asistent medical generalist - ingrijirea pacientilor cu tuberculoza pulmonara

 

 

Asistent Medical Generalist

INGRIJIREA PACIENTILOR CU TUBERCULOZA PULMONARA

I. ARGUMENT

Se considera ca tuberculoza a ezistat din toate timpurile. Date exacte care atesta prezenta tuberculozei sunt din epoca neolitica in Europa si din cea a faraonilor in Egipt, deci cu aproximativ 3000 de ani inaintea erei noastre.

In Rominia lupta antituberculoasa a inceput in 1901 prin infiintarea "Societatii pentru profilaxia tuberculozei', care a pus in functiune doua dispensare si cateva sanatorii, urmata in 1910 de "Societatea pentru combaterea tuberculozei la copii" si in 1913 la societatea "Izolarea tuberculozei". Vaccinarea cu BCG a inceput in 1926, fiind introdusa de I. Cantacuzino.

In dispensarele TBC de pe teritoriul Romaniei au fost inregistrate in anul 2008 un numar de 23,183 de cazuri noi si recidive de tuberculoza.Scaderea cea mai pronuntata s-a petrecut pe seama cazurilor noi, asfel in anul 2008 au fost 19,108 cazuri noi comparativ cu 19,495 in 2007 iar recidivele au avut un ridm de scadere mult mai lent.Prin aceste rezultate Romania se aliniaza la tendinta pozitiva de stopare ti de reducere a incidentei acestei boli, inregistrate si in alte tari din Europa si din lume.

Romania a beneficiat de fonduri in valoare de 3,6 milioane de euro din 2007 pentru combaterea tuberculozei.Banii provin de la Fondul Global fiind destinati folosirii in intervalul 1 octombrie 2007-30 septembrie 2009.Fondul Global este un proiect financiar public privat international care lupta pentru combaterea HIV/SIDA, malariei TBC-ului.

Expertii esimeaza ca patrimoniul ar putea salva 14 milioanede persoane la nivel mondial pana in 2015. Reprezentantii Organizatiei Mondiale a Sanatatii, OMS, afirma, ca in Romania se inregistreaza 20 000 de cazuri de TBC anual.

Tuberculoza este privita adesea ca o boala "a mizeriei" si de aceea multi bolnavi nu vor sa-si recunoasca boala le este teama ca vor fi evitati de societate; din pacate poate merge pana la refuzarea ingrijirilor medicale.

In activitatea desfasurata de mine in ingrijirea celor trei pacienti P.M, I.G, si S.A cu varsta cuprinsa intre 18-22 ani, internati cu diagnosticul medical de TBC pulmonar, am stabilit etapele in procesul de ingrijire, am intocmit planuri de ingrijire individuale pentru cei trei bolnavi conform nevoilor si problemelor prioritare.

Inapetenta alimentara, transpiratii nocturne, simptomatologie aparuta in urma cu 3 saptamani; Am fixat obiectivele si am incercat sa le ating prin interventiile planificate tinand cont de resursele acute si potentiale, prioritatile in satisfacerea nevoilor, termenul de realizare a obiectivelor.

Am respectat prescriptiile medicale, investigatiile specifice pentru bolnav; pe tot parcursul ingrijirilor am comunicat verbal sau non-verbal cu bolnavii in functie de starea lor.

Informatiile pe care le-am oferit se refereau la mai ales la perioada de recuperare prin efectuarea mobilizarii, prin recastigarea autonomiei, sa-si demonstreze utilitatea explicand ca asfel vor evita depresia, sentimentul de anxietate, factorii ce influenteaza boala si duc la o evolotie nefavorabila.

M-a preocupat educarea familiei lor oferindu-le informatii legate in special de perioada de recuperare a pacientilor, le-am explicat importanta pe care o are familia pentru ca boala pacientului sa evolueze in mod favorabil, sa-si incurajeze in mod constant si cu blandete si mai ales sa nu-l marginalizeze.

Am efectuat educatia bolnavului privind:

Mentinerea functiei respiratorii optime;

Recuperarea deficitului ponderal;

Cresterea abilitatii de a comunica;

Repaus la pat.

Pe perioada spitalizarii cei trei pacienti au primit tratament cu tuberculostatice, cortizoni, analgezice si vitamine in urma carora s-a inregistrat o ameliorare a simptomatologiei.

Pacientul P.M in varsta de 18 ani, de sex masculin cu AHC de tuberculoza pulmonara se interneaza cu diagnosticul de TBC pulmonar secundar cazeos policavitara extinsa bilateral, cu diseminari bronhogene si heterogene. Pe perioda spitalizarii a primit tratament cu tuberculostatice, ce a fost bine tolerat.

Evolutia este favorabila din punct de vedere clinic, biologic si radiologic.Pacientul va continua tratamentul tuberculostatic la Sanatoriul TBC Izvorul Giurgiu.

Pacientul I.G de sex masculin, in varsta de 19 ani, se interneaza pentru febra 38⁰C, inapetenta alimentara, transpiratii nocturne,simptomatologie aparuta in urma cu 3 saptamani; suspect de TBC secundara cazeos cavitara. S-a instituit tratament cu tuberculostatice bine tolerat de bolnav. Evolutia a fost favorabila, i se recomanda la externare continuarea tratamentului in dispensarul din sectorul 4.

Pacienta S.A de sex feminin, in varsta de 22 ani se interneaza cu diagnosticul medical de tuberculoza pulmonara, cunoscuta APP cu litiaza renala. In spital primeste tratament tuberculostatic cu evolutie favorabila. Se externeaza cu conditia de a continua tratamentul tuberculostatic.

Pentru cei trei pacienti am stabilit urmatoarele recomandari:

Repaus la pat mai ales in starile febrile de lunga durata;

Regim alimentar ce va asigura o ratie caloric normal;

Interzicerea abuzului de alcool si tutun;

Continuarea tratamentului la domiciliu in cazul bolnavului necontagios pentru anturaj sau internarea intr-un sanatoriu ce permite izolarea si supravegerea competent a evolutiei bolii si a tratamentului.

II. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcatuit din cei doi plamani si caile respiratorii care sunt reprezentate de un ansamnlu de conducte (prin care aerul patrude in plamani); topographic caile respiratorii sunt inpartite in:

Caile respiratorii superioare=cavitatile nazale, faringe, laringe si trahee;

Caile respiratorii inferioare=ramificatiile bronsice.

Cavitatile nazale

Numite si fosele nazale sunt protejate de nas, comunica cu exteriorul prin narine si cu faringele prin orificii numite coane;

Cavitatile nazale sunt despartite de un perete median, dispus anteroposterior numit sept nazal constituit anatomic dintr-o parte anterioara, cartilaginoasa, o parte posterioara, osoasa si o membrana fibroasa situata intre cele doua narine. Fiecare cavitate nazala este formata din doa parti: una anterioara numita vestibul nazal si alta posterioara care reprezinta de fapt cavitatile nazale propriu-zise. Vascularizarea cavitatilor nazale este asigurata de:

arterele care provin din artera maxilara, artera faciala si arterele etmoidale;

venele care dreneaza sangele in venele superficiale ale fetei, valului palatin si faringelui;

linfaticele care dreneaza linfa catre ganglionii cervicali, retrofaringieni si paratiroidieni.   Inervatia cavitatilor nazale este asigurata de ramuri ale nervilor maxilar si oftalmic.

Laringele

Este segmentul cavitar cu schelet cartilaginos care are doua functii: conduce aerul catre plamani si constituie principalul organ al fonatiei.

Laringele este situat in regiunea anterioara a gatului sub osul hioid si inaintea faringelui avand forma unei piramide triunghiulare.

Cavitatea laringiana este captusita de mucoasa iar pe peretii laterali corzile vocale ridica perechile de plici vocale:

doua plici superioare, plici verticulare sau coarde vocale false;

doua plici vocale inferioare sau coarde vocale adevarate.

Intre aceste doua perechi de plici se afla spatiul denumit ventricul laringian Morgagni.

Marginile coardelor vocale inferioare formeaza glot vocala.

Ca structura anatomica laringele prezinta urmatoarele elemente constitutive:

un schelet cartilaginos, ligamentele (asigura unirea cartilajelor), muschii laringelui si mucoasa laringiana.

Vascularizarea larigelui este asigurata de:

artera laringiana provenita din artera tiroidiana superioara si inferioara (ramuri ale carotidei externe si ale arterei subclavii);

venele tiroidiene superioare si inferioare (urmeaza traseul arterelor);

linfaticele laringelui care dreneaza linfa in ganglionii cervicali profunzi, laringieni si traheali.

Inervatia laringelui este asigurata de nervii laringieni superiori si recurent care provin din nervul vag.

Traheea

Este un organ tubular, fibrocartilaginos care incepe la nivelul vertebrei C6 (continua laringele), si se termina in mediastin la nivelul vertebrei T6, unde se bifurca in cele doua bronchii principale sau pulmonare.

Traheea este un organ elastic cu o lungime de aproximativ 10-12 cm si diametrul de 1,5 cm care topografic este impartita in portiunea cervicala (luja viscerala a gatului) si partiunea toracala (situata in mediastin).

Scheletul este format din suprapunerea mai multor cartilagii inelare (15-112), incomplete posterior cu extremitatile unite prin muschiul traheal.

Bronhiile principale

Bronhiile dreapta si stanga rezultata din bifurcareatraheei si reprezinta ultimele componente ale cailor respiratorii extrapulmonare.

Bronhiile principale intra in plaman prin hilul pulmonar si se ramifica in bronhii lobare si sementare ceea ce reprezinta arborele bronsic.

Configuratia externa si constitutia anatomica a bronhiilor principale este aceasi cu a traheei.

Plamanii

Plamanii sunt organele principale ale aparatului respirator, la nivelul lor avand loc schimbul de gaze dintre organizm si mediul ambisnt.

Plamanii sunt in numar de doi, drept si stang, asezati an cavitatea toracica, deoparte si de alta a mediastimilui.

Capacitatea plaminului=volumul de aer pe care il contine este de aproximativ 4500-5000 cm³.

Culoarea plamanului variaza o data cu varsta si cu substantele care sunt inhalate (la fumatori si la cei ce lucreaza in medii cu pulberi, au o culoare cenusie-negricioasa; la copii sunt roz).

Forma plamanului este asemanatoare a uni trunchi de con, cu baza spre diafragm.

Configuratia externa

Plamanul drept are trei lobi: superior, mijlociu, inferior.

Plamanul stang este format din doi lobi: superior si inferior.

Lobi sunt delimitati de santuri adanci=schizuri, in care patrunde pleura viscerala.

Fiecarui plamin i se descriu:

- doua fete: -costala in raport cu peretele toracic;

-mediastinala la nivelul careia se afla hilul pulmonar.

-trei margini: anterioara, posterioara si inferioara;

-o baza sau o fata diafragmatica in raport cu diafragmul si prin el cu lobul hepatic drept, in dreapta si fundul stomacului, in stanga;

-varvul este portiunea situata deasupra coastei II; are formarotunjita, vine in raport cu coastele I si II; corespunde regiunii de la baza gatului.

Structura plamanului

Plamanii sunt alcatuiti dintr-unsistem de canale, rezultat din ramificarea bronhiei principale=arborele bronsic si un sistem de saci in care se termina arborele bronsic=lobuli pulmonari.

Arborele bronsic reprezinta totalitatea ramificatiilor intra-pulmonare ale bronhiei principale:

o  bronhii lobare (trei pentru plananul drept si doua pentru cel stang)

o  bronhii segmentare (cate zece pentru fiecare plaman; cate un pentru fiecare segment polmonar)

o  bronhii iterlobulare;

o  bronhii termonale:

o  bronhii respiratorii;

o  canale alveolare.

Lobul pulmonar continua unele ramificatii ale arborelui bronsic.

Lobul pulmonar reprezinta unitatea morfologica si functionala a plaminului, la nivelul caruia se face schimbul de gaze. Are forma unei piramide cu baza spre exteriorul plamanului si varful spre bronhiola respiratorie.

Lobul pulmonar este constituit din:

o  bronhiola respiratorie;

o  canalele alveolare;

o  alveole pulmonare, impreuna cu vase de singe, linfatice, fibre motorii nervoase si senzitive.

Alveola pulmonara

Peretele alveolar este format dintr-un epiteliu, sub care se gaseste o bogata retea capilara, care provine din ramificatiile arterei pulmonare ( ce aduc sangele venos din ventriculul drept).

Epiteliul alveolar formeaza cu epiteliul capilarelor alveolare o structura functionala comuna = membrana alveolocapilara. La nivelul acesteia au loc schiburi gazoase, prin difuziune, intre aerul dintre alveole, a carui compozitie este mentinuta constanta prin ventilatie pulmonara si sange. Sangele oxigenat pleaca prin plamani prin venele pulmonare spre artriul sting.

Suprafata epiteliului alveolar este acoperita cu o lama fina de lichid = surfactan.

Mai multi lobi se grupeaza in unitati morfologice si functionale mai mari = segmente pulmonare.

Segmentul pulmonar este unitatea morfologica si functionala, caracterizata prin teritoriul anatomic cu limite precise, cu pedicul bronhovascular propriu si aspecte patologice speciale. Segmentele pulmonare corespund bronhiilor segmentare cu acelasi nume, fiecare plamin cite zece segmente. Segmentele se grupeaza la rindul lor, formind lobii pulmonari.

NOTIUNI DE FIZIOLOGIE

Respiratia reprezinta functia vitala a organismelor prin care se asigura schimburile gazoase cu mediul inconjurator.

Cele mai semnificative schimburi sunt absortia de oxigen si eliminarea de dioxid de carbon ( la nivel tisular = respiratia interna, iar la nivelul plamanilor = respiratia externa).

Datorita miscarilor respiratorii prin expansiune si retractie se modifica diametrul cutiei toracice iar aerul patrunde si iese din plamani prin inspiratiesi expiratie, fregventa normala este de 16-18 respiratii pe minut la adult, iar inscrierea grafica a miscarilor respiratorii se numeste pneumograma.

Inspiratia

Este un actc cu o durata de aproximativ o secunda si consta in patrunderea aerului in plamani (aproximativ un volum de aer de 500 ml) prin dilatarea diametrelor cavitatii toracice.

Plamanii urmeaza miscarile cutiei toracice iar presiunea din interiorul lor scade cu 2-3 mmHG fata de presiunea admosferica determinand asfel patrunderea aerului atmosferic pana la nivelul alveolar.

Expiratia

Este un act in mare parte pasiv cu o durata de aproximativ doua secunde si urmeaza fara pauza dupa inspiratie.

Cutia toracica revine la volumul initial prin incetarea contractiei muschilorrespiratorii si cresterea presiunii in alveole cu 2-4 mmHG fata de presiune atmosferica, determinind expulzarea aerului din plamani.

Vascularizarea plamanului este dublata: nutritiva si functionala.

Vascularizarea nutrituva

Este efectuata de arterele bronsice care pleaca din artera toracica (transporta sangele oxigenat si cu substanse nutritive), se divide in ramuri interlobare, peribronsice si se capilarizeaza in peretele bronhiilor.

Din aceasta retea de capilare se formeaza venele bronhice, care se varsa in vena azygos ce ajunge in final in vena cava superioara.

Vascularizatia functionala

Transporta singele venos incarcat cu dioxid de carbon de la inima dreapta la alveolele pulmonare unde are loc schimbul de gaze.

Arterele pulmonare, dreapta si stamga patrund in plamani si se vor ramifica;ultimele ramuri formeaza o retea in jurul alveolelor (la acest nivel au loc schimburile gazoase).

Suprafata de schimb realizata de capilare este de 120-150 m² si permite ca prin plamani sa treaca in fiecare minut 6-7 litrii de sange.

In stare de repaus nu actioneaza toate capilarele (rezerva functionala a plamanului) ele devin active la stari de suprasolicitare.

Aceasta retea de capilare da nastere venelor ce conflueaza si in final dupa ce au preluat sangele oxigenat parasesc plamanul prin venele pulmonare.

Linfaticele plamanilor ajung intai la ganglionii hilului pulmonar si ai bifurcatiei trheobronsice, linfa fiind drenata apoi in canalul toracic si trunchiul linfatic drept.

Inervatia plamanilor sete asigurata de nervii sistemului vegetativ simpatic si parasimpatic.

Nervii formeaza plexul pulmonar anterior si posterior situati inaintea si inapoia bronhiei principale.

Inervatia simpatica are originea in ganglionii simpatici toracali iar cea parasimpatica se face prin nervul vag.

III. INGRIJIREA PACIENTILOR CU TUBERCULOZA PULMONARA

A. DATE DESPRE BOALA

1. Definitie

Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, afectand organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul, avand de obicei o evolutie cronica si raspandire larga si care afecteaza predominant populatia adulta.

2. Clasificare

In tuberculoza pulmonara se deosebesc doua etape:

tuberculoza primara;

tuberculoza secundara sau ftizia.

Principalele aspecte sub care se prezinta tuberculoza sunt:

primoinfectia tuberculoasa;

adenopatia traheobronsica;

tuberculoza miliara.

3. Etiologie

Agent patogen, bacilul koch, denumit asfel dupa numele celui care l-a descoberit in 1882 (Robert Koch), este un micro-organism in forma de bastonas, cu un invelis din ceara si substante grase.

Exista trei specii de bacili Koch: una denumita Mycobacterium tuberculosisis, bovin si aviar, ultimul fiind fara importanta in patologia umana. S-a emis si ipoteza ca bacilul Koch poate exista si sub forma de virus filtrat. De la omul bolnav, mai rar de la bovinele bolnave, bacilii sunt imprastiati prin sputa, puroi, urina, lapte.

Contaminarea se face:

pe cale aeriana, aproape totdeuna prin bacilul Koch de tip uman. De la bolnavii de tuberculoza si produsele patologice ale acestora, germenii ajung in organismul indivizilor neinfectati, fie direct prin ploaia de picaturi bacilifere formata din mii de picaturi de saliva purtatoare de bacili, inhalate cu usurinta odata cu aerul admisferic, fie indirect, prin particule de praf contaminate in urma depunerii pe jos si pe obiecte a picaturilor bacilifere, ridicate apoi in aer si inhalate in acelasi mod.

Pe cale digestiva mai rar, prin ingerarea unor alimente infectate (lapte, unt), in special in tarile in care tuberculoza bovina este mai frecventa.

Patrundere in organism a bacilului Koch determina leziuni anatomice (sactrul de inoculare si adenopatia satelita) si semne clinice inconstante.

Ansamblu acestor reactii este cunoscut sub numele de primoinfectie. In cele mai multe cazuri, bacilii care patrund nu produc nici o tulburare (exceptand reactia la tuberculina). Este vorba de tuberculoza infectie. In alte cazuri, bacilii se multiplica, provoaca leziuni, cele mai adesea pulmonare. Prezenta bacilului koch este indispensabila pentru afirmarea diagnosticului de tuberculotza. Leziunea intiala (primoinfectia) este situata in todeauna in plamani, bacilul Koch raspandindu-se de aici in organism prin urmatoarele cai: calea linfatica, calea hematogena - in care disiminarea bacilului se face prin deschiderea unui ganglion lifatic sau a altor leziuni intr-o vena; calea bronhogena - cand bacilii dintr-o leziune activa sunt transportati prin bronhii in alte parti ale aparatului respirator.

Factorii care contribuie la la aparitia bolii sunt:

Terenul, care cuprinde ansamblul caracterelor care fac un organism rezistent sau fragil;

Varsta, riscul de a contacta boala fiind mai crescut intre 0-3 ani, la pubertate, adolescenta si tinerete (15-30 ani) si dupa 50 ani;

Scaderea rezistentei organismului prin malnutritie, epuizare fizica sau psihica, teren tarat (diabet, alcoolism), stari fiziologice sarcina, alaptare);

Tratamente indelungate cu cortizon;

Apararea naturala slaba; prin lipsa de contact cu tuberculoza de-a lungul generatiilor.

4. simptomatologie

Simptomele cele mai frecvente, care sugereaza o posibila tuberculoza pulmonara sunt urmatoarele:

La copil: tusea )cu durata de peste trei saptamani, fara o alta cauza evidenta), dispneeea, Wheezing localizat, deficitul ponderal mai mare de 10%, subfebrilitate sau febra, keratoconjunctivita flictenulara, eritem nodos sau poliform.

La sugar trebuie avuta in vedere rezenta tirajului, cornajului (de caza neelucida), hepatosplenomegalia, semnele neuropsihice (convulsii toniclonice, pareze)

La adult: tuse cronica, cu sau fara expectoratie, care persista peste trei saptamani; durere toracica sau siptome generale ca: astenie, deficit ponderal, fatigabilitate, inapetenta, subfebrilitate vesperala sau de efort, transpiratii nocturne, amenoree nejustificata, raspuns dificil la tratamentul diabetului, hemoptizie. Aceste simptome sunt prezente sau se asociaza in functie de debutul clinic.

5. Evolutie

Dezvoltarea si evolutia tuberculozei trebuie inteleasa ca rezultat al unor confruntari permanente intre bacilul care paziteaza si se multiplica intr-un organism gazda si reactia acestuia prin toate mijloacele.

Propagarea infectiei are loc pe cale bronhogena, sanguina si limfatica. Depunerea microbacteriilor pe suprafata alveolara dupa inhalarea unei unitati infectate determina constituirea leziunilor initiale in infectia tuberculoasa.

Leziunile elementare tuberculoase in plamani sunt de doua tipuri: leziunea ploriferativa (reflecta prezenta unui numar redus de bacili) si leziunea exudativa (reflecta existenta locala a unei unitati mai mari de bacili).

Leziunile exudative se caracterizeaza la inceput printr-o reactie inflamatorie banala a alveolelor. Aceste leziuni pot disparea sau se pot cazeifica.Cazeificarea este o necroza particulara, provocata de bacilul Koch, care transforma tesuturile intr-o substanta cenusiu-galbuie. Cazeificarea poate interesa atat leziunile exudative, cat si pe cele proliferative. Daca leziunea exudativa cazeificata intra in contact cu o brunhie, materialul cazeos este eliminat prin expectoratie, formandu-se caverna, care se prezinta ca o lipsa de suprafata, de dimensiuni variabile. Nu totdeauna substanta cazeoasa se elimina si apare caverna; uneori se poate fibroza si calcifia.

Leziunea proliferativa este tuberculul sau foliculul tuberculos. Acesta este alcatuit dintr-o celula giganta, cu numerosi nuclei, avand ajezate in straturi la periferie celule numite epiteloide si celule numite linfoide. Macroscopic, leziunile proliferative se prezinta sub forma unor focare mici, constituind granulia miliara, fie sub forma de tuberculi miliari. O forma particulara este tuberculonul - o formatiune rotunda si bine delimitata, cu diametrul de 1-4 cm, care rezulta din unirea mai multor focare nodulare mici. Formele exudative sau proliferative pot disparea complet. Cel mai adesea se cazeifica, se fibrozeaza sau se calcifica. Din aceasta cauza, tuberculoza apare fie sub forma de leziuni fibrocalcifiate sau fibrocavitare.

In tuberculoza mai pot aparea si alte leziuni: adenopatii, emfizem pulmonar, atelectazii, ingrosari sau ederente pleurale.

6. Forme clinice

Tuberculoza pulmonara

Tuberculoza primara este prima etapa in evolutia tuberculozei. Infectia este totdeuna exogena. Alergia de tuberculina este prezenta: leziunea initiala o constituie complexul primar, iar leziunile caracteristice sunt adenopatia, inflamatiile perifocale si leziunile cazeoase extensive. Evolutia poate fi acuta sau subacuta. Diseminarile se produc pe cale linfatica, si mai ales, hematogeno in plaman, meninge, oase, seroase, aparat uro-genital. Pleurezia apare rar, prognosticul este benign atunci cand nu apar complicatii, involutia leziunilor fiind datorata in general calcifierilor. Principalele aspecte sub care se prezinta tuberculoza sunt:primoinfectia tuberculoasa, adenopatia traheobronsica, tuberculoza miliara.

Primoinfectia tuberculoasa

Primoinfectia tuberculoasa este ansamblul manifestarilor clinice, umorale si anatomice ale unui organism care sufera pentru prima data contactul cu bacilul tuberculos.

Bacilul Koch patrunde aproape intodeauna pe cale aeriana fapt pentru care leziunile apar in marea majoritate a cazurilor in plamani. Primoinfectia este caracterizata anatomic prin sancrul de inoculare, linfangita si adenopatia hilara satelita, constituind in preuna complexul primar, iar din punct de vedere biologic, prin reactii cutanate la tuberculina pozitive, iar clinic, prin semne de obicei necaracteristice.

Perioada de incubatie - perioada de timp de la patrunderea bacilului Koch in organism si pana la aparitia modificarilor umorale, anatomice si clinice, variaza de la cateva zile la 3-4 luni in functie de masivitatea infectiei, virulenta germenilor si de rezistenta organismului. Aceasta perioada se numeste atealergica si sfarsitul ei este evidentiat prin aparitia reactiei pozitive la tuberculina. Primoinfectia survine mai frecvent la varste mici si se intalneste din ce in ce mai rar pe masura ce se avanseaza in varsta.

Desi foarte rar, primoinfectia poate fi localizata si in afara plamanului: interstitial, cutanat, bucofaringian.

Anatomia patologica: leziunea primitiva este localizata in parenchimul pulmonar si se numeste sancru de inoculare.

Este un proces mixt - exudativ si proliferatic (bronhoalveolita cazoasa). Pe cai lifatice, infectia se propaga la ganglionii hilari, unde constituie un al doilea element al complexului primar, adenopatia satelita.

Primoinfectia poate fii descoperita rar, cu ocazia unui simptom functional. Tusea, uneori datorita instalarii sidromului de impregnare bacilara (astenia, inapetenta, pirderea ponderala, amenoree, stare subfebrila) si cel mai adesea prin reactie la cutanata la tuberculina, care trebuie practicata sistematic. Elementele diagnosticului sunt: virajul la tuberculina, aspectul radiologic si depistarea agentului contaminator.

Virajul la tuberculina permite prin el insusi diagnosticul de primoinfectie.

Reactia la tuberculina este o metoda de diagnostic bazata pe riposta cutanata violenta a organismelor hipersensibilizate printr-o infectie tuberculoasa.

Reactiile negative arata ca subiectul nu a fost infectat cu bacilul Koch.

Exista totusi cateva exeptii:

in timpul perioadei atealergice faza care se intinde de la contaminarea bacteriologica pana la aparitia reactiei si care dureaza in medie de la 3 saptamani la 3-4 luni individul deti infectat are o reactie negativa;

In cursul unor boli (rujeola, linfogranulomatoasa maligna) datorita energiei (lipsite de reactivitate) trecatoare;

La bolnavii de tuberculoza, fie in cursul tuberculozei miliare, fie in perioada terminala a tuberculozei ulcerocazeoase.

Reactiile pozitive arata ca individul a venit in contact cu bacilul Koch, dar ele nu indica daca este vorba de o tuberculoza - boala sau de o tuberculoza infectie. Mai mult, nu precizeaza momentul contaminarii. In favoarea unei primoinfectieii pledeaza trei argumente: varsta individului cu cat acesta este mai tanar, cu atit exista mai multe sanse sa fie o primoinfectie; intensitatea reactiei - o reactie flictenulara traduce adesea o infectie recenta,data virajului la tuberculina (trecerea de la o reactie negativa la o reactie pozitiva); - daca individul a mai avut testari tuberculinice cu rezultate negative in trecutul imediat, se poate situa data primoinfectiei intre ultima reactie negativa si primoinfectia pozitiva.

Semnele radiologice: sancru de inoculare si adenopatia satelita. Sancrul de inoculare este situat la periferia plamanului, mai fregvent in dreapta,aparand sub forma unei imagini fara contur net, de dimensiuni variabile. Cicatrizat sau calcifiat, poate persista ca un nod dens si opac. Adenopatia satelita este mult mai adesea viyibila si se prezinta sub forma unei opacifieri ovalare, unice sau multiple, bine delimitate, situate in regiunea hilului.

Depistarea agentului cantaminator este important nu numai pentru diagnosti, dar si pentru sterilizarea sursei de infectie. Cand bolnavulcu primoinfectie este un nou nascut, agentul contaminator este de obicei mama, tatal, bunicii;cand este un scolar, trebuie investigati si profesorii. In general ancheta epidemiologica va cuprinde intregul anturaj al bolnavului, o atentie particulara acordandu-se persoanelor varsnice; experienta arata ca batranii, purtatori ai unei vechi leziuni tuberculoase, evoluand fara zgomot, sunt de obicei surse de contaminare.

Tuberculoza miliara

Tuberculoza miliara sau granulia este o tuberculoza acuta, caracterizata printr-o disiminare pe cale sanguina a bacilului Koch in plamani si apare in toate organele.

Apare mai frecvent in contaminarea primoinfectiei, de obicei la copii sau tineri, dar exista si o granulie care complica tuberculoza secundara. Se caracterizeaza prin noduli miliari, egali dispersati in ambi plamani si in alte organe.Ca factori declansatori se pot intalni surmenajul, subalimentatia, expuneri prelungite la soare, corticoterapia. Debutul este mai rar brusc,

Deobicei progresiv, cu astenie, inapetenta, slabire, febra,. In perioada de stare, febra este ridicata (39-40⁰C), neregulata oscilanta, stare generala alterata , insotita de tuse, astenie intensa, polipnee, cianoza, tahicardie si transpiratii.

Aspectul radiologic, caracteristic arata prezenta a numeroase opacitati micronodulare, de marimea boabelor de mei, diseminate elal, de la varf la baza in ambii plamani.

Adenopatia traheobronsica

Reprezinta o forma clinica aparte, care poate aparea si in absenta sancrului de inoculare. Cand nu apar complicatii evolueaza tacut, adesea fiind descoperita radiologic. Cele mai obisnuite complicatii sunt:caverna ganglionara, fistulele gangliobronsice si compresiunea organelor din jur.

Tuberculoza secundara

Definitie

Tuberculoza sau ftizia este o tuberculoza de suprafata (fie endogena prin reactivarea leziunilor primare - fie, mai rar exogena prin contaminari noi) care debuteaza prin leziuni nodulare apicale sau infiltrate precice. Domina fenomenele de imunitate specifica relativa. Leziunea caracteristica este caverna a carei evolutie este cronica.

Etiopatologie

Boala apare de obicei la adult si debuteaza frecvent printr-un infiltrat in lobul superior , numit infiltrat precoce, se datoreste fie reinfectiei endogene, prin scaderea organismului in conditii precare de mediu (surmenaj, subalimentatie) sau dupa boli anargizante care redeschid focarele ganglionare ale complexului primar, fie reinfectii exogene, in care bacilii Koch provin dintr-o infectie pe cale aeriana.

Simptome

Debutul poate fi asimptomatic, boala fiind descoperita cu ocazia unui control radiologic, sau insidios, cu fenomene de impregnare bacilara: inapetenta, pirdere ponderala, astenie psihica si fizica precoce si constanta, amenoree, sufebrilitate, transpiratii nocturne, uneori si expectoratie. Alte ori debutul poate fii acut realizand diferite aspecte: pneumonic, pseudogripal, hemoptoic, pleuretic.

In perioada de stare, un caracter particular il prezinta febra, la inceput discreta, vesperala, iar mai tarziu ridicata, depasind 39⁰C si destul de bine suportata de bolnav. Tusea care la inceput este uscata si apare in accese constitue simptomul fundamental. Uneori se insoteste de varsaturi. Expectoratia este redusa in fazele de emisiune si abundenta in perioadele active (de obicei mucopurulenta, verzuie cu miros fad). In suipatoare are aspect flcolos sau de monede (sputa numulara). Uneori este striata de sange. Durerile toracice pot lipsi, dar se intalnesc in formele pleureitce si in complicatiile pleurale. Dispneea exista destul de des, depinzand de intinderea leziunilor. In pneumotoraxul spontan apare brusc si este intensa. Hemoptizia este un simptom frecvent.

Poate fii: minimala, (spute hemoptoice) apatand in faza de debut a bolii (hemoptizii revelatoare) sau in tuberculozele fibroase, tinand cateva zile sau saptamani, fulgeratoare provocamd moartea bolnovului in cateva minute, in axfisieri sau socuri.

7. Diagnostic si investigatii

Diagnosticul se stabileste pe baza urmatoarelor elemente:

ancheta epidemiologica - identifica sursa si contactul;

tabloul clinice cu elementele sugestive:tusea (cu durata de peste 3 saptamani fara o alta cauza evidenta) dispnee, Wheezing localizat, deficitul ponderal de 10%, subfebrelitate, sau febra, keratoconjunctivita flictenulara, eritem nodos sau poliform;

testul la tuberculina;

examenul radiologic subiectiv evidentiaza. Adenopatii hilare sau mediastinale, imagini de condesare, reactii asociate, imagini miliare, hipertransparenta localizata,

explorarea endoscopica (fibro sau bronhoscopia) cu examen bacteriologic si bioptic pozitiv.

Examenul radiologic este absolut indispensabil pentru precizarea diagnosticului. Aspectele obisnuite sunt: infiltrate sub forma de opacitati rotunde sau opacitati nodulare, opacitati liniare sau imagini cavitare.

In tuberculozele active viteza de sedimentare este accelerata, dar o viteza normala nu exclude existenta unei tuberculoye evolutive. Hemoleucograma arata obisnuit hiperleucocitoza, mai rar anemie.

Investigatia bacteriologica este esentiala pentru diagnosticul etiologic al

tuberculozei pentru evolutia si aprecierea eficacitatii tratamentului administrat.

Cel mai frecvent examinata este sputa pentru punerea in evidentaza bacilulu Koch. Esantionul de expectoratie spontana sau matinala trebuie sa continasecretii profunde ale arborelui bronsic, nu secretii orofaringiene,nazale sau saliva. Dar sunt utile si alte tehnici ca:

spalatura bronsica - colectare expectoratiei dupa instalarea traheala a 5-10% solutie calduta de xilina 1%;

aspiratorul bronsic - obtinut prin examenul fibro scopic sau lavajul bronhoalveolar;

recoltarea matinala a secretiilor gastrice - aspiratorul sau spalatura gastrica. Rzultatul unui examen bacteriologic este sinteza informatiilor furnizate de o succesiune de 3 pana la 5 produse.

Fragmentele bioptice - lichidul cefalo-rahidian, pleural, pericardic, ascistic, sinovial, urina sau sangele (hemocultura) - saun deasemenea esantioane utile pentru identificarea bacteriologica a bacilului tuberculozei, mai ales cu localizari in afara plimanilor.

Examenul microscopic al frotiului pe lama de "sputa inbogatita", folosind diverse tehnici pentru evidentiere mai usoara, sau a altor produse, este de baza.

Acido-alcoolo rezistenta este caracterul definitoriu pentru genul Mycobacterium (dificultatea de colorare si decolorare ulterioara cu un amestec de acid-alcool).Dupa uscare la temperatura camerei frotiul este ficsat prin incalzire cu alcool metilic.

Prin coloraea speciala Ziehl Neelson se pune in evidenta bacilul Koch.

O prima colorare se face cu o solutie de fuxina fenolata, 10 minute la cald (se incalzeste iarna). Dupa indepartarea solutiei de fuxina prin varsare si spalare se face decolorarea frotiului cu amestec acid-acool timp de 1-4 ninute la temperatura camerei; amestecul extrage colorantul din toate elementele prezente in frotiu cu exceptia elementelor structurale care sunt "acid-alcoolo-rezistente". Dupa o noua "spalare" cu apa se face "re-colorarea" cu albastru de metilen timp de 1-3 minute la temperature camerei. Tot fondul lamei apare colorat in albastru in afara de bacilii koch care apar colorati in rosu. Deoarece acesti bacili au rezistat colorarii cu acid-alcool au fost numiti bacilli acido-alcoolo-rezistenti.

Insamantarea (cultivare) Mycobacterei tuberculosis pe mediul inbogatit Lovenstein-jensen are o mai mare specificacitate: precizeaza specia, confirm viabilitatea bacilara, testeaza sensibilitatea la tratament.

Testul de tuberculina (I.D.R) este cel mai frecvent folosit pentru a stabili existenta si amploarea reactiei de sensibilitate la antigene tuberculinice a unei personae.

In tare noastra se utilizeaza tehnica injectarii intradermice (Mantoux) a solutiei PPDIC-65. Se injecteaza strict 0,10 ml intradermic. Citirea rezultatului se face dupa 72 de ore, de la locul injectarii se urmareste si pana atunci. La persoanele infectate anterior (deci sensibilizate) la locul injectarii se constata o reactie constand din eritem-edem-induratie chiar numai dupa 6 ore si atinge maximum de intesitate dupa 36-60 ore, se retrage in urmatoarele cateva zile. Pe locul reactiei poate persista o perioada indelungata o zona de hiperpigmentare. Se considera positive reactiile care au un diametru de 10 mm sau mai mult (test de tuberculina I.D.R pozitiv).

8. Tratament

Tratamentul tuberculozei nu trebuie inceput inainte de a avea un diagnostic cat mai sigur. Este necesara evaluarea cat mai atenta a desfasurarii si efsientei tratamentului.

Tratamentul igienico-dietetic ramane cu toate rezultatele remarcabile obtinute prin tuberculostatice, absolute indispensabile pentru tratamentul tuberculozei. Cura de repaus climatoterapia, dietoterapia pot fi considerate inca un tratament de baza in tuberculoza.

Repausul poate fi prescris fie lasand bolnavul in mediul, fie in spital sau senatoriu. Cura de sanatoriu ramane totusi superioara pentru ca suprima riscul contaminarii pentru anturaj si obliga pe bolnav la o disciplina mai strict.

Spre deosebire de trecut cura de repaus se face astazi in cadreu unui regim mai moderat, alternand cu un efort dozat, in functie de stadiul bolii si de starea generala a pacientului.

Aero-climatoterapia numai detine rolul din trecut. Cura de altitudine a ramas un element facultativ. Se pare ca altitudinea are un efect tonifiant fizic si psihic prin aerul curat, ozonat de munte si cadrul de frumusete natural.

Regimul alimentar trebuie sa fie variat, bogat in proteine si vitamine, trebuie sa evite supraalimentatia si regimurile bogate in grasimi, datorita pericolului aparitiei unor tulburari digestive. Alcoolul si tutunul trbuie interzise. Un raport de 3500-4000 calorii este suficient.

Psihoterapia este un alt element al tratamentului general. Muzica, filmele si lectura convorbirile bolnavului sunt principalele mijloace.

Tratamentul simptomatic si adjuvant ocupa un loc modest in terapia bolnavului de tuberculoza, deoarece majoritatea simptomelor cedeaza rapid la administarea tuberculostaticelor. Febra se combate cu aminofenazona sau fenilbutazona. Tusea seaca, iritativa se combate cu preparte de codeina (codenal) cu sedative (calmutosin) sau cu tinctura de aconite si beladona. Tusea cu expectoratie nu va fii combatuta dar se usureaza expectoratia administrind infuzii expectorante ( sirogal, sirop expectorant , sirop de de patlagina). Inapetenta se trateza cu tincturi amare, strignina preparate de calciu madiol. Insomnia si starile de neliniste se trateaza cu bromoval, mebromat, ciclobarbital sau clordelazin. Hemoptizia care este si simptom si complicatie se combate prin repaus total, calmarea bolnavului si a familiei, hemostatice (injectii cu calciu clorat 10%, vitamina K) ijectii cu extrat de hipofiza posterioara, sedative (bromoval, calciu bromat). In situatii special mici transfuzii repetate (200-300 ml) hormone corticosuprarenali sau pneumotorax. In cazul de pneumotorax spontan se calmeaza durerea cu codeina sau morfina, se administreaza oxigen si se evacueaza aerul prin aspiratie continua. Ca medicatie adjuvanta in cazuri special se administreaza ACTH (in perfuzii) sau superpretnol sub protectia tuberculostaticelor si vitaminoterapiei.

Tratamentul antiinfectios cel ami important si eficace este tratamentul etiologic care este indispensabil si se face cu tuberculostatice, care sunt antibiotic si chimioterapice active in tratamentul si profilacsia tuberculozei.

Medicamentele atituberculoase pot fi grupate in:

tuberculostatice esentiale care se subanpart in majore: izoniazida (INH, H) si Rifambicina (RMP, R) si de asociere: Pirazinamida (PZM, Z). Streptomicina (SM, S) si Etambutol (EMB, E);

tuberculostatice de rezerva, utilizate rar: Etionamida (ETMIN), Cicloserina (CS,T), ciprofloxacina (CPX,Q).

Aceste tuperculostatice se asociaza intre ele. Administrarea medicamentelor antituberculoase se face conform unor scheme numite regimuri terapeutice. In tara noastra tratamentul tuberculozei este standardizat si strict supravegheat; dozele sunt asigurate prin ridmul intermittent de administrare. Medicatia antituberculoza se administreaza, ori de cate ori este posibil, in priza unica, de preferinta pe stomacul gol (adica 1,5 -2 ore) dupa masa precedent deobicei dupa micul dejun si cu minim 1,5 ore inaintea mesei urmatoare.

Sunt recomandate doua regimuri standard cu durata de 6 luni, administrarea strict supravegheata si de la inceput intermitenta.

Regimul I: 3HRZS+3HR, adica 3 luni INH+RMP+PZM+SM 2/7, urmat de 3 luni INH+RMP 2/7.

Acest regim este indicat in toate formele medii si avansate de tuberculoza pulmonara: cu bacilul Koch present in sputa la examenul direct si / sau in cazurile negative la examenul direct, dar cu imagine cavitara de cel putin 2 cm, pneumonii, bronhopneumonii, forme extensivcazeoase si forme disseminate sau pentru alte leziuni la care volumul tuturor modificarilor depaseste semnificativ volumul segmentului apical al lobului inferior.

Regimul II: 2RNZ+4RH adica 2 luni RMP+INR+PZM 2/7 urmat de RMP+INH 2/7 pana la 6 luni.

Aceasta forma se aplica tuturor celorlalte forme de tuberculoza activa pulmonara sau extrapulmonara, tuberculozei infiltrate nodulare, cazeoase circumscrise, pleurezii serofibrinoase.

Exisa insa situatii care reflect modificarea regimurilor standard pe parcursul aplicarii lor precum si criterii de prelugirea trapamentului.

Colapsoterapi urmareste punere in repaus a plamanului bolnav prin colabarea (comprimarea) sa spre hil, suprimand asfel traumatismul respirator si favorizand procesul de cicatrizare. Se realizeaza prin:

pneumotorax artificial, care consta in introducerea unei cantitati de aer in cavitatea pleurala, prin punctionare, de obicei in spatiu al 3-lea, al 4-lea intercostals.Se practica in caz de esec al tratamentului cu tuberculostatice. Metoda se foloseste mult mai rar decat in trecut. In cazul aderentelor sau bridelor care unesc cele doua pleure, inpedicand patrunderea aerului, se procedeaza la sectionarea acestora cu cauterul, pe cale endoscopica (tehnica Jacobaeus);

pneumoperitoneu, care consta in introducerea unei cantitati de aer in cavitatea peritoneala. Se practica in leziunile situate la baza plamanilor si pentru combaterea unor hemoptizii. Tratamentul chirurgical este mai rar practicat in aceasta era a tuberculostaticelor cu eficienta mare si numai in cazurile rezistente, cu complicatii deosebite, cand se poate recurge dupa caz la:

- exereza - metoda de electie care consta in rezecarea unui segment, lob, sau chiar a unui plaman.

- toracoplastia folosita cand exereza nu este posibila. Consta in rezecarea unui numar de coaste 3-6, obtinandu-se colaborarea cu retractia definitiva a plamanului, care favorizeaza vindecarea leziunilor.

- pneumotoraxul extrapleural, care consta in introducerea unei cantitati de aer intre pleura parietala si peretele thoracic.

Cultura fizica si terapia ocupationala (prin munca) folosesc ca arma terapeutica efortul fizic dozat, care stimuleaza capacitatea de aparare a organismului, realizand o tranzactie spre reincadrarea in munca si constituind o modalitate de recuperare a bolnavului.

Ultima masura terapeutica este reincadrarea in munca a bolnavilor. Acestea incep din momentul internarii sub forma culturii fizice si a terapiei ocupationale, si se continua progresiv. In unele cazuri se impune recalificarea in alta profesie.

9. Principiile generale de profilaxie

Profilaxia detine o pondere importanta in combaterea tuberculozei si urmareste urmatoarele obiective principale:

Intarirea rezistentei nespecifice a organismului, prin cultura fizica si sport si prin inbunatatirea conditiilor de mediu.

Intarirea rezistentei specific, se obtine prin vaccinarea antituberculoasa, care urmareste cresterea rezistentei la suprainfectiile cu bacilul Koch,. Se stie din descrierea fenomenului Koch, ca un animal infectat cu bacilul Koch este refractor la o noua infectie, prezentand o stare de imunitate. Vaccinarea se face cu B.K.G este o metoda care urmareste protejarea individului in potriva tuberculozei, conferindu-I artificial o infectie latenta careii da fara riscuri o stare de rezistenta asemanatoare primoinfectiei benign. Se realizeaza o primoinfectie tuberculoasa neevolutiva, cu instalarea alergiei la tuberculina. Apare o rezistenta la reinfectia cu bacilul Koch. Lupta in focar, care urmareste cunoasterea sau limitarea sau neutralizarea tuturor focarelor de contaminare este un alt obiectiv profilactic important.

Prin aceste actiuni se urmareste:

izolarea si tratarea bolnavilor cu leziuni deschise;

sterilizarea sputei prin fierbere cu lesie (soda 2%) timp de 20-30 minute, cu clorura de var 10-20% sau cloramina 5%;

sterilizarea veselei, lenjeriei de pat, de corp, si a obiectelor si hainelor prin fierbere, etuve sau expunere la soare sau la raze ultraviolete;

desinfectia incaperii prin varuire, spalarea dusumelelor cu petrol, vapori de cloramina 5%;

in sfarsit izolarea, vaccinarea cu B.K.G si chimioprofilaxia contactiilor, de la caz la caz.

Chimioprofilaxia, alta actiune profilactica, consta in administrarea de tuberculostatice populatiei cu risc crescut de imbolavire sau reactivare: copii inca neinfectati cu tuberculoza, dar traind in focare de tuberculoza, in iminenta de a face infectii repetate, copiilor si adultilor cu I.D.R pozitiv deci in iminenta de a contacta tuberculoza-boala.

Depistarea si tratamentul precoce se adreseaza tuturor cazurilor de tuberculoza, in faze cat mai precoce, adica in stadiul de tuberculoza primara sau in primele faze ale tuberculozei secundare. Depistarea poate fi:

biologica si consta in testarea in masa a tuturor copiilor, adolescentilor si adultilor prin I.D.R la tuberculina.Se considera pozitive reactiile in care indurenta dermica depaseste 9 cm;

radiofotografica si consta in examinarea grupelor de populatie cu risc crescut de imbolnavire: bolnavi in supraveghere, fosti bolnavi, contactii, hiperergicii, sechelarii, copiii, adolescentii si tinerii, bolnavii cu simptome respiratorii care dureaza mai mult de o luna;

bacteriologica, consta in examinarea sistematica a sputei colectate in recipiente speciale de la toti tusitorii; examenul direct in lumina fluorescenta si culturi pe mediu Lowenstein-Jenesen.

Educatia sanitara joaca un rol inportant in combaterea tuberculozei: pe de o parte, se adreseaza bolnavilor, pentru a respecta masurile de printampinare a raspandirii bolii (protectia cu dosul palmei sau batista in timpul tusei, utilizarea scuipatorii, vesela si obiecte de toaleta separate) si recomandarile medicului; pe de alta, se adreseaza intregii populatii pentru a se feri de contaminare sau a se prezenta de timpuriu la control.

B. INGRIJIRI SPECIFICE

Proces de ingrijire

Definitie

Tuberculoza este o boala infecto-contagioasa produsa de bacilul Koch, cu evolutie cronica si raspandire larga care afecteaza preponderat populatia adulta. Este cea mai importanta boala transmisibila din lume, in crestere marcata, de la an la an, cu mortalitate mare, desi este vindecabila.

Culegerea de date

Circumstante de aparitie

subnutritia;

carentele vitaminice;

surmenajul;

locuinta instabila;

anumite boli anergizante (rujeola, tusea convulsiva, gripa);

lipsa controalelor medicale pentru anumite categorii de personal (educatori, invatatori, profesori, personal din sectorul alimentar);

nedepistarea la timp a bolnavilor.

Manifestari de dependenta

tuse iritativa-expectoranta;

astenie fizica;

diaforeza;

scadere ponderala;

dispnee la minim efort;

cianoza;

paloare;

limba uscata;

anxietate.

Probleme

respiratie dificila;

scadere in greutate;

igiena defectuoasa;

diaforeza;

oboseala, anxietate;

dificultate de a comunica;

lipsa cunostintelor despre boala.

Obiective

Dezobstruarea cailor resbiratorii;

Inbunatatirea ventilatiei pulmonare;

Prevenirea complicatiilor;

Cunostinte insuficiente despre boala,

Cunoasterea regimului de activitate si de odihna.

Interventii

pozitionarea pacientului pentru a favoriza respiratia;

ajutarea pacientului sa se alimenteze si sa se hidrateze in functie de regimul alimentar prescris;

ajutarea pacientului sa-ti efectueze toaleta personala, se schimba lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie;

aerisirea salonului, asigurarea climatului corespunzator (salon semiobscur, lipsit de exitanti, temperatura, umiditate)

administrarea de oxigen la nevoie;

invatarea pacientului sa scuipe in scuipator;

educarea pacientului sa faca toaleta bucala dupa fiecare expectoratie;

administrarea medicatiei prescrisa de catre midic, respectand timpii, calea, ridmul, doza de administrare;

se urmaresc efectele medicamentelor, iar in caz de efecte secundare se anunta medicul;

se supravegheaza functiile vitale si vegetative: respiratia, temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, culoarea tegumentelor si a mucoaselor;

se supravegheaza starea psihica a bolnavului.

2. Studiu pe cazuri

Cazul nr. 1

Plan de ingrijire pe 8 ore

Pacientul: P.M

Sexul: M

Varsta: 18 ani

Diagnostic medical: Tuberculoza pulmonara secundara cazeos policavitar extinsa

bilateral cu diseminari bronhogene si heterogene bilateral.

Spitalul: I.N. de Pneumofitiziologie "Marius Nasta"

Sectia: a II-a Adulti

Culegerea de date

Data intrarii

F.O:

Echipa de ingrijire: medic, asistenta, eleva: Palanta Geanina

Numele: P.M.

Varsta: 18 ani

Sex: M

Alergii: nu are

Nationalitate: Romana

Religie: ortodoxa

Ocupatie: somer

Domiciliul: Jud. Ialomita, Loc Axintele

Conditii de locuit: la casa cu curte si gradina

Relatii de familie: bune

Obiceiuri: ocazional fumeaza si consuma alcool

A.C.H: tatal cu tuberculoza pulmonara - decedat 2003

Frate cu tuberculoza pulmonara - 2005-2007

Antecedente personale

Fiziologice: bolile infectioase ale coplariei

Patologie: neaga antecedente patologice pulmonare

Istoricul bolii actuale: pacientul in varsta de 18 ani se interneaza pentru tuse cu

expectoratie purulenta, transpiratii nocturne, inapetenta, fatigabilitate, astenie   

fizica, debutate in urma cu aproximativ 2 luni si accentuate progresiv in ultimile 2

saptamani.

Date clinice la internare

Cunostinta:pastrata

T.A: 110/60 mm/HG

T⁰: 36,8⁰C

Nr. Respiratii: 20R/min

Scaun: normal

Greutate: 56Kg

Manifestari de dependenta:

tuse cu expectoratie purulenta

trnspiratie nocturna

inapetenta

Surse de dificultate:

disconfort, anxietate, neliniste, lipsa de informatii despre boala, durere toracica oboseala.

Probleme actuale

alterarea confortului, stare de rau generala, inspiratie ineficienta datorata tusei, nutritie modificata prin subalimentatie.

Probleme potentiale:

complicatii ca pneumotorax, hemoptizii, pleurezie.

Investigatii:

Examen obiectiv

Stare generala: mediocra

Stare de nutritie: subponderal (G=56Kg)

Facies: necaracteristic

Tesut conjuctiv adipos: slab reprezentat

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil

Aparat respirator: nu se percep raluri pulmonare

Sonoritate pulmonara normala

S₀O₂=98% in aer admosferic

Aparat cardiovascular: AV=100/min

zgomote cardiace ridmice, bine batute. T.A=110/60 mmHG

Aparat digestiv:

abdomen suplu mobil cu respiratie, nedureros la palpare

Ficat, cai biliare, splina:

ficat cu marginea inferioara la rebordul costal drept, splina nepalpabila

Aparat uro-genital: Mictiuni fiziologice

Examen biologic:

A BAAR++

Ex. Sputa B   BAAR++

C lipsa

= Pozitiv 3L/+ ABG cu sensibilitate H,R,PAS

Hematologie

HEMATOLEUCOGRAMA REZULTATE VAL. NORMALE

LINFOCITE 8,86 4-10

MONOCITE 23% 20-45

POLIMORFONUCLEARE 2,60% 1-6

EUZINOFITE    

POLIMORFONUCLEARE 0,80% 0-1

BAZOFILE

REZULTATE VAL. NORMALE

HEMATII 4,55 4,50-6,50

HEMOGLOBINA 12,50g/dl 12,1-17,2g/dl

HEMATOCRIT    37,64 37-50

TROMBOCITE 512 150-400

VSH la 1 ora 75mm 5-10

la2 ore 126mm 10-20

HIV NEGATIV

Biochimie

REZULTATE VAL. NORMALE

ACID URIC 5,10 mg/dl 2,5-7,5mg/dl

FOSFATAZA ALCALINA 62u/l 80-280u/l

GLICEMIA 71mg/dl 70-110mmg/dl

TGO    19u/l 10-30u/l

TGP 23u/l 5-10u/l

BILIRUBINA T   0,40mg/dl 0,2-1,0mg/dl

BILIRUBINA D  0,1mg/dl 0,1-0,4mg/dl

CREATININA 0,70mg/dl 0,7-1,3mg/dl

UREE 17mg/dl 15-45mg/dl

Tratament

VIPLEX 2cp/zi

ALGOCAMIN 2f/zi

HIM₃₀₀ 1cp/zi

RMF₃₀₀   2cp/zi

PZM₅₀₀   4cp/zi

Sm  1g/zi

Planificarea si aplicarea ingrijirilor

1. Nevoia de a respira

Problema:respiratie ineficienta

Obiective:

pacientul sa-si mentina functia respiratorie optima;

pacientul sa expectoreze usor, sa-si favorizeze expansiunea toracica;

pacientul sa prezinte stare de siguranta, va executa exercitii respiratorii;

pacientul sa aiba un ridm respirator regulat.

Interventii:

supraveghem functia respiratorie a pacientului pentru asigurarea unei bune organizari;

completam foaia de temperatura, observam, masuram si notam valorile R, T.A, P;

asiguram conditii de mediu si igiena;

efectuam exercitii pentru asigurarea functiei respiratorii;

invatam pacientul sa scuipe in scuipator.

Evaluare

pacientul afirma absenta dificultatiilor respiratorii;

simte o ameliorare a functiei respiratorii;

am inregistrat si notat in F.T: P=82b/min, T⁰=36,8⁰C, R=20R/min, T.A=110/60mm/HG;

tusea este umeda cu expectoratie purulenta.

2. Nevoia de a bea si a manca

Probleme:nutritia modificata prin subalimentatie manifestata prin inapetenta.

Obiective:

pacientul sa evite regimul bogat in grasimi datorita aparitiei unor tulburari digestive;

sa recupereze deficitul ponderal, sa accepte si sa respecte dietat impusa;

sa primeasca alimente corespunzator cantitativ si calitativ;

sa primeasca informatii privind regimul alimentar, grupele de alimente si continutul in factori nutritivi din grupele alimentare.

Interventii:

asiguram necesarul cantitativ si calitativ de alimente; un aport de 3500-40000 de calorii este suficient;

asiguram regimul alimentar variat, bogat in proteine si vitamine;

calculez bilantul hidric si stabilesc necesarul de hidratare;

intogmesc foaia de alimentatie;

asigur conditii de mediu in vederea servirii mesei;

administrez preparate din calciu si medinol pentru cresterea apetituli alimentar.

Evaluare:

pacientul a ingerat 2,5l ceai de tei in decursul a 24 ore;

pacientul a consumat supa de pui cu legume, 200g paine, 150g carne de vita fripta, fructe proaspete;

aspectul fizic al pacientului este foarte bun,

apetitul pacientului a crescut, el consumind fara brobleme masa recomandata de medic.

3. Nevoia de a dormi si a se odihni

Problema:

modificarea regimului de somn si a modului de a dormi;

alterarea starii de confort;

oboseala.

Obiective:

pacientul sa-si reduca disconfortul, sa-si amelioreze starea generala;

sa-si recupereze orele de somn;

sa efectueze activitati alese pentru relacsare;

sa doarma un numar de ore fara trezire;

sa exprime stare de bine , confort.

Interventii:

pacientul a dormit in timpul zilei 4 ore si in timpul noptii 10 ore;

timpul de somn a fost neintrerupt;

pacientul a avut un somn linistit si a respirat normal;

pacientul a respectat orele de odihna;

starea pacientului este ameliorata, el fiind mult mai odihnit si relaxat.

4. Nevoia de a evita pericolele

Problema:

alterarea confortului;

durere toracica;

Obiective:

pacientul sa-si diminueze durerea;

sa afirme disconfortul fizic si psihic.

Interventii:

supraveghem si incurajam pacientul pentru a nu face cea ce ar duce la alterarea confortului sau la producerea durerii;

analizam caracterul durerii, factorii cauzatori, observam cu precizie localizarea durerii, iradierea sa, durerea, intensitatea;

urmarim si notam in foia de observatie: T.A, P, R, T⁰.

Evaluare:

pacientul a inteles ca trebuie sa-ti dozeze efortul pentru a nu amplifica durerea si starea de disconfort;

pacientul afirma ca starea de rau s-a ameliorat;

am notat in foia de temperatura:P=80b/min; T⁰=36,6⁰C; R=20r/min; T.A=110/60mmHG.

Cazul nr. 2

Plan de ingrijire pe 8 ore

Pacient: I.G

Varsta: 19 ani

Diagnostic medical: Tuberculoza pulmonara secundara cazeos cavitara

Spitalul: I.N. de Pneumofitiziologie "Marius Nasta"

Sectia: a II-a Adulti

Culegerea de date

Data internarii:

F.O:

Echipa de igrijire: medic, asistenta, elev: Palanta geanina

Numele: I.G

Varsta: 19 ani

Sex: M

Alergii: nu are

Nationalitate: Romana

REligie: Ortodoxa

Domiciliul: Sos. Oltenitei, nr. 222, Bucuresi

Conditii de locuit: la bloc impreuna cu parintii si fratele

Relatii cu familia: bune

Obiceiuri: exfumator, 13 pachete pe an (nu mai fumeaza de 2 ani)

A.C.H: nesemnificative

Antecedente personale

Fiziologice: bolile infectioase ale copilariei

Patologie: semnificative

Istoricul bolii actuale: pacientul in varsta de 19 ani, exfumator se interneaza

Pentru febra ( 38⁰C), inapetenta, scadere ponderala 5Kg in 3 saptamani,

transpiratii nocturne, simptomatologie aparuta in urma cu 3 saptamani. A

urmat la indicarea medicului de familie tratament cu antibiotic (ospen apoi

augumentin), fara ameliorarea simptomatologiei.

Date clinice la internare

Cunostinta: pastrata

T.A: 100/65 mm/HG

T⁰: 38⁰C

N. respiratii: 18r/min

Scaun: normal

Greutate: 59kg

Manifestari de dependenta:

anxietate

transpiratie nocturna

inapetenta

Surse de dificultate:

discomfort, anxietate, neliniste, lipsa de informatii despre boala, agitatie si durere, deficit ponderal.

Probleme actuale:

repaus la pat frica de moarte.

Stare general modificata din cauza necunoasterii bolii, a prognosticului si a complicatiilor manifestate prin anxietate, inapetenta, slabire.

Probleme potentiale:

Risc de complicatii

Investigatii:

Examen obiectiv

Stare generala: mediocra

Stare de nutritie: G=59Kg

Fcies: necaracteristic

Tegumente: Palide

Tesut conjunctiv adipos:slab reprezentat

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil

Sistem osteo-articular: apparent integru clinic

Aparat respirator: nu se percep raluri pulmonare

Sonoritate pulmonara normal

CRS libere

FR=18/min

Aparat digestiv: -abdomen suplu mobil cu respiratie,nedureros, spontan la

palpare;

-transit intestinal present.

Aparat uro-genital: mictiuni fizologice

Examen biochimic

Ex. Sputa A BAAR++

B lipsa

C lipsa

=C Pozitiv 2L/++ ABG cu sensibilitate H,R,PAS

Hematologie

HEMATOLEUCOGRAMA REZULTATE VAL. NORMALE

HEMATII  5,08 4,50-6,50

HEMOGLOBINA 15,10g/dl 12,1-17,2g/dl

HEMATOCRIT 43,40 37-50,3%

TROMBOCITE 242 150-400

LEUCOCITE    4,70 4.300-10.800/ul

PMN (NE) SEGMENTARE    40 50-70

LINFOCITE 40 4-10

MONOCITE    8 20-45

EO 12 1-6

VSH la o ora 3mm 5-10

la 2 ore 10mm 10-20

HIV   NEGAT

Biochimie

REZULTATE VAL. NORMALE

TGP 121u/l 5-30u/l

TGO 54u/l 10-30u/l

FOSFATAZA ALCALINA 89u/l 80-280u/l

GLICEMIA 99mg/dl 70-110mg/dl

UREE 20mg/dl 15-45mg/dl

BILIRUBINAT T  0,36mg/dl 0,2-1,0mg/dl

CREATININA 0,77mg/dl 0,7-1,3mg/dl

Tratament

HIM₁₅₀+RMF₄₀₀   2cp/zi

PZM₅₀₀  4cp/zi

SM 1g/zi

PREDNISON  4cp/zi

RANITIDINA   1cp/Zi

Planificarea si aplicarea ingrijirilor

1. Nevoia de a respira

Problema: respiratie ineficienta

Obiective:

pacientul sa-si mentina functia respiratorie optima;

pacientul sa prezinte stare de siguranta, va efectua exercitii respiratorii;

pacientul sa aiba un ridm respirator regulat;

Interventii:

supraveghem functia respiratorie a pacientului pentru asigurarea unei bune organizari;

completam foaia de temperatura, observam, masuram si notam valorile R, T.A, P;

asiguram conditii de mediu si igiena;

efectuam exercitii pentru functia respiratorie;

invat pacientul sa scuipe in scuipator.

Evaluare:

pacietul afirma absenta dificultatilor respiratorii;

simpte o ameliorare a functiei respiratorii;

am iregistrat si am notat in F.T: P=85b/min, T⁰=36,7⁰C, R=22r/min, T.A=120/60mm/HG.

2. Nevoia de a bea si a manca

Probleme: scadere in greutate datorita inapetentei;

Obiective:

pacientul sa-si amelioreze apetitul, sa se alimenteze si sa se hidrateze cantitativ si calitativ in raport cu evolotia bolii;

sa recupereze deficitul ponderal, sa accepte si sa respecte dieta impusa;

sa primeasca informatii despre regimul alimentar, grupele de alimente si continutul in factori nutrutivi din grupele de alimente.

Interventii:

explic necesitatea dietei impusa de faza actuala a bolii;

ajut pacientul sa se alimenteze si sa se hidrateze;

administrez medicamente prescrise de medic, la nevoie PEV;

asigur necesarul alitativ si cantitativ de alimente;

calculez bilantul hidric si stabilesc necesitatile de hidrarare,

intogmesc foia de alimentatie;

monitorizez T.A si diureza;

asigur regimul alimentar variat, bogat in proteine si vitamine.

Evaluare:

pacientul accepta o parte din alimentele oferite,

se hidrateaza bine cu ceai, supe, compoturi (2l/zi);

a crescut cu cateva unitati in greutate, a consumat fructe, lactate, oua, putina carne;

aspectul pacientului este foarte bun;

diureza=2000ml; T.A=100/65mm/HG.

3. Nevoia de a dormi si a se odihni

Problema:

modificarea regimului de somn si a modului de a dormi;

alterarea starii de confort;

oboseala.

Obiective:

pacientul sa-si reduca disconfortul, sa-si amelioreze starea generala;

sa-si recupereze orele de somn;

sa efectueze activitati alese pentru relaxare;

sa doarma un numar de ore fara trezire;

sa exprime starea de bine, de confort.

Interventii:

observ si interpretez somnul bolnavului;

recunosc sursele ce tulbura somnul;

asigur conditii pentru realizarea unui somn bun, pat si pozitie;

aplic tehnici de relaxare ce anuleaza tensiunea nervoasa sau stresul.

Evaluare:

pacientul a dormit in timpul zilei 3 ore si in timpul noptii 8 ore;

timpul de somn a fost neintrerupt;

pacientul a avut un somn linistit si a respirat normal in somn;

pacientul arespectat orele de odihna;

starea generala a pacientului este ameliorata, el fiind mult mai odihnit si relaxat.

4. Nevoia de a evita pericolele:

Problema:

stare generala grav modificata din cauza necunoasterii bolii si a prognosticului, manifestata prin anxietate, disconfort, durere si agitatie.

Obiective:

in urmatoarele zile sa se mentina in echilibru fizic si psihic, reducand starea de anxietate, disconfort, agitatie si sa-si diminueze durerea.

Interventii:

informez pacientul si familia despre gravitatea bolii;

incurajez pacientul sa nu faca cea ce ar duce la alterarea confortului sau la producerea durerii;

urmarim, masuram si notam valorile T.A, P, T⁰, R;

creez confort prin aerisirea salonului, asigur climat corespunzator;

administrez si continui medicatia prescrisa de medic, respect timpii, calea, ridmul, doza de administrare;

urmaresc efectele medicamentelor, iar in caz de efecte secundare, anunt medicul.

Evaluare:

pacientul afirma ca starea de rau s-a meliorat;

pacientul a inteles ca trebuie sa-si dozeze efortul pentru a nu amplifica durerea si starea de disconfort;

am inregistrat si notat in F.T: P=80b/min; T⁰=36,5⁰C; R=18r/min; T.A=100/65 mm/HG.

Cazul nr. 3

Plan de ingrijire pe 8 ore

Pacientul: S.A

Sex: F

Varsta:22 ani

Diagnostic medical: Tuberculoza pulmonara

Spitalul: I.N. de Pneumofitiziologie "Marius Nasta"

Sectia a II-a Adulti

Culegerea de date

Data internarii:

F.O:

Echipa de ingrijire: medic, asistenta, eleva: Palanta Geanina

Nume: S.A

Varsta: 22ani

Sex: F

Alergii: nu are

Nationalitate: Romana

Religie: Ortodoxa

Ocupatie: Studenta

Domiciliul: Str. Violetelor nr. 6, Bucuresti

Conditii de locuit: la bloc impreuna cu prietenul ei

Relatii de familie: bune

Obiceiuri: fumatore, 10 pachete pe an, bea alcool ocazional

A.C.H: mama TBC pulmonar in urma cu un an, pentru care a urmat tratament 6

Luni.

Antecedente personale

Fiziologice: menarha 14 ani, N=0, A=4, ciclu neregulat.

Patologe: litiaza renala bilaterala

Istoricul bolii actual:pacienta in varsta de 22 ani, fumatore prezinta scadere

Ponderala (11kg in 4 luni), tuse cu expectoratie mucopurulenta de 5 luni,

transpiratii nocturne, astenie fizica iar de o saptamana febra 38⁰C.

Date clinice la intrare

Cunostinta: pastrata

T.A: 110/60mm/HG

Nr. Respiratii: 19r/min

Scaun: normal

Greutate: 50 Kg

Manifestari de dependenta:

tuse cu expectoratie mucopurulenta

transpiratie nocturna

febra

astenie

Surse de dificultate:

neliniste, disconfort, deficit ponderal, lipsa de cunostere a bolii.

Probleme acute:

stare de rau general, respiratie ineficienta, necunoasterea bolii si a evolutiei acesteia, anxietate.

Probleme potentiale:

risc de complicatii ca. Pneumotorax.

Investigatii:

Examen obiectiv

Stare generala: stare de rau general

Stare de nutritie: G=50Kg

Facies: necaracteristic

Tegumente: palide

Aparat respirator: torace normal conformat, fara raluri pulmonare

Aparat cardio-vascular: T.A=110/60mm/HG, A.V=100/minut

Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros, mobil cu respiratie; tranzit intestinal

prezent.

Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice

Examen biologic

A  BAAR++

Ex:Sputa B BAAR++

C  lipsa

=C Pozitiv 3/L+ ABG cu sensibilitate H, R, PAS

Hematologie

HEMATOLEUCOGRA    REZULTATE VAL. NORMALE

HEMATII 4,65 4,50-6,50

HEMOGLOBINA 11,67g/dl 12,1-17,2g/dl

HEMATOCRIT 34,10 37-50,3%

M.C.V 73,41 76-96

TROMBOCITE 254 150-400

L.Y    22,70 20-35

M.O  7,20 2-10

VSH la 1 ora 37mm 5-10

la 2 ore 71mm 10-20

HIV    NEGATIV

Biochimie

REZULTATE VAL. NORMALE

TGP 17u/l 5-30u/l

TGO  26u/l 10-30u/l

FOFATAZA ALCALINA 79u/l 80-280u/l

GLICEMIE 110mg/dl 70-110mg/dl

UREE 25mg/dl 15-45mg/dl

CREATININA 0,87mg/dl 0,7-1,3mg/dl

Tatament

Metoclopramid  2cp/zi

HIN+RMF    3cp/zi

PZM 6cp/zi

PREDNISON 8cp/zl

RANITIDINA 1cp/zi

Planificarea si aplicarea ingrijirilor

1. Nevoia de a respira

Problema: insuficienta respirarorie

Obiective:

pacienta sa respire mai usor in urmatoarele ore

pacienta sa expectoreze mai usor

Interventii:

creez microclimat cu corespunzator cu temperatura ai umiditate adecvate;

pacienta va lua o pozitie ce favorizeza respiratia;

aerisirea salonului cu bolnavul bine invelit;

masor si notez in foia de temperatura R,TA,P;

pregatesc pacienta si materialele necesare pentru colectarea sputei, in vas colector special, in vederea examenului de laborator.

2. Nevoia de a bea si a manca

Problema: scaderea greutatii datorita inapetentei

Obiective:

pacienta sa-si amelioreze apetitul, sa se alimenteze si sa se hidrateze cantitativ si calitativ in raport cu evolutia bolii;

sa recupereze deficitul ponderal, sa accepte si sa respecte dieta impusa;

sa primeasca informatii privind regimul alimentar, grupele de alimente si continutul in fctori nutritivi din grupele alimentare.

Iterventii:

explic necesitatea dietei impusa de faza actuala a bolii;

ajut pacienta sa se alimenteze si sa se hidrateze;

administrez medicamente prescrise de medic;

asigur necesarul cantitativ si calitativ de alimente;

calculez bilantul hidric si stabilesc necesitatile de hidratare;

intocmesc foia de alimentatie;

monitorizez valoarea T.A si diureza;

asigur regimul alimentar variat, bogat in proteine si vitamine;

Evaluare:

pacienta accepta o parte din alimentele oferite;

se hidrateaza bine cu ceai, compoturi, supe;

a crescut in greutate a consumat fructe, lactate, oua, putina carne;

aspectul fizic al pacientei este foarte bun,

diureza=2000ml; T.A=100/65mm/HG.

3. Nevoia de a dormi si a se odihni

Problema:

modificarea regimului de somn si a modului de a dormi;

alterarea starii de confort;

oboseala.

Obiective:

pacienta sa-si reduca disconfortul, sa-si amelioreze starea generala;

sa-si recupereze orele de somn;

sa-si efectueze activitati alese pentru relaxare;

sa doarma un numar de ore fara trezire;

sa exprime stare de bine si de confort.

Interventii:

observ si interpretez somnul pacientei,

recunosc sursele ce tulbura somnul;

asigur conditii pentru un somn bun, pat si pozitie;

aplic tehnici de relaxare ce anuleaza tensiunea nervoasa sau stresul.

Evaluare:

pacienta a dormit in timpul zilei 4 ore si in timpul noptii 9 ore;

timpul de somn a fost neintrerupt;

pacienta a avut un somn linistit si respira normal in somn;

pacienta a respectat orele de odihna;

starea generala a pacientei este ameliorata, ea fiind mult mai odihnita si relaxata.

4. Nevoia de a evita pericolele

Problema:

stare generala grav modificata din caza necunoasterii bolii si a prognosticului, manifestata prin anxietate, disconfort, durere si agitatie.

Obiective:

in urmatoarele zile pacienta sa mentina echilibru fizic si psihic, reducand starea de agitatie, anxietate, disconfort si sa-si diminueze durerea.

Interventii:

informez pacienta despre gravitatea bolii;

incurajez pacienta pentru a nu face ceea ce ar duce la alterarea confortului sau la producerea durerii;

urmarim, masuram si notam valorile T.A, P, T⁰;

creez confort prin aerisirea salonului, asigur climat corespunzator (salon semiobscur, lipsit de excitanti, temperatura, umiditate);

administrez in continuare medicatia prescrisa de medic, respectand timpii, calea, ridmul, doza de administrare;

urmaresc efectele medicamentelor, iar in caz de efecte secundare, anunt medicul.

Evaluare:

pacienta afirma ca starea de rau s-a ameliorat;

pacienta a inteles ca trebuie sa-si dozeze efortul pentru a nu amplifica durerea si starea de disconfort;

in inregistrat si notat in F.T: P=80b/min; T⁰=36,6⁰C; R=18r/min; T.A=100/65mm/HG.

5. Nevoia de a comunica

Probleme:

alterarea comunicarii verbale;

anxietate neliniste, lipsa de informatii despre boala.

Obiective:

pacienta sa demonstreze cresterea abilitatii de a comunica;

pacienta sa aiba incredere in echipa medicala si sa poata discuta probleme ce o nelinistesc;

pacienta sa depaseasca starea de anxietate;

pacienta sa fie informata despre boala, evolutie si investigatie;

pacienta sa diminueze nelinistea legata de boala.

Investigatii:

observ comportamentul pacientei, expresia fetei;

asigur mijloace de comunicare pe intelesul pacientei;

ofer pacientei informatii despre boala, evolutie, investigatii;

realizez un interviu care imi va permite o evaluare corespunzatoare.

Evaluare:

pacienta colaboreaza cu echipa de ingrijire;

pacienta discuta probleme referitoare la statutul sau;

pacienta incerca sa depaseasca starea de anxietate;

pacienta comunica bine si este inteleasa si ajutata de familie.

IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. I.C. Borundel Manual de medicina interna pentrru cadre medii-

Ed. Medicinala, Bucuresti 1979

2. Roxana Albu Anatomia si fiziologia omului-

Ed. Universul, Bucuresti 2001

3. Florin Chiru Urgente medicale-

Ed. RCR Print, Bucuresti 2003

4. Mioara Micu Medicina interna-

Ed. Carol Davila, Bucuresti, 2002

5. Ciurea T Bolile aparatului respiratir-

Ed. Universitatea, Craiova, 1996

6. Florian Chiru Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos-

Ed. Cison, Bucuresti, 2001

7. L. Morariu Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omulu

si colaboratorii    sanatos si bolnav- Ed. Universul, Bucuresti, 2000

8. L Titirica Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor-

Ed. Viata medicala, Bucuresti, 1998

V. ANEXE

ANEXA NR. 1

Recoltarea sputei

Recoltarea sputei pentru punerea in evidenta a bacilului Koch.

Deoare bacilul nu se elimina in secretii bronsice intr-un ridm constant, in

fiecare caz suspect de tuberculoza trebui sa se asigure colectarea a trei probe de

sputa in doua zile consecutive.

Proba "pe loc" se colecteaza in momentul vizitei, la care a fost suspect tuberculoza;

Proba de dimineasa devreme (produsul matinal), in ziua vizitei urmatoare programate, acasa pacientul colecteaza intr-un recipient special toata expectoratia formate in preimele 1-2 ore dupa desteptare;

A 3-a este produsul obtinut sub supravegherea personalului la prezentarea in cabinetul medical.

Este foaret important sa i se explice pacientului ca esantionul recoltat de la el sa contina secretii profunde ale arborelui bronsic, nu secretii oro-faringiene sau secretii nazale drenate posterior.

Transportul produsla laborator trebuie sa asigure prelucrarea lor cat mai devreme posibil. Probele recoltate in spital se vor inaita laboratorului in primele ore ale diminetii, iar cele recoltate in teren la distanta de laborator in primele 24 ore.

Transportul se va face in vase ermetic ichise, cu capace metalice sau de sticla.

Fig.1 Recoltarea sputei

ANEXA NR. 2

Monitorizarea respiratiei

Respiratia= functia si capacitatea vitala a organismului de a asigura O₂ necesar metabolismului celular si eliberarea CO₂ rezultat din acest metabolism.

Pregatim materialele necesare:

ceas secundar;

comprese;

solutie desinfectanta;

foie de temperatura;

pix de culoare verde.

Pregatirea psihologica a pacientului nu o efectuam deoarece numararea miscarilor respiratorii este efectuata fara ca pacientul sa cunoasca acest lucru.

Numarul miscarilor respiratorii poate fii efectuata si in timpul somnului.

Pozitia pacientului este de decubit dorsal;

Asejam mana cu fata palmara pe suprafata sternala a pacientului;

Numaram inspiratiile conform miscarilor de ridicare a peretelui toracic timp de un minut fara a ne modifica pozitia mainii;

Putem numara respiratiile fara a aplica mana pa suprafata toracica a pacientului, numai prin observarea si supravegherea miscarilor cutiei toracice.

Notare grafica

graficul respirator este notat in foia de temperatura cu, culoare verde;

pe foia de temperatura fiecare linie orizontala hasurata mai intens reprezinta valorile de 10, 15, 20, 25, 30, 35, ale respiratiei;

fiecare linie orizontala reprezinta o unitate in plus plecand de la valorile hasurate mai intens;

curba respirasiei este obtinuta prin unirea punctului actual cu cel anterior.

ANEXA NR. 3

Monitorizarea temperaturii

Definitie:nevoia de a mentine temperatura in limite normale reprezinta necesitatea mentinerii constante a temperaturii corpului intre 36⁰ si 37⁰C datorita procesului de termoreglare.

Termometrizarea in anumite afectiuni poate fi efectuata din 2h in 2h (neuroinfectii), din 1/2h in 1/2h pentru observarea oscilatiilor de temperatura dar in mod obisnuit masuram temperatura corpului dimineata - temperatura matinala si dupa-amiaza temperatura vesperala, dupa inregistrarea valorilor si depistarea modificarilor temperaturii:

Pregatim materialele necesare in functie de locul unde se va masura temperatura:

termometrul spalat si sters, ceas;

tampoane de vata, comprese de tifon;

solutie desifectanta, lubrifiant;

manusi prosop, tavita medicala.

Verificam inregistrarea termometrului.

Scuturam termometrul pentru revenirea HG in rezervor, cu miscari energice de

amplitudine mica "sus jos".

Pregatim psihic pacientul.

Modul de masurare

Axilar:

pozitia pacientului: sezand, decubit dorsal cu capul pe perna;

radicand bratul pacientului si stergem axila cu un prosop;

pozitionam termometrul cu rezervorul de HG cenrat azxilar;

apropiem bratul pacientului de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui;

durata termometrizarii este de circa 10 minute.

Plica inghinala:

pozitia pacientului este de decubit lateral;

pozitionam termometrul in plica inghinala si flectam coapsa pa bazin.

Cavitatea bucala:

se evita un caz de afectiuni ale cavitatii bucale, ale cailor respiratorii superioare;

pregatim pacientul cu 10-15 minute inainte de masurare, nu se vor consuma lichide sau alimente calde/reci si nu va fuma;

introducem termometrul in cavitatea bucala sublingual sau lateral cu arcada dentara;

rugam pacientul sa inchida gura si sa respire pen as;

durata termometrizarii este de 5 minute.

Rectal:

temperature rectal va fi masurata dupa o ora de repaus

pozitionam pacientul in decubit lateral si asiguram semiflexia membrelor inferioare;

copii mici sunt pozitionati in decubit dorsal sau ventral;

dupa lubrifiere introducem bulbul termometrului in rect prin miscati blande, circulare si de inaintare de 4-5 cm;

temperature rectal este de 0,5⁰C mai mare decat cea axilara.

Vaginal:

pozitia pacientei este de decubit dorsal cu picioarele usor indepartate sau decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie;

urmarim aceleasi etape ca la masurarea rectal introducand termometrul in vagin;

durata termometrizarii este de 5 minute;

temperature vaginala este de 0,5⁰C mai mare decat cea axilara.

ANEXA NR. 4

Informatii pentru toti!

Ce este tuberculoza?

Tuberculoza este o boala cauzata de infectia cu Mycobacterium tuberculosis (bacilul tuberculos).

Cum se trazmite tuberculoza?

Tuberculoza se trezmite pe cale aeriana de la o persoana la alta. Bacilii tuberculozei sunt eliminati in aer de omul bolnav in timpul tusei, stranutului sau vorbitului. Cand o persoana inspira bacilli acestia ajung in plamani, unde incep sa se inmulteasca. De aici pot ajunge pe cale sanguina si la alte organe: rinichi, coloana vertebrala, creier.

Fig.2 Ciclu de tranzmitere a tuberculozei pulmonare

Cum se manifesta tuberculoza?

tuse severa, datind de 2 sau mai multe saptamani;

dureri toracice (dureri in pipt);

Sputa sanguinolenta;

Oboseala;

Scadere in greutate;

Lipsa poftei de mancare;

Febra, mai ales spre seara;

Frison;

Transpiratii nocturne.

Cum va puteti controla pentru a afla daca aveti tuberculoza?

Se recomanda intradermoreactia (IDR) la tuberculina daca:

ati petrecut mai mult timp in preajma unei persoane bolnave de TBC;

aveti boli care afecteaza sistemul imunitar (diabet zaharat, HIV, cancer, etc.)

locuiti intr-o zona in care aceasta boala este mai frecventa;

utilizati droguri injectabile;

credeti ca ati putea avea aceasta boala.

Acest test il puteti face in unitati sanitare de profil sau la cabinetul medicului de familie. In cazul unei rectii pozitive a testului IDR va fi nevoie si de alta investigatii pentru a verifica prezenta bolii:radiografia pulmonara si examenul sputei.

Cum se teteaza tuberculoza?

Tuberculoza este o boala care poate fi vindecabila prin tratament cu mai multe medicamente diferite (isioniazina, rifampicina, pirazinamida, ethambutol, streptomicina).

Tuberculoza se vindeca dor daca pacientul urmeaza recomandarile medicului specialist.

Tratamentul tuberculozei este GRATUIT.

De ce este nevoie de tratament corect si complet?

Bacilul tuberculozei se distruge foarte greu. Tratamentul dureaza mult, in cele mai multe din cazuri 6 luni, pentru a distruge in totalitate bacilii. Dsi veti incepe sa va simtiti mai bine dupa doar cateva saptamani de tratament, trebuie sa continuati tratamentul pana ce bacilii sunt distrusi. Daca nu urmati tratamentul bacilii tuberculozei se vor inmultii si durata bolii se va prelungi.