Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Anomalii de numar ale ureterelor
Se mai numesc uretere supranumerare si se intalnesc sub diverse forme anatomo-patologice. Cele mai importante ca frecventa si rasunet clinic sunt doua categorii:
Bifiditatea pielo-ureterala
In aceasta anomalie rinichiul prezinta doua bazinete care dreneaza in doua uretere dar care se unesc la diferite niveluri. Bifiditatea poate fi scurta, mijlocie sau lunga. Pe parcurs ureterele se incolacesc in spirala obstruindu-se reciproc. Locul de unire se numeste camera de jonctiune. Ea functioneaza asincron cu reflux uretero-ureteral. Staza si refluxul favorizeaza infectia, litiaza, dilatatia unei ramuri, hidronefroza si pielonefrita.
Duplicitatea pielo-ureterala
Aceasta anomalie congenitala consta in existenta a doua uretere care raman separate pe tot traiectul si se deschid in vezica prin orificii separate. Ureterul pielonului inferior este deschis la nivelul vezicii urinare mai sus si mai lateral, iar cel al pielonului superior mai jos si mai medial (legea lui Weigert-Mayer). In 80% din cazuri orificiul ureterului pielonului superior prezinta ureterocel.
Simptomatologia ureterelor supranumerare este mult timp absenta. Ea este declansata de complicatiile ce survin si care se manifesta prin dureri lombare surde sau sub forma colicilor nefretice. Semnele clinice si biologice de infectie urinara sunt prezente.
Diagnosticul se precizeaza prin ecografie, cistoscopie si urografie care evidentiaza tipul malformatiei, starea rinichiului si prezenta complicatiilor. Uneori se impune cistografia mictionala si cromocistografia pentru a se preciza gradul refluxului si situatia orificiilor ureterale.
Tratament. Depistarea complicatiilor impune tratamentul chirurgical. Acesta este diferentiat in functie de tipul leziunii si gradul de afectare renala. Se poate recurge la anastomoza bazinetului unui pielon cu ureterul functional (pielo-ureterostomie), anastomoza celor doua uretere (uretero-ureterostomie), reinplantarea separata a celor 2 uretere in vezica, uretero-heminefrectomie sau nefrectomie totala (in caz de rinichi compromis).
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |