprima,

orienta, nu intelege sensul cuvintelor

Schizofrenia: - bolnavul pierde contactul cu realitatea, are tulburari de afectivitate, delir

- apare la adolescenti si tineri

Encefalitele: - afectiuni grave de natura inflamatorie cauzate de virusuri (transmise pe calea

sangelui de tantari si capuse)

Insuficienta circulatorie cerebrala: - se datoreaza alimentatiei bogate in lipide si glucide, obezitatii

alcoolismului, tabagismului, sedentarismului, hipertensiunii

arteriale, starilor de tensiune prelungite si repetate,

predispozitiei genetice

Infarctul cerebral (embolia cerebrala): - apare datorita astuparii arterei cerebrale

- simptome: ameteala, durere de cap puternica, pierderea

cunostintei coma; paralizie

Hemoragia cerebrala: - reprezinta ruperea peretilor unei artere cerebrale, apare in general la barbati

- simptome: durere de cap violenta, ameteala mare, greata, varsaturi, pierderea

cunostintei coma

Savanti care s-au ocupat cu studiul SN: Gheorghe Marinescu - a studiat neuronul

Pavlov (savant rus) - a explicat modul in care se produc reflexele

neconditionate si conditionate