asistent medical generalist - Ingrijirea pacientului cu insuficienta‚ renala‚ cronica‚

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

 

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA‚ RENALA‚ CRONICA‚

 

AN SCOLAR 2012-2013

CAPITOLUL I .

1 . 1 . Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie paratului Renal

1 . 1 . 1 . Anatomia si fiziologiparatului renal

1 . 2 Prezentarea teoretic Insuficientei Renale Cronice

1 . 2 . 1 Defintie

1 . 2 . 2 Etiologie

1 . 2 . 3 Patogenie

1 . 2 . 4 Simptomatologie

1 . 2 . 5 Tratament

CAPITOLUL II .

2 . 1 Internarea pacientului in spital

2 . 2 Asigurarea conditiilor de spitalizare

2 . 3 Asigurarea conditiilor igienice ale pacientilor internati

» Pregatirea patului si accesoriile lui

» Schimbarea lenjeriei de pat

» Asigurarea igienie personale,corporale si vestimentare a pacientului

» Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat

» Observarea pozitiei pacientului in pat

» Schimbarea pozitiei si mobolizarea pacientului

» Captarea eliminarilor

2 . 4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative

2 . 5 Alimentatia bolnavului

2 . 6 Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

2 . 7 Recoltarea produselor biologice si patologice

2 . 8 Pregatirea pacientului si efetuarea tehnicei speciale impuse de afectiuni

2 . 9 Educatie pentru sanatate

» Profilaxia bolii

2 . 10 Externarea pacientului

CAPITOLUL III

3 . 1 Prezentarea cazurilor de boala

3 . 2 Concluzii asupra lucrarii

CAPITOLUL I .

1 . 1 . Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie paratului Renal

1 . 1 . 1 . Anatomia si fiziologiparatului renal

A . Anatomiparatului Renal

Aparatul urogenital - este format din aparatul urinar si genital . Cea mai mare parte a produsilor de excretie se elimina, printr-un ansamblu de organe care formeazparatul excretor

Aparatul urinar - este alcatuit din cei doi rinichi si de caile evacuatoare ale urnii: calice, bazinete, uretere, vezica urinara si uretra .

Rinichii - organele secretoare ale urinii, au forma de boabe de fasole si sunt situati de o parte si alt coloanei lombare . Fiecare rinichi, incojurat de un strat celulo-adipos si invelit de o capsula fibroasa inextensibila, este situat in loja renala Rinichii au o margine externa convexa, o margine interna concava si doi poli: unul superior si altul inferior . Pe partea concava se afla hilul renal, alcatuit din artera si vena renala, limfaticele, nervii, jonctiunea uretero-bazinetala . Rinichiul drept este situat ceva mai jos decat cel stang . Loja renala este limitata in sus de diafragm, in spate de ultimele doua coaste si dedesubtul lor de muschi si de aponevrozele lombare, iar inainte, de viscerele abdominale . Situarea lombo-abdominal rinichiului explica de ce durerile renale pot fi resimtite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masbdominala si de ce flegmoanele perinefritice cu evolutie superioara imbraca simptomatologie toracica .

Nefronul - este unitate esential[ morfofunctional rinichiului alcatuit din glomerul si tubul urinifer .

B . Fiziologiparatului renalA 

Rinichii au rol in formarea urinei contribuind la mentinerea hemostaziei prin: eliminarea catabolitilor,mentinerea concentratiei catabolitilor,mentinerea echilibrului acido-bazic, mentinerea presiunii osmotice,mentinerea izovolemiei (volum de lichid circulant) .

Caile urinare au rol in transportul urinei .

1 . 2 Prezentarea teoretic Insuficientei Renale Cronice

1 . 2 . 1 Defintie

Insuficienta Renala Cronica reprezinta incapacitatea rinichilor de a filtra in mod adecvat din sange produsii finali de metobolism . (Merk) .

Insuficinta Renala Cronica survine ca urmare lterarii iereversibile a functiei renale . In urma distrugerii unui numar mare de nefroni (prin ischemie,necroza,inflamatii in cursul unor afectiuni renale),rinichiul nu mai poate raspunde necesitatilor functionale . Apar astfel incapacitatea de a excreta produsi de metabolism si de a reactiona la excesul sau deficitul de lichide si saruri .

1 . 2 . 2 Etiologie

Etiologia insuficientei renale cronice (IRC) este multipla, cuprinzand:glomerulonefrite (GN) primare si secundare; nefropatii interstitiale de cauza medicala, urologica si necunoscuta

nefropatii vasculare; nefropatii tubulare primitive si secundare;colagenoze;boli metabolice cu afectare renala (diabet zaharat, guta, amiloidoza,nefrocalcinoza, mielomul multiplu, crioglobulinemia mixta, etc . ); . boli ereditare congenitale (polichistoza renala, sindromul Alport, etc . );cauze rare (nefropatia de iradiere, sindromul nefrotic infantil, etc . )

TABEL 1-Etiologia IRC conform USRDS 1996 Annual Report

A 

1 . 2 . 3 Patogenie

Se stie ca, in mod normal rinichiul are o rezerva functionala care ii permite sa se adapteze unor solicitari crescute . In insuficienta renala cronica, distrugerea netronilor nu mai permite aceastdaptare . Prima functie alterata este capacitatea de concentratie . In stadiul initial, rinichiul poate asigura homeostazia mediului intern, adica sa mentina constanta cantitatea de sare, apa, substante azotate si electroliti din organism, care se realizeaza prin unele mecanisme compensatoare, principalul fiind poliuria .

In aceasta perioada, poliuria se insoteste de hipostenurie (de scaderea capacitatii de concentratie) . Odata cu progresarea leziunilor, poliuria devine maxima si scaderea capacitatii de concentratie este foarte severa . Cand densitatea urinii oscileaza, invariabil intre 1010-1011 aceasta este faza de izostenurie .

In ultimul stadiu insuficienta renala se decompenseaza si apare oliguria cu izostenurie si apoi uremia terminala .

Oliguria:diureza scazuta, respectiv sub 800 ml/zi .

Poliuria: bolnavul prezinta mictiuni frecvente in cantitati mari . diureza fiind 2500 ml/zi .

1 . 2 . 4 Simptomatologie

In stadiul compensat, starea generala este relativ buna . Diagnosticul se precizeaza prin explorarea functiilor renale, care arata scaderea capacitatii de concentrare si reducerea filtrarii glomerulare . Pot aparea unele semne clinice ca: astenie; cefalee; scaderea poftei de mancare .

Cel mai important semn este poliuria, care se insoteste la inceput de hipostenurie, iar mai tarziu de izostenurie .

In stadiul de insuficienta renala decompensata, starea generala se altereaza progresiv, aparand numeroase simptome clinice si biologice .

-tulburarile digestive se accentueaza, aparand inapetenta, greturi, varsaturi, diaree . -bolnavul prezinta prurit si o paloare caracteristica(galben-murdar) a tegumentelor si mucoaselor .

-apar semne nervoase ca: cefalee, ameteli, somnolenta sau criza convulsiva, bolnavul este dispneic .

-analiza sangelui pune in evidentnemia si unele tulburari hemoragice .

-urinile sunt palide, iar mai tarziu apare oliguria terminala .

Stadiul terminal al insuficientei cronice este uremia

Evolutia:- este foarte variabila, uneori rapida (in cateva luni), alteori lenta (in cativni) . Supravegherea riguroasa, cu mentinerea echilibrului hidroelectrolitic si metabolic, permite o evolutie indelungata .

1 . 2 . 5 Tratament

Tratamentul profilactic vizeaza

-depistarea si tratarea in faza incipienta, a fectiunilor renale, in special a celor bilaterale;

-evitarea hemoragiilor si deshidratarilor;

-tratarea complicatiilor .

Tratamentul curativ vizeaza:

-repausul va fi partial in stadiul compensat [12-14 ore/zi] si total in cel decompensat;

-in faza compensata dieta normocalorica [2000-3000 calorii/zi], moderat hipoproteica, normolipidica si hiperglucidicaA 

-in faza decompensata proteinele vor fi reduse 2-3 g/zi/kg corp, se administreaza glucide in exces si putine grasimi .

-in faza de uremie, cand alimentatia pe cale orala nu este posibila,se recurge llimentarea pe sonda sau perfuzie intra venos adaugandu-se cantitatea de apa pierduta prin varsaturi, diaree, urina .

Tratamentul medicamentos:

-se combate acidozdministrand alcaline sub forma de acetat de Na, citrat de Na, se vvea grija ca Na sa nu fie dat in exces .

Tratamentul substitutiv renal

-in faza terminala se face hemodializa -metoda de epurare a sangelui cu ajutorul unui rinichi artificial . Metoda utilizeaza un dializor (o membrana semipermeabila) pentru a filtra sangele si a elimina reziduurile si excesul de lichide . Sangele pacientului este pompat in dializor, care serveste drept filtru . La fel ca si in cazul dializei peritoneale, reziduurile si excesul de lichide traverseaza membrana si raman in dializat . Sangele astfel epurat se intoarce in organism . Hemodializa este mai rapida decat dializa peritoneala si, in general, ciclul se termina in 4 ore . Ea este repetata de aproximativ 3 ori pe saptamana .

CAPITOLUL II .

2 . 1 Internarea pacientului in spital

Internarea in spital pentru fiecare pacient in parte reprezinta o etapa deosebita deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu munca, familia si prietenii sai .

Pacientii cu insuficienta renala cronica necesita internare intr-un spital,care se face pe baza unei bilete de trimitere . In salon asistenta medicala preia pacientul ,ajuta la instalarea in salon, dupa care ajuta medicul la consultarea pacientului . Pregateste pacientul pentru examene de laborator

Pacientul va fi asezat cat mai comod in pat,asistenta medicala trebuie sbordeze pacientul cu calm si cu profesionalism . Siba o atitudine pozitiva fata de pacient cat si fata de apartinatori si evident sa pastreze secretul profesional .

2 . 2 Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii, in majoritatea cazurilor, este vindecarea . Saloanele trebuie sa fie luminoase, curate, fara umezeala excesiva, ssigure o temperaturmbiantdecvata, sa poata fi aerisite ori de cate ori este necesar, sa fie dotate cu o aparatura cat mai moderna .

Peretii sa fie cat mai usor de curatat iar paturile cat mai confortabile, cu rezematoare pentru spate si sa fie accesibile din toate partile, siba lenjerie curata . Pacientii vor fi repartizati in functie de gravitatea bolii,de varsta si de sex .

2 . 3 Asigurarea conditiilor igienice ale pacientilor internati

» Pregatirea patului si accesoriile lui

Pregatirea si schimbarea patului

 A  Din cauza ca pacientul isi petrece majoritatea timpului de boala si de convalescenta in pat, acesta trebuie sibnumite calitati .

Calitatile patului: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfactat cerintele de confort ale pacientului, cat si ale personalului de ingrijire: lungime 2 m, latime 80-90 cm, inaltimea de la dusumea pana la saltea de 60 cm; sa-i permita pacientului sa se poate misca in voie, sa nu-i limiteze miscarile, sa poata, la nevoie, sa coboare din pat, sa poata sta in pozitie sezand, sprijinindu-si picioarele comod pe podea; asistenta sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatiile si tratamentul cat mai comod; usor de manipulat si curatat; confectionat din tuburi usoare din metal (vopsite in alb); asezat pe rotite prevazute cu cauciucuri, sau pe dispozitiv de ridicat prevazut cu rotite .

Calitatile somierei (partea principal patului): trebuie sa fie confectionata din sarma inoxidabila, sa fie puternica, elastica, bine intinsa, pentru a nu ceda sub greutatea pacientului .

Tipuri de paturi

- simplu, cu somiera dintr-o singura bucata

-simplu cu rezemator mobil

-cu somiera mobila

-ortopedic-cadranul somierei confectionat din mai multe bucati

-universal

-universal pt . tratament ortopedic cu somiera mobila

-pt . sectiile de traumatologie

-diferite tipuri pt . terapie intensiva, cu aparatoare demontabila

-inchis cu plasa

-pt . sugari si copii-cu gratii mobile prevazute cu dispozitive de siguranta

ccesoriile patului

 A  Salteaua va fi confectionata din burete, material plastic, care se curata si se dezinfecteaza mai usor; salteaua poate fi din cauciuc sau din material plastic, umplute cu apa sau cu aer, avand avantajul ca permit umflarea succesiv compartimentelor dupa necesitate (pentru prevenirea escarelor) .

 A  Pernele trebuie sa fie in numar de doua: una umpluta cu iarba de mare, iar cealalta din burete, material plastic sau puf . Dimensiunea lor: 55 cm latime, 75 cm lungime .

 A  Patura confectionata din lana moale, trebuie sa se poata spala usor . Lenjeria este bine siba cat mai putine cusaturi .

A Lenjeria necesara: doua cearsafuri, doua fete de perna, o aleza sau traversa si musama . Cearsaful dintr-o singura bucata, dimensiunile 2,60 m x 1,50 m ca sa se poata fixa bine sub saltea . Musamaua confectionata din cauciuc sau material plastic, cu rol de a proteja salteaua de diferite dejectii se foloseste numai lnumiti bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10 m . Aleza ce acopera musamaua este confectionata din panza; va fi de aceeasi lungime, insa cu 15-20 cm mai lata decat musamaua pantru a o acoperi perfect; fata de perna, confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei, se va incheia cu snur pe partea laterala sau fara snur, cu deschizatura suprapusa .

 A  Utilaj auxiliar: sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de invelitoare, mese adaptate la pat, agatatoarele pentru usurarea mobilizarii active .

» Schimbarea lenjeriei de pat

Schimbarea lenjeriei de pat are ca scop asigurarea conditiilor igienice si de confort ale pacientului . Schimbarea de pat se face deobicei dimineata, inainte de curatirea salonului, dar dupa masurarea functiilor vitale si efectuarea toaletei . Daca insa in cursul zilei se murdareste, schimbarea eu trebuie facuta imediat, indiferent de orar si la nevoie de mai mai multe ori pe zi .

Schimbarea lejeriei fara bolnav in pat .

Inainte de toate ii explic bolnavei necesitatea si simplitatea tehnicii si fiind o pacientctiva o ajut sa se ridice pe marginea patului si sa ia loc pe un scaun sau fotoliu, in cazul in care este frig ii ofer o patura cu care o invelesc .

Materiale necesare:cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne .

Tehnica: se indeparteaza noptiera de langa pat, se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului . Pe scaun se aseaza, in ordinea intrebuintarii, lenjeria curata, pernele, paturile, impaturite corect . Cearsaful se aseaza la mijlocul saltelei, se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus . Se introduce cearsaful adanc sub saltea lmbele capete . Se executa coltul: persoansezata cu fata spre capatul patului: cu mana de langa pat prinde partea lateral cearsafului la o distanta egala de la colt, cu lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa saltea; partea de cearsaf de sub marginea inferioar saltelei se introduce sub saltea; se lasa in jos partea de cearsaf ridicata ; se introduce sub salteaA  parte de cearsaf care atarna sub marginea inferioar saltelei; celelalte trei colturi se fac dupceeasi procedura . Se introduce apoi sub saltea toata partea lateral cearsafului incepand de la colturile saltelei; se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute . Daca este nevoie se aseaza musamaua (transversal, la mijlocul patului) si se acopera cu aleza .

Apoi se aseaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura; marginea cearsafului dinspre cap se rasfrange peste patura . Pentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor pacientei, se va face o cuttat din cearsaf, cat si din patura, astfel: se aseaza palma mainii dinspre picioare pe patura, iar cealalta mana se introduce sub cearsaf, ridicand cearsaful si patura peste palma opusa, formand astfel o cuta; se introduce apoi sub capatul de la picoare al saltelei, atat cearsaful cat si patura, apoi se aseaza colturile folosind procedura descrisa mai sus . Daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se introduce in plic, dupa ce se indoaie in lungime . Se aseaza pernele introduse in fetele de perna curate .

Schimbarea lenjeriei cu bolnavul in pat

Žn sectiile unde pacientele sunt in imposibilitatea de a se ridica din pat, in primele zile postoperatorii, asistenta este nevoita de cele mai multe ori sa schimbe lenjeria de pat, cu bolnavul in pat . In acest scop asistenta urmareste ca bolnavul sa prezinte o stare de bine, confort fizic si psihic, si o stare de igiena permanenta . Aceasta este o ocazie csistenta sa comunice cu bolnavul pentru a-i dcestuia posibilitatea sa-si exprime sentimentele, sa-si usureze starea sufleteasca, sa castige increderecesteia .

Materiale necesare: cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne paravan, sac de rufe, eventual lenjerie curata de corp si material necesar pentru a spala pacientul, daca s-a murdarit

Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii, impaturita in felul urmator: patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in trei sub forma de armonica; aleza se ruleaza impreuna cu musamaua in lungime; cearsaful se ruleaza in lungime .

Se evita curentii de aer, se asigura intimitatea bolnavului, ferindu-l de priviri indiscrete, se asigura masurile privind asepsia .

Se anunta bolnavul asupra procedeului, se linisteste si se asigura ca manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri, solicitandu-i-se cooperarea .

Tehnica: se face de catre dousistente asezate de o parte si de cealalt patului . Bolnavul ramane acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura . Marginile cearsafului murdar se desfac de sub saltea de jur imprejur .

Asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii acestuia, sprijinindu-i capul sub antebrat . Apoi cu mana dreapta (retrasa de sub axila) trage usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi directie . Se aseazpoi in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia flectandu-i putin , iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse . Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept , sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor . Bolnavul se mentine acoperit . Asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului; sulul de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate . Pe jumatatea liber patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite mai inainte . Se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea liber patului si se aseaza o pernaA  imbracata in fata de perna curata , apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si sub genunchi .

Pentru duce bolnavul in decubit lateral stang , asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept: prinde bolnavul de axila stanga, o ridica usor, introduce mana dreapta sub umerii ei, ii sprijina capul pe antebrat si dupceeasi procedura, intoarce pacientul in decubit lateral stang aducandu-l dincolo de cele doua suluri de lenjerie . Asistenta ruleaza mai departe din partea dreapta, lenjeria murdara o indeparteaza, introducand-o in sacul de rufe murdare ; apoi deruleaza lenjeria curata si o intinde bine , iar bolnavul este adus in decubit dorsal, sprijinit de cele dousistente . Se efectueaza colturile dupa tehnica cunoscuta . Patura de deasupra bolnavului se impatura in trei si se aseaza pe un scaun; bolnavul ramane acoperit cu cearsaful folosit pantunci . Peste acesta , asistentseaza cearsaful curat impaturit anterior in trei, in forma de armonica, astfel ca una din marginile libere sjunga sub barbia pacientului . Colturile de sus ale cearsafului curat se tin fie cu mana, fie de catre bolnav, fie de catre o alta persoana . Cele dousistente care sunt de o parte si de alt patului, prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului murdar si printr-o miscare in directia picioarelor bolnavului, indeparteaza cearsaful murdar si acopera in acelasi timp bolnavul cu cearsaful curat . Se aseaza patura peste cearsaf rasfrangand marginea dinspre cap pe patura . Se continuranjarea patului, se pliaza patura cu cearsaful deasupra degetelor de la picioarele bolnavului .

Pacientul poate fi asezat in pozitie sezand- schimbarea lenjeriei se face in latimea patului

Se efectueaza tot de catre doua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, aseaza si deruleaza cearsaful curat pregatit in prealabil .

» Asigurarea igienie personale,corporale si vestimentare a pacientului

Pacientii cu IRC sunt deobicei activi si isi fac singuri toaleta . ingrijirea cavitatii bucale este obligatorie,cariile dentare se pot suprainfecta dand nastere unui focar cu urmari grave .

Žn functie de tipul pacientului, acesta, n-are nevoie de ajutor, are nevoie de sprijin fizic si psihic, are nevoie de ajutor partial,necesitjutor complet . Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza cu scopul de a i se asigura confortul si igiena si consta in mentinerea pielii in stare de curatare perfecta .

A Obiectivele asigurarii igieniei personale,corporale si vestimentare a pacientului

indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos descuamat si impregnate cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejectii si alte substante straine, care adera la piele

- deschiderea orificiilor de excretie ale glandelor pielii

- inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism

- producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizeaza mobilizarenticorpilor

- linistirea bolnavului, crearea unei stari placute de confort

Principii de respectat

- se apreciaza starea general bolnavului , pt . a evita o toaleta prea lunga, prea obositoare

- se verifica temperaturmbianta, pentru a evita racirea bolnavului

- se evita curentii de aer prin inchiderea geamurilor si a usilor

- se izoleaza bolnavul (daca e posibil printr-un paravan) de anturajul sau

- se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, schimbarii lenjeriei patului si a bolnavului si pentru prevenirea escarelor

- bolnavul va fi dezbracat complet si se vcoperi cu cearsaf si patura

- se descopera progresiv numai partea care se va spala

- se stoarce corect buretele sau manusa de baie, pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav

- se sapuneste si se clateste cu o mana ferma, fara brutalitate, pentru a favoriza circulatia sanguina

- apa calda trebuie sa fie din abundenta, schimbata de cate ori este nevoie, far se lasa sapunul in apa

- se insista la pliuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si axile

se mobilizeazrticulatiile in toatmplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse escarelor

- ordinea in care se face toaleta pe regiuni: spalat, clatit, uscat

- se muta musamaua si aleza de protectie, in functie de regiunea pe care o spalam

Etapele toaletei

Se va respecta urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile, apoiA  bratele si mainile, partenterioar toracelui, abdomen, fatnterioar coapselor; se intoarce bolnavul in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioar coapselor, din nou in decubit dorsal, se spala gambele si picioarele, organele genitale externe - ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale .

- inainte de a incepe baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea pacientului - puls, tensiune, respiratie - ce mobilizare i se permite in ziua respectiva, daca se poate spala singur, pe care parte a corpului;

- toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat permite examinarea tegumentelor si observarea unor modificari - de exemplu, roseata, iritatie a€“ luarea unor masuri terapeutice;

- pentru activarea circulatiei sanguine, dupa spalarea intregului corp, se frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi regiunile predispuse la escare;

- pacientii care se pot deplasa vor face baie la dus sau la cada, sub supravegherea personalului de ingrijire .

-in timpul baii pe regiuni a pacientului imobilizat la pat, trebuie evitat udareparatului gipsat, a pansamentului

Parul trebuie sa fie curat,suplu, stralucitor,cu o lungine corespunzatoare,urechile curate fara depozite,unghiile taiate scurt si pilite,pilea neteda,curata si elastica .

A Toaleta poate fi zilnica si saptamanala . Baia generala nu va depasi 15 minute si se vor indeplinii urmatoarele conditii: ferestrele si usile incaperii vor fi inchise, temperatura incaperii 18-20AsC,materialele necesare sa fie asezate in ordine la indemana,lenjeria curata se aseaza pe un radiator pentru a fi calda,se recomanda ca toaleta sa se faca inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat .

» Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat

Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de asistenta medicala cu scopul de sigura confortul si igiena bolnavului . Consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si in prevenireparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esential vindecarii .

Pacientul cu IRC este deobicei activ si isi face singur toaleta generala cu exceptia cazurilor in care IRC este asociata si cu alte boli care ii cer imobilizarea la pat . in acest caz se va face toaleta pe regiuni a pacientului .

Temperatura din salon trebuie sa fie cel putin 20A°C,se izoleaza patul de restul bolnavilor cu ajutorul paravanului,se toarnpa calda de 37A°C . Bolnavul este dezbracat complet dar ramane acoperit cu cearceaf . Se va respecta ordinea de spalare a suprafetelor corporale: fata,urechile, gatul, membrele superioare, fatnetrioar toracelui, abdomenul, suprafata posterioar toracelui, regiunea lombara, membrele inferioare, organele genitale,si la urma regiunenala . Dupa efectuarea spalarii,urmeaza indepartarea resturilor de sapun cu apa calda . Se usuca cu atentie regiunile si se pudreaza la nivelul pliurilor cu talc .

Bolnavul se imbraca cu lenjerie curata si se reface patul .

Toaleta ochiilor

Toaleta ochiilor incepe prin pregatirea pacientul si informarecestuia si apoi pregatirea materialelor necesare efectuarii toaletei,apa, prosop, tampoane din tifon, comprese, manusi de baie, tehnica de efectuare a toaletei ochiilor este urmatoarea:

- se indeparteaza secretiile oculare de la comisura externa spre cea interna, cu ajutorul unui tampon steril

- se spala ochii cu mancoperita cu manusi, se limpezesc si se sterg cu prosopul curat

Toaleta mucoasei nazale

Se pregatesc materialele necesare tampoane sterile, montate pe bastonase, ser fiziologic, , tavita renala, manusi de cauciuc apoi se pregateste pacientul se informeaza, i se explica necesitatea tehnicii, i se intoarce capul usor intr-o partese curata fosele nazale, fiecare cu cate un tampon umezit in ser fiziologic

-daca pacientul prezinta o sonda: se dezlipeste romplastul cu care este fixata, se retrage sonda 5-6 cm, se curata tubul cu un tampon de urmele de romplastse indeparteaza crustele de pe mucoasa nazala cu tamponul umezit in apa oxigenata diluata, se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru oxigenoterapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala, se fixeaza sonda

Toaleta urechiilor

Materialele necesare pentru aceasta tehnica sunt urmatoarele tampoane sterile, montate pe betisoare, tavita renala, apa,sapun, manusa de baie, prosop . Se infomreaza pacientul, se intoarce cu capul pe partea opusa . Ii se curata conductul auditiv extern cu tamponul uscat,se spala pavilionul urechii cu mancoperita cu manusa de bumbac cu sapun, curatind cu atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara, se limpezeste, se usuca cu prosopul pavilionul urechii si conductul auditiv extern

Toaleta unghiilor

Scopul acesteia obtinerea unei aparente ingrijite a pacientului indepartarea depozitului subunghial, care contine germeni patogeni evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacientii cu prurit . Pentru aceasta tehnicvem nevoie de apa, sapun, periuta, forfecuta de unghii, pila, prosop . pacientul este informat si asezat relaxat si ii se taie unghiile cu atentie, la nivelul degetului, pentru a degaja partile laterale spre a nu se aduna murdaria, apoi, se pilesc; mana sau piciorul se aseaza pe un prosop pe care se aduna fragmentele taiate .

Toaleta parului

Ingrijirea parului se face pentru starea de bine a pacinetului cu IRC, pentru examen E . E . G . Pentru aceasta tehnica este necasar asigurarea conditiilor de mediu o temperatua de 22-24A°C, inchiderea ferestrelor si evitarea curentiilor .

Materialele folosite sunt pieptene, sampon, uscator, lighean, apa calda, musama, aleza, prosoape . Se informeaza pacientul si se pregaeteste pentru efectuarea toaletei . Se pregateste patul si se protejeaza cu musama si aleza se umezeste parul, se samponeaza ,se maseaza usor pielea capului cu pulpa degetului, se spala de doua-trei ori ,se limpezeste parul din abundenta, se acopera cu prosopul uscat, se usuca parul, se piaptana cu blandete dupa terminarea toaletei urmeaza ingrijirile ulterioare:se acopera capul pacientului cu o basmaluta, se reinstaleaza pacientul in pozitie confortabila,obiectele folosite se dezinfecteaza .

Toaleta intima

Toaleta intima se face in scopul mentinerii igienei Partile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de presiune, mirosurilor neplacute, avand in vedere anatomia si fiziologia lor (pliuri ale pielii, orificii naturale ale corpului, glande, organe excretoare) . Se pregatesc materialele paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa port-tampon, cana cu apa calda, sapun lichid, prosop, manusa de cauciuc, manusa de baie, musama,aleza, se controleaza temperaturpei

Se informeaza pacientul ii se asigura intimitatea, se pregateste patul cu musama, pacientul fiind in pozitie ginecologica, se serveste un bazinet pentru a-si goli vezica urinarmane in pozitie ginecologica cu al doilea bazinet curat sub regiunea sacrata

Tehnica este urmatoarea se imbraca manusa de cauciuc, apoi cea de baie ,se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnand apa si sapun lichid,se limpezeste abundent,se scoate bazinetul,se usuca regiunea genitalnala, pliurile,se pudreaza cu talc pliurile,urmeaza ingrijirile ulterioare:se indeparteaza materialele, se aranjeaza patul ,pacientul este asezat comod

» Observarea pozitiei pacientului in pat

Scopul cunosterii pozitiilor pe care le au bolnavii in pat este de a informa medicul si de a descoperii sursa de dificultate care determina luarea de catre bolnav a diferitelor pozitii . Pozitia pacientului in pat este determinata de boala si de starea generala . Aceste pozitii sunt:

- pozitictiv€“ pacientul se misca singur, nu are nevoie de ajutor

- pozitia pasiv€“ pacientul nu poate sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdut forta fizica, are nevoie de ajutorul altei persoane; bolnavi grav, adinamici

- pozitia fortat€“ pacientul are o postura inadecvata,neobisnuita impusa de boala sau de necesitatea unui tratament .

Pozitiile obisnuite:

- decubit dorsal bolnavul este culcat pe spate cu fata in sus cu mainile pe langa corp - fara perna

- cu o perna subtire

- 2 perne

- decubit lateral drept sau stang- bolnavul sta culcat pe o parte cu piciorul dinspre pat intins cu cel de deasupra flectat, cu o perna sub cap, cu bratul pe langa cap .

- decubit ventral - bolnavul este culcat pe abdomen cu penra sau fara,capul intors intr-o parte, cu maine pe langa corp,saul flectate si asezate de-o parte si de alt capului .

- pozitia sezand - poate fi in pat sau fotoliu,trunchiul face ca membrele inferioare un unghi de 90A° . Se realizeaza prin asezare patru perne la spate, gambele sunt in semiflexie, pe coapse cu un sul sub genunchi,la picioare are un sprijinitor special,membrele superioare .

- pozitia semisezanda - se realizeaza cu o somierrticulata la un unghi de 30-45A°, se realizeaza prin sprijinirea cu doua perne .

- pozitia decliva - Trendelemburg - se realizeaza prin coborarea patului la extremitatea proximala cu 60A° incat bolnava sta cu capul mai jos de corp .

- pozitia procliva - este inversul pozitiei decliva

In functie de strea generala pacientul ocupa in pat o pozitie activia sau pasiva . In cazuri necomplicate pacientul isi pastreaza in pat o atitudine asemanatoare cu ce unei persoane sanatoase,deci vvea o pozitie activa .

Pozitidoptata de pacientul cu Insuficienta Renala Cronica este de decubit dorsal .

» Schimbarea pozitiei si mobolizarea pacientului

Mobilizarea bolnavilor trebuie facuta la timp, pentru prevenireparitiei unor complicatii:escare si tromboze si pentru juta pacientul sa-si reia viatctiva .

Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre 2 planuri dure : os si pat .

La pacientii cu IRC regiunile expuse escarelor sunt :regiunea occipitala,omoplati, coate, regiunea sacrococcigiana, calcaie . Riscurile sunt determinate de: starea generala, starea nutritionala, starea psihica, capacitatea de mobilizare, incontinenta, starea pielii . Evaluarea riscului la escare se face la internarea bolnavului in spital si la fiecare 8-10 zile, in functie de evolutie .

Pentru evitareparitiei escarelor se face schimbarea pozitiei pacientului la 2-3 ore si se evita imobilizareaSchimbarea pozitiei pacientului se face numai sub supravegheretent cadrelor medicale dupa masurarea pulsului,respiratiei,coloratiei tegumentelor, si a mucoasei,a tensiunii arteriale, precum si ltor manifestari care ar puteparea ca : transpiratia, tulburari de coordonare, lipsa echilibrului .

» Captarea eliminarilor

Captarea urinei:- urina este o solutie apoasa prin care sunt eliminate substante inutile si toxice rezultate din metabolism . Colectarea urieni se face in vase speciale numite urinare pentru femei si plosca pentru barbati . In cazul in care este necesara captarea urinei pe 24ore, pentru unele analize de laborator se face in recipiente cilindrice gradate de 2-4 l .

Dupa utilizare, urinarele se golesc imediat, se spala cu apa calda in jet, cu sapun si se dezinfecteaza .

Captarea fecalelor:- materiilor fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie si eliminate din organism printr-un act reflex numit defecatie prin anus . Captarea se face folosind urmatoarele materiale:paravan, bazinet, hartie igienica, materiale pentru spalarea mainilor, musama, aleza . Materialele fecale se pastreaza pana la vizita medicala in camera speciala intr-un recipient cu numele bolnavului, numarul salonului, al patului si ora defecarii .

Captarea varsaturilor:- prin varsatura se intelege evacuarea continutului stomacal prin caile digestive pe gura . Scopul observarii si captarii varsaturilor este obtinerea de informatii privind continutul gastric pentru stabilirea diagnosticului si bilantului lichidelor ungerate si eliminate zilnic din organism . In timpul varsaturii pacientului i se ofera o tavita renala sau se tine si cu mana dreapta se sustine fruntea bolnavului . Cand bolnavul s-a linistit se indeparteaza tavita renala si se pastreaza pana la vizita medicului intr-un dulap special,apoi se goleste , se spala, se dezinfecteaza si se sterilizeaza prin fierbere .

2 . 4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative

O importanta deosebita in supravegherea bolnavului o are monitorizarea functiilor vitale si vegetative ale organismului caci modificarile lor reflecta in mare masura starea general bolnavului si evolutia bolii .

Supravegherea functilor vitale si vegetative la pacientii internati se face prin masura periodic temperaturii, pulsului, tensiunii arteriale si consemnarecestora in foaia de observatie .

Temperatura:- reprezinta rezultatul proceselor oxidative din organismn, generatoare de caldura .

Scopul masurarii este evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza .

Locul de masurare a temperaturii este:axila,plica inghinala,cavitatea bucala,rect,vagin, si se masoara cu ajutorul termometrului maximal . Valoarea normal temperaturii este de 36-37A°,ldult . Temperatura trebuie masurata de doua ori pe zi, valoarea obtinuta se noteaza in foaia de temperatura,spatiul dintre doua linii orizontale corespunde la doua diviziuni de grade . Se noteaza cu pix de culoare albastra,in caz de modificari se anunta medicul .

Tehnica masurarii temperaturii in axila si notarea grafica: dupa ce se anunta bolnavul, se sterge axila prin tamponare cu prosopul si se aseaza termometrul cu rezervorul pe pielea centrului axilei, se mentine 10 minute, se sterge cu o compresa uscata termometrul, se citeste gradatia, se scutura, se noteaza un punct de culoare albastra in foaia de temperatura pe verticala corespunzatoare datei si timpului . Pentru fiecare diviziune a foii se socotesc doua diviziuni de grad, se uneste cu valoarenterioara pentru obtinerea curbei termice .

Pulsul:- reprezinta expansiunea ritmic arterelor ce se comprima pe un plan dur, osos si este sincrona cu sistola ventriculara . Palparea pulsului se face cu varful degetelor, index - mediu - inelar de la mana dreapta . Scopul masurarii pulsului este de a evalua functia cardiovasculara .

Elementele care se apreciaza sunt ritmul, amplitudinea, frecventa si celeritatea .

A Locul de masurare este oricare arterccesibila palparii si care poate fi comprimata pe

un plan osos: temporala_superficiala (la copii), artera carotida, regiunepicala (varful inimii), artera humerala, radiala, femurala, la nivelul regiunii poplitee(in spatele genunchiului), tibiala, pedioasa . Valorile normale a pulsului sunt 60-80 batai/minut ldulti . Notarea in foaia de temperatura se face cu pix de culoare rosie, iar spatiul dintre doua linii orizontale corespunde la 4 pulsatii/minut .

Materiale necesare:

pix culoare rosie

ceas cu secundar

Tehnica masurarii pulsului se pregatste pacientul,se asigura repaus fizic si psihic 10-15 minute, urmeaza reperarerterei fixarea degetelor index, medius si inelar pe traiectul arterei

se exercita o usoara presiune cu varful degetelor asupra peretelui arterial pana la perceperea zvacniturilor pline ale pulsului se numara pulsatiile timp de 1 minut . Consemnarea valorii obtinute se face printr-un punct pe foaia de temperatura, tinand cont ca fiecare linie orizontala reprezinta 4 pulsatii . Si se uneste valoarea prezenta cu centerioara cu o linie, pentru obtinerea curbei . In unele documente se noteaza cifric .

Tensiunerteriala:- reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali in cursul contractiei cardiace . tensiunerteriala variaza in fuctie cu varsta precum si cu orarul activitatilor in cursul zilei .

Scopul masurarii TA este evaluarea functiei cardiovasculare . Se masoara cu ajutorul tensiometrului si al stetoscopului pe bratul bolnavului . Valorile normale ldulti sunt: tensiunea sistolica 115-140 mmHg, tensiunea diastolica 75-90 mmHg . Se noteaza in foaia de observatie cu pix de culoare rosie,grafic sau cifric .

Materiale necesare

- tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)

- stetoscop biauricular

- tampon de vata

- alcool

- pix de culoare rosie

Tehnica masurarii tensiunii arteriale: se informeaza pacientul, repaus 15 minute inainte de masurare, spalare pe maini cu apa si sapun . Se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in extensie, se introduc olivele stetoscopului in urechi, se pompeazer in manseta pneumatica, cu ajutorul perei de cauciuc, pana la disparitia zgomotelor pulsatilesi se decomprima incet . La prima unda pulsatila, se noteaza tensiunea sistolica, iar la disparitia zgomotelor pulsatile se noteaza tensiunea minima diastolica; in foaia de observatie se noteaza cu rosu valoarea obtinuta, in portiunea inferioar foii de temperatura, corespunzator datei respective . Se poate nota si grafic pentru fiecare linie orizontala scotandu-se o unitate coloana de mercur

Respiratia:- reprezinta necesitatea fiecarui individ de a capta oxigen din mediul inconjurator necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxid de carbon .

Scopul masurarii respiratiei este evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evolutiei , al aparitiei unor complicatii si al prognosticului . Valorile normale sunt de 16-18 batai/minut .

Materiale necesare

-ceas cu secundar

-creion de culoare verde / pix cu pasta verde

-foaia de temperatura

Tehnica masurarii respiratiei se aseaza pacientul in decubit dorsal,far explica tehnica ce urmeaz fi efectuata ,plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui se numara inspiratiilor timp de un minut, se consemneaza valoriile obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura (fiecare linie orizontal foii reprezinta doua respiratii) se unesc A cu o linie a valorii prezente cu centerioara pentru obtinerea curbei

Diureza:- reprezinta cantitatea de urina eliminata din organism timp de 24 ore . Mictiunea este un act fiziologic constient de eliminare a urinei . Notarea se face intotdeauna dimineata .

Scopul masurarii diurezei

-obtinerea datelor privind starea morfofunctional aparatului renal si asuprltor imbolnaviri

-cunoasterea volumului diurezei

-efectuarea unor determinari caliatative (analize biochimice) din cantitatea totala de urina emisa

Materiale necesare masurarii diurezei

se pregatesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gat larg, spalate si clatite cu apa distilata (pentru a nu modifica compozitia urinei) si acoperite; se poate utiliza orice borcan de 2-4 litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast

se informeaza pacientul asupra necesitatii colectarii corecte a urinei si asupra procedeului

colectarea incepe dimineata, la o anumita ora, si se termina in ziua urmatoare, lceeasi ora

Tehnica masurarii diurezei

pacientul urineaza dimineata la o ora fixa; aceasta cantitate de urina, de la prima emisie, se arunca

se colecteaza, apoi, toate urinele emise in decurs de 24 de ore pan doua zi, lceeasi ora, pastrandu-se si urina de la ultima emisie

Frecventa mictiunilor:5-6 mictiuni/zi ldulti, 6-8 mictiuni/zi la varstnici

Cantitatea:1200-1800ml/24ore ldulti

Aspectul:clar, transparent

Culoarea:galben deschisa, usor diluata

Mirosul: amoniacal

Scaunul materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie si eliminate din organism printr-un act reflex numit defecatie . Vom urmari: culoarea, cantitatea, consistenta, mirosul, frecventa . In foaia de observatie pe langa numarul scaunelor se va notspectul: scaun normal I, scaun semiconsistent:/, scaun apos:-, scaun grunjos: Z, scaun mucos: X, scaun sangvinolent: S, scaun purulent: P

Materiale necesare efectuarii captarii materiilor fecale paravan,musama, aleza, bazinet, apa sapun, prosopA 

Tehnica:

Žn vederea captarii materiilor fecale la bolnavul imobilizat, se urmareste: separarea patului bolnavului de restul salonului, cu un paravan, dupa care se indeparteaza patura si cearsaful care acopera bolnavul, se protejeaza patul cu musama si aleza, se dezbraca si se ridica bolnavul si se introduce bazinetul incalzit sub regiunea sacrala; se acopera bolnavul pana la terminarectului defecarii . Se efectueaza toaleta regiunii perineale, se indeparteaza bazinetul cu atentie si se acopera cu capacul, indepartandu-se din salon . Se strang materialele folosite, se imbraca bolnavul, se acopera, se aeriseste salonul . Se spala mainile bolnavuli . Scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala in locuri special amenajate .

2 . 5 Alimentatia bolnavului

Alimentatia pacientului cu IRC este bazata pe un regim hipoproteic pentru a preveni progresia deteriorarii renale . Dieta este uneori bazata si pe o restrictie porturilor de sodiu si de potasiu . Pentru unii bolnavi, restrictia lichidelor poate fi de asemenea necesara . Iar daca insuficienta renala este insotita de diabet, se recomanda si un regim hipoglucidic .

La bolnavii care sufera de afectiuni renale majoritatea caloriilor trebuie sa provina din carbohidrati complexi .

Alimentatia trebuie sa cuprinda:oua,carne,peste,branza,paine,paste fainoase,orez,cartofi .

portul caloric trebuie sa tina cont de starea de nutritie a bolnavului, precum si deechilibrul azotat . Aportul caloric la bolnavii subnutriti va fi 40-45Kcal/Kg/zi, la bolnavii normoponderali 35Kcal/Kg/zi

Aportul mediu de glucide pentru un bolnav de 70Kg va fi: 340-460g/zi sub formade zahar si zaharoase, legume, fructe, paste fainoase .

Aportul mediu de lichide la o greutate de 70Kg: 80-90g/zi cu raport egal 1/1grasimi vegetale/grasimi animale

Aportul proteic . Regim hipoproteic prin reducerea fosfatemiei si depunerilor renalede fosfat de Ca .

Aportul de lichide-saruri . Se indica consumul unui pahar de apa dupa fiecare urinare pentru a se evita dezhidratarea .

Reechilibrarea hidro-electrolitica in IRC . Se administreaza diuretic-furosemid 500-1000mg intravenos lent sub controlul Na, K seric a diurezei

Combaterecidozei . Profilaxia starii de acidoza metabolica se obtine in formeleusoare si medii de IRC prin reducereportului oral de echivalenti acizi la 15-20mEg/zi, regim hipoproteic 0,6g proteine/zi cu 500-600mg fosfati .

A 

2 . 6 Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

Tratamentul insuficientei renala cronica este in functie de stadiul clinic .
Are ca obiectiv principal stoparea sau intarzierea degradarii functiei renale . Aceasta se realizeaza prin tratamentul simptomelor, prevenirea complicatiilor si eliminarea factorilor exogeni care pot agrava insuficienta renala cronica (medicamente nefrotoxice, infectii, toxice exogene etc . ), si printr-o dieta corespunzatoare .

Restrictia lichidelor depinde de retentia de apa, de nivelul sodiului din dieta, de utilizarea diureticelor si de prezenta insuficientei cardiace congestive .
porturile hidrice trebuie sa fie adaptate la volumul diurezei (cantitatea de urina emisa de bolnav), la care se adauga cantitatea de apa pierduta (prin diaree, varsaturi, transpiratie) Astfel, calculul se face adaugand 500 ml la volumul diurezei . Adaptarea volumului de lichide se face prin cantarire zilnica, masurarea diurezei si prin controlul edemelor . Lichidele se administreaza fractionat, in portii mici (inclusiv noaptea) pentru a preveni cresterea TA .

2 . 7 Recoltarea produselor biologice si patologice

Examinarile de laborator se fac pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului, depistarea unor imbolnaviri, complecteaza simptomatologia bolilor, reflectand evoluticestora, semnaland aparitia unor complicatii si comfirmand vindecarea .

La fiecare pacient cu IRC se efectueaza obligatoriu examenul sumar de urina, examenul de sange si explorarea mecanismelor functionale renale propriu-zise glomerulare si tubulare .

Analiza urinei:- se recolteaza urina din prima emisie urinara de dimineata cand urina este mai concentrata, dupa toaleta organelor genitale externe,se recolteaza 100-150 ml urina in recipient curat, dezinfectat . Examenul sumar de urina poate furniza date asupra starii functionale a rinichilor si asupra homeostaziei organismului . Examenul cuprinde: analiza macroscopica; microscopica, bacteriologica, fizico-chimica .

Pregatirea materialelor necesare urinar sau plosca, musama, aleza, materiale pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente in functie de examenul cerut lampa de spirt si chibrituri

Se pregateste pacientul psihic si fizic se anunta si se instruieste privind folosirea bazinetului ,sa stie sa utilizeze numai recipientul gol si curat,sa urineze fara defecatie, sa verse imediat urina in vasul colector,sa nu urineze in timpul toaletei . Se protejeaza patul cu musama si aleza, se aseaza plosca sub pacient, se face toaleta organelor genitale externe, se indeparteaza bazinetul si se inlocuieste cu altul curat

Tehnica:

recoltarea urinei pentru examen sumar

- din urina obtinuta se trimite un esantion de 100-150 ml

recoltarea urinei pentru urocultura la jumatatea mictiunii

- urocultura stabileste prezenta bacteriilor in urina

- se recolteaza urina de dimineata (concentratie mare de germeni), in absenta unui tratament cu perfuzii (efect de dilutie)

- inainte de inceperea tratamentului cu antibiotice, se spala mainile cu atentie si se usuca cu prosop curat

- prima cantitate de urina emisa, aproximativ 50 ml, se elimina la toaleta sau in bazinet, apoi fara sa se intrerupa jetul urinar, se recolteazproximativ 5 ml urina intr-o eprubeta sterila

- se flambeaza gura eprubetei inainte si dupa recoltare

- se astupa repede cu dopul

- se transporta la laborator sau se insamanteaza direct pe mediul de cultura si se introduce la termostat

Recoltarea sangelui:- pentru examenele de laborator se face dimineatjeun prin punctie venoasa . Explorarea modului in care rinichiul isi indeplineste functiile sale se poate face urmarind concentratia in sange a produselor de catabolism azotat, urmarind izotonia, izohidria .

Materiale necesare:

-materiale de protectie: masca de tifon, manusi sterile

-materiale sterile:sering 20 cm3, ace pentru punctie venoasa, casolete cu pense, tampoane si comprese, camp, apa si sapun

-medii de cultura: doua recipiente cu : bulion citrat, geloza semilichida;

-nesterile: lampa de spirt, chibrituri; solutii dezinfectante: alcool iodat, tinctura de iod,

Se pregateste pacientul pshic,se spala regiunea plicii cotului ,se degreseaza,se aseptizeaza cu alcool .

Tehnica pentru recoltarea sangelui aceasta se face de catre dousistente:

Primsistenta spala, degreseaza si dezinfecteaza regiunea, cealaltsistenta imbraca manusile sterile, aseaza campul steril, aseptizeaza regiunea cu iod .

Primsistentplica garoul la 10-12 cm de locul punctiei, aprinde lampa de spirt, imbraca manusi sterile, serveste seringa in conditii aseptice, apoiA  cealaltsistenta ia seringa si efectueaza punctia venoasa, aspira 20 ml de sange ; primsistenta desface garoul, cealalta retrage seringa . Primsistentseptizeaza locul punctiei , flambeaza dopul si gura balonului; cealalta insamanteaza: 2ml in eprubeta cu geloza ,A  10ml in bulionul citrat . Primsistenta flambeaza din nou gura balonului, dopul si inchide eprubeta, cealalta omogenizeaza prin miscari de inclinare si redresare .

Pregatirea produsului pentru laborator

se eticheteaza cu data , ora , temperatura (se pot recolta mai multe probe in 24 h)

se trimit imediat la laborator si se pun la termostat la 37AsC

se noteaza in foaia de observatie data si numele persoanei care a recoltat

Se reorganizeaza locul .

Studiul functiei renale de depurare a catabolitilor proteici - Pentru aceasta se determina: ureea sangvina: valoare normala 20-40 mg%, acidul uric: valoare normala 3-5 mg%, creatinina: valoare normala 0,6-1,3 mg% .

2 . 8 Pregatirea pacientului si efetuarea tehnicei speciale impuse de afectiuni

Pregatirea pacientului pentru dializa se face astfel: ii explicam pacientului unde urmeaza sa meraga si tehnica utilizata in procesul de dializa, se preia pacientul pe sectia de dializa . Urmeaza pregatirea fizica si psihic pacientului pentru inceperea dializei, se preleveazaA  produse hematologice ale pacientului . Se pregateste aparatulde dializa, se monteaza sistemele si destinderea serului pentru inceperea dializei cu supravegherea continu pacientului . Se efectueaza taratamentul medicamentos si perfuzabil a pacientului la indicatia medicului . Se face canatarirea inainte si dupa inceperea dializei a pacientului, se panseaza cateterele permanente de dializ pacientului si se panseaza fistulele dupa efectuarea dializei .

Trebuie sa monitorizam continua tensiunerteriala si ritmul cardiac al pacientului in timpul dializei .   A  Se face incheierea dializei apoi se asigura igienparatelor de dializa dupa efectuare a fiacarei dializa cu sterilizarea si dezinfectiparatelor . Se reorganizeaza locul de munca .

Dializa suplineste functia renala diminuata, cu ajutorul unei membrane, ce joaca rolul de filtru, pentru a elimina reziduurile si excesul de lichide din organism . Alegerea unei metode de dializa (peritoneala sau hemodializa) depinde de gravitatea insuficientei renale .

Hemodializa este o interventie ce trebuie practicata in spital . Metoda utilizeaza un dializor (o membrana semipermeabila) pentru a filtra sangele si a elimina reziduurile si excesul de lichide . Sangele pacientului este pompat in dializor, care serveste drept filtru . La fel ca si in cazul dializei peritoneale, reziduurile si excesul de lichide traverseaza membrana si raman in dializat . Sangele astfel epurat se intoarce in organism . Hemodializa este mai rapida decat dializa peritoneala si, in general, ciclul se termina in 4 ore . Ea este repetata de

aproximativ 3 ori pe saptamana .

.

Scintigrafia renala: bolnavului i se injecteaza intravenos o cantitate de substanta radioactiva, cu tropism renal, dupa care, cu ajutorul unui aparat scintigraf, se detecteaza repartizarea radiotrasorului in parenchimul renal .

2 . 9 Educatie pentru sanatate

» Profilaxia bolii

a) Profilaxia primara:- Scopul- Reducerea ritmului de diminuare a functiei renale care stinga gradul final al IRC

Parametrii afectarii renale

b) Profilaxia secundara

Profilaxia bolilor care pot provoca insuficienta renala cronica: uropatii obstructive, colagenoze glomerulopatii, nefropatii tubulare, interstitiale, vasculare, boli metabolice etc .

Evitarea efortului fizic excesiv, a traumatismelor, a interventiilor chirurgicale, rsurilor etc .

Limitarea solicitarii glomerulare a€“ regim alimentar hipoproteic .

Limitarea in administrarea de vaccinuri, seruri, preparate de sange, preparate proteice .

Profilaxia si tratamentul precoce al bolilor intercurente, al hemoragiilor .

Excluderea preparatelor nefrotoxice: antibiotice (Gentamicina, Canamicina, Streptomicina, Tetracicline, Amfotericine s . a . ), nitrofurani, Acid nalidixic, sulfadiazine, inhibitori ai anhidrazei carbonice, hipoglicemiante contraindicate, saruri de Au, Bi, As, Ag, Fenacetina, Acid acetilsalicilic, anticonvulsivante etc .

Corijarea tensiunii arteriale, TA-tint‰¤ 130/80 mmHg .

Micsorarea proteinuriei (prin administrarea IEC, BRA si a statinelor) .

Corectinemiei (Hb > 120 g/l, saturatia transferinei > 20%) .

Evitarea graviditatii .

2 . 10 Externarea pacientului

Externarea pacientului este stabilita de medicul curant dupa reducerea simptomatologiei si dupa efectuarenalizelor de control . Asistenta informeaza pacientul asupra datei in care trebuie sa se prezinte la control medical,prescrie medicatia si explica necesitatea continuarii tratamentului si la domiciliu . Anunta familia pacientului,in vederesigurarii unui insotitor la externare,instruind si apartinatorii pacientului de tehnicile necesare pentru continuarea tratamentului la domiciliu si va insista si asupra datei revenirii la control si necesitatecestuia .

Intocmeste biletul de externare si scisoarea medicala catre medicul de familie sub indrumarea medicului curant ,pentru ca la domiciliu pacientul sa fie sub supravegherea medicului de familie si aA  personalului medical .

CAPITOLUL III

3 . 1 Prezentarea cazurilor de boala

CAZUL I-Plan de ingrijire

Culegerea datelor

Nume si prenume: A . C

Sex: M

Varsta: ani;

Inaltime: 1 cm;

Greutate: kg

Data nasterii: 1

Domiciliu:Judet:Mures;Localitatea:Sancrai Nr:

Ocupatia: pensionar

Perioada internarii:

Antecedente personale fiziologice:corespunzator varstei

Antecedente personale patologice:repetate angine ,amigdalite,sinuzite

A Diagnostic la internare:colica renala stanga si IRC stadiul II

Istoricul bolii: in urma cu 10 ani a fost operata de colecist si in afara bolilor din copilarie nu a suferit de alte afectiuni .

Manifestari de dependenta:

-transpiratii, neliniste, durere, teama; .

-inapetenta, hidratare insuficienta; .

   A  -durere lombara, iritabilitate

Problemele pacientului:

durere persistenta in regiunea lombara; .

-polakiurie cu nicturie; . anxietate, perturbarea somnului

-dificultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator; .

   A  -cresterea temperaturii peste limitele normale;greutate in a respira .

CAZULII-Plan de ingrijire

Culegerea datelor

Nume si prenume: A . A

Sex: F

Varsta- ani;

Inaltime- 1 0cm;

A Greutate: kg

Data nasterii:

Domiciliu: Judetul:Mures,Tg . Mures

Ocupatia: pensionara

Antecedente personale fiziologice:corespunzator varstei

Antecedente personale patologice: bolile copilariei,sarcina extrauterin   A 

Diagnostic la internare:colica renala dreapta

Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt: dureri inregiunea lombara, polakiurie, nicturie, stare generallterata, asteniefizica, parestezii in membrele superioare

Manifestari de dependenta:transpiratii, neliniste,insomine, nevrozitate,oboseala,stare depresiva,disurie,inapetenta, hidratare insufucienta,durere articulara, tegumente si mucaoase uscate .

Problemele pacientei alterarea starii generale,durere colicativa dreapta, anxietate, transpiratii abundente, polakiurie, nicturie, disurie,deshidratare, deficienta de a se alimenta si hidrata, greutate in respiratie, diminuarea miscarilor, febra .

A 

CAZUL III-Plan de ingrijire

Culegerea datelor

Nume si prenume: S . C .

Sex: F

Varsta-55ani;

Inaltime- 163cm;

Greutate: 58kg

Data nasterii: 14 . 03 . 1958

Domiciliu: Judetul:Mures,Tg . Mures

Ocupatia: pensionara

Antecedente personale fiziologice:corespunzator varstei

Antecedente personale patologice: bolile copilariei    A 

Diagnostic la internare:colica renala dreapta

Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt: dureri inregiunea lombara, HTA polakiurie, nicturie, stare generallterata, asteniefizica, parestezii in membrele superioare

Manifestari de dependenta: scaderea ponderala, slabiciune, oboseala

tulburari hidro-electrolitice ,transpiratii,disurie,inapetenta, hidratare insufucienta,durere articulara, tegumente si mucaoase uscate .

Problemele pacientei: alterarea starii generale,durere colicativa dreapta, HTA , polakiurie, nicturie, disurie,deshidratare, deficienta de a se alimenta si hidrata, greutate in tulburari hidro-electrolitice si acido-bazice, reducerea mobilitatii fizice, anxietate