Transmisii prin curele

A) Argument

Transmisiile cu curele sunt ORGANE PENTRU TRANSMITEREA MISCARII DE ROTATIE.

Aceste organe pentru transmiterea miscarii de rotatie prezinta: simplitate constructiva, posibilitatea transmiterii continue ,functionarea silentioasa , capacitate de amortizare a vibratiilor si siguranta in functionare sunt caracteristici spre care tinde perfectionarea continua a transmisiilor mecanice.

Transmiterea directa a miscarii de rotatie intre arbori situati cap la cap se face prin intermediul cuplajelor . Pentru transmiterea miscarii intre arbori situati la o anumita distanta, dispusi intr-o pozitie, se folosesc mecanisme speciale, numite transmisii speciale .

Transmisiile mecanice se folosesc atat pentru transmiterea cat si pentru transformarea miscarii. Transformarea poate fi cantitativa , cand se transmite miscarea sub un anumit raport de transmitere i=0 sau calitativa, cand se produce transmiterea prin transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie sau invers.

Transmisia cu curea este un mecanism avand rolul de a tranmite miscarea de la arborele de antrenare la cel antrenat prin inermediul unui element de tractiune numit curea .

Cureua este o banda inchisa (fara fine) ,flexibila si extensibila. Ea se infasoara si adera pe suprafetele periferice ale rotilor de transmisie, fixate pe arbori.

Cureaua este flexibila la incovoiere ,este elastica si are o masa finita oarecare. In multe cazuri este suficient sa se considere flexibilitate perfecta , neglijand atat elasticitatea cat si masa; influenta imperfectei flexibilitati si elasticitatii cum si a masei finite se iau in consideratie fiecare separat .

Elementele componente ale transmisiei cu curele sunt : cei doi arbori intre care se transmite miscarea, lagarele de sprijinire a arborilor, doua roti de transmisie (una conducatoare si una condusa), cureaua de legatura ca element de tractiune si eventual un dispozitiv de intindere a curelei.

Clasificarea transmisiilor prin curele se face dupa:

1. forma sectiunii curelei (fig.1): curele late (fig.1a); curele trapezoidale (fig.1b); curele rotunde (fig.1c); curele dintate( fig.1d).

2. pozitia axelor in spatiu:

a) axe paralele (fig..2): cu ramuri deschise (fig..2a); cu ramuri incrucisate (fig..2b); cu con etajat (fig. 2c); cu con continuu (fig.2d);

b) axe neparalele (fig..3):cu ramuri semiincrucisate (fig..3a); iunghi, cu rola de ghidare (fig..3b).

Fig.1

Fig.2 Fig.3

Proiectul evalueaza componentele dobandite la modulele de specialitate:

Asamblari Mecanice

Sisteme de transmisie a miscarilor

Tehnici de masurari in domeniu

Planificarea productiei

Utilizarea productiei de tip CAD

Bazele desenarii asistate de calculator

Elemente privind interfata CAD

Desenarea 2D

Modelarea 3D

Realizarea de prezentari Multimedia

Tehnologia informaticii si comunicatiei

Economie

Realizarea anexelor necesita realizarea de desene tehnice in AutoCAD, in 2D, 3D si inserarea acestore in Documente Word.

Pentru realizarea continutului este necesara documentarea din parti tehnice cum ar fii:

Badut M. (2004) Auto CAD-ul in trei timpi, Bucuresti, Polirom;

Drobota V. s.a.(1993), Organe de masini si mecanisme,Bucuresti,Editura Didactica si Pedagogica;

Drobota V. s.a,(1992),Rezistenta materialelor si organe de masini,Bucuresti,Editura Didactica si Pedagogica;

Frez D. Auto CAD 2006 pentru incepatori,Bucuresti,Editura Teora;

Gheorghe G. Si colectiv (1974),Probleme de rezistenta a materialelor si organelor de masini,Bucuresti,Editura Didactica si Pedagogica;

1) Transmisii prin curele:

1.1. Notiuni generale:

Transmisia prin curele realizeaza transferul energetic intre doi sau mai multi arbori, datorita frecarii dintre un element intermediar flexibil, cureaua, montat pretensionat si rotile de curea fixate pe arbori.

Fata de alte transmisii prezinta o serie de avantaje, cum ar fi: posibilitatea transmiterii miscarii de rotatie la distante mari; functionare lina, fara zgomot; amortizarea socurilor si a vibratiilor; constituie un element de siguranta (la suprasarcini cureaua poate patina); se realizeaza la cu un cost redus; nu impun conditii tehnice deosebite pentru montaj si intretinere; pot fi utilizate la puteri si viteze foarte variate etc. Ca dezavantaje amintim: gabarit mare; capacitate de transmitere redusa; durabilitate limitata; functionare insotita de alunecare elastica ceea ce face ca raportul de transmitere sa nu fie constant; slabirea curelei in timp datorita imbatranirii si a deformatiilor remanente, ceea ce conduce la necesitatea dispozitivelor de intindere; randament relativ scazut (96,092,0=cη) etc.

1.2. Clasificare.

In functie de modul infasurarii curelei si de pozitia axelor de rotatie ,se disting urmatoarele tipuri de transmisii:

-transmisii paralele cu acelasi sens de rotatie (figura 4, a,e );

-transmisii incrucisate avand rotile tot cu axele paralele ,dar cu sensurile de rotatie opuse (figura 1, b,d );

-transmisii incrucisate in spatiu sub un unghi de 90⁰ (figura 4 ,c )

sau sub un unghi oarecare (figura 4, f );

In functie de forma sectiunii transversale a elementului de tractiune se disting transmisii cu curele late ,trapezoidale sau rotunde.

Fig.4

1.3. Elementele componente ale transmisiei cu curele sunt : cei doi arbori intre care se transmite miscarea,lagarele de sprijinire a arborilor, doua roti de transmisie (una conducatoare si una condusa), cureaua de legatura ca element de tractiune si eventual un dispozitiv de intindere a curelei. In figura 1 sunt reprezentate cateva transmisii cu curele.

1.4.Materiale :

Materialele folosite pentru confectionarea curelelor trebuie sa fie rezistente la solicitari variabile si la uzura, sa aiba un coeficient de frecare si flexibilitate mari; alungirea curelei, deformatiile plastice si densitatea trebuie sa fie mici.

Curelele late obisnuite (t<; v<30 m/s) se confectioneaza din: piele, matase, bumbac si cauciuc cu insertie textila. Curelele late compound constau dintr-o folie de material plastic de inalta rezistenta captusita la interior cu un strat de piele ce asigura un coeficient mare de frecare si rezistenta la uzura. Se pot utiliza de asemenea benzi de transmisie din otel, ele avand dimensiuni mai reduse la aceeasi putere, fata de curelele din piele. In acest caz, rotile pentru transmisii sunt captusite cu pluta (05535,0=μ).

Pentru curele trapezoidale se utilizeaza cauciucul cu insertie textila.

Materiale necesare pentru rotile de transmisie se executa din fonta, otel, aliaje de aluminiu, materiale plastice. Pentru confectionarea curelelor se intrebuinteaza : piele de bovine, cauciuc sau panza cauciucata, fibre textile, materiale plastice.

1.5 Importanta produsului, functionare, domenii de utilizare

Avantaje si dezavantaje:

Avantaje:

-fexibilitatea elementului de tractiune determina functionarea linistita transmisiei fara socuri sau vibratii evitarea suprasarcini prin frecare intre curea si roata ;

-posibilitatea de a transmite miscarea pe distante lungi , legata insa de gabaritele mai mari ale transmisiei;

-simplitatea constructie si pretul de cost mai mic fata de alte sisteme;

Dezavantaje:

-transmisia nu asigura un raport de transmitere constant , din cauza alunecarii intre roata si curea , alunecarea are ca efect si scaderea randamentului;

-asupra axelor si arborilor pe care sunt montate rotile de curea apasa incarcari mari, care cresc cu cat coeficientul de frecare  scade intre rota si curea ;

Domeniul de utilizare este limitat de alunecarea elastica a curelei pe roata in limitele 0,2 . 5%, ceea ce face imposibila transmiterea uniforma miscarii, cu un raport de transmitere constant.

Randamentul transmisiei este foarte ridicat (0,92% . 0,98 %),iar alunecarile elastice pot fi diminuate prin dispozitive de asigurare a unei aderente sporite a curelei pe roata (figura 1 ,a ).

1.6Exploatarea optima a curelei este determinata de urmatorele conditii:

-alegerea rationala a diametrului rotii mici D₁ > (30 . 50)  fiind grosimea curelei -figura13.1, g );

-mentinerea unei distante intre axe A, cuprinsa in limitele: 0,7(D₁+D₂)<A<2(D₁+D₂);

-asigurarea aderentei curelei pe roti prin montarea curelei pretensionate in repaus cu o forta S₀ mai mare decat forta utila F_u necesar pentru a fi transmisa : viteza periferica sa nu depaseasca 10 . 30m/s si la transmisiile orizontale (figura 2, a ) ramura de jos sa fie incarcata (conducatoare).

Fig.5

Alunecarea elastica se explica prin deformatia elastica a curelei, datorita alungirii ramurii active.

Pentru caracterizarea cantitativa a acestui fenomen se foloseste coeficientul de alunecare elastica ,care exprima pierderea relativa de viteza in transmiterea miscarii

Raportul de transmitere se calculeaza aproximativ facandu-se abstractie de influenta alunecari curelei, deci in ipostaza vitezelor egale v₁=v₂ si i<8 rezulta : i=n₁/n₂=D₁/D₂.

Lungimea curelei infasurate pe roti trebuie determinata, intrucat lungimea reala a curelei inchise, nemontate, trebuie sa fie mai mica.

L =D_m+2A+(D₂-D₁)² / 4A    ; D_m =(D₁+D₂)/2 ; A -dintre centrele rotilor.

Unghiul de infasurare asigura buna functionare a transmisiei este conditionata si de unghiul corespunzator infasurarii curelei pe roata mica (figura 2 ).

Constructia rotilor pentru curele late Rotile pentru curelele late se construiesc cu spite (figura3,a) sau sub forma de disc (figura 3,b).

2. Tehnologia de asamblare:

Montarea transmisiilor cu curele se incepe cu montarea rotilor . Roata de curea poate fi fixata pe un fus de capat (fixare in consola) sau pe un fus intre lagare . La fixarea in consola, fusul poate fi conic (figura 4, a ) sau cilindrice (figura 4, b,c,d), iar imbinarea poate fi cu pana paralela sau cu pana inclinata. Cand fusul de capat este cilindric si pana paralela, se prevede, de obicei ,la arbore un guler pentru fixarea axiala a rotii. Daca roata este fixata cu pana paralela sau concava este prevazuta si o piulita ce se insurubeaza la capatul filetat al arborelui (figura 4,b) sau o saiba fixata prin suruburi (figura 4, c). In cazul cand roata este fixata cu pana de strangere (figura 4,d), nu mai este necesara o fixare suplimentara.

Fig. 6 Fixarea rotilor de curea pe capetele arborilor.

Tehnologia de asamblare incepe cu montarea penei in locasul de pana din arbore, dupa care se preseaza roata cu prese manuale sau mecanice. In timpul presarii trebuie sa avem grija ca pana sa nu iasa din locas,iar roata sa fie perpendiculara pe arbore .

In cazul cand pentru presare se foloseste dispozitivul cu surub si brida (figura 7), se procedeaza astfel : roata 1 se aseza pe arborele 2 , iar brida 3 ,se fixeaza pe arbore. Prin invartirea surubului 4 cu manivela 5, sustinut de barele 6 si 7,se impinge,prin intermediul placii 8,roata 1 pe arbore.

Rotile pe arbori cu capul conic se monteaza prin insurubarea piulitei de fixare (figura 6,a ).

Folosirea acestui dispozitiv prezintaavantajul ca roata este presata uniform pe arbore, fara a deteriora lagarele.

Fig. 7 Dispozitiv pentru montarea rotilor de transmisie pe arbori.

In general fixarea rotilorde curea , ca de altfel si a rotilor dintate , prin intermediul conduce la aparitia unor concentratori de tensiuni reprezentati de canalul de pana prelucrat in arbore.

Pentru inlaturarea acestui dezavantaj au fost puse al punct metode de asamblare fara pene. Astfel in figura 8 este reprezentatao solutie constructiva ce constitue folosirea unei bucse elastice pentru fixarea rotii pe arbore.

Fig. 8 Fixarea rotilor de curea prin intermediul bucselor extensibile.

Roata de curea 1,confectionatadin aliaj de aluminiu, este prevazuta cu alezaj conic si cu doua gauri diametral opuse, practicate astfel incat sase intersecteze lateral cu suprafata alezajului conic. In interiorul rotii se introduce o bucsa extensibila 2,confectionata din fonta si prevazuta la exterior cu o suprafata conica cu aceeasi conicitate ca si alezajul rotii si doua gauri filetate amplasate pe un guler.

Pentru fixarea rotii pe arbore, se introduce bucsa in alezajul rotii si se strange usor cu doua suruburi 3, dupa care subansamblul astfel realizat se introduce pe roata in pozitia dorita ; prin strangerea suruburilor, bucsa se deformeaza si apasa puternic pe arbore blocand astfel roata de curea in pozitia necesara.

Un alt mod de asamblare care evita folosirea penelor il constitue cel realizat prin frictiunea cu inele elastice conice (figura 7).

Roata de curea 5 se monteaza pe arborele 1 prin strangerea produsa de catre semiinelele elastice 4, deformate de catre doua inele intermediare 2, ce se pot apropia sub actiunea suruburilor de strangere 3.

Avantajele acestei solutii constau si din faptul ca blocarea rotii de curea se poate face in orice pozitie unghiulara (nedepinzand de un canal de pana),iar reglarea axiala nu ridica nici un fel de probleme.

Un alt exemplu este redat in figura 9. Rotile de curea 1 blocheaza pe arborele 2, prin strangerea suruburilor 5, care apropie rotile de curea obligand inelele elastice 3 sa se deplaseze radial. Inelul 4 serveste ca reazem fix celor doua grupe de inele elastice situate la stanga si la dreapta sa. Asamblarea nu necesita nici un fel de probleme ; piesele se autocentreaza daca suruburile sunt stranse uniform in ordinea cunoscuta de la imbinarile cu suruburi.

Fig. 9 Fixarea rotilor pe arbore cu ajutorul elementelor.

Rotile de curea libere se monteaza pe arbore folosindu-se ca lagar o bucsa din bronz, presata in alezajul butucului rotii.

Jocul necesar rotirii libere pe arbore se realizeaza prin ajustare.

Montarea rotilor de curea fixe, din doua bucati, se incepe cu controlul suprafetelor de contact care trebuie sa fie curate. Se imbina mai intai cele doua jumatati cu ajutorul unor suruburi. Dupa aceea se introduce pana in locasul de pana din arbore si se fixeaza roata prin strangerea suruburilor.

3. Verificarea montarii rotilor de transmisie

Verificarea montarii rotilor de transmisie consta in masurarea batailor radiale si frontale.

Valorile admisibile ale acestor batai depind de diametrul rotii si de turatia ei, deoarece cu cat diametrul este mai mare si turatia mai mica, cu atat bataia admisibila poate fi mai mare si invers.

Efectul acestor batai il constitue uzura rapida a lagarelor , iar in cazul masinilor-unealte se inrautateste calitatea de prelucrare a pieselor.

Pentru verificarea batailor frontale si radiale se foloseste acul de trasat (pentru batai care depasesc 0,3mm) sau comparatorul (figura 10). Acul de trasat se monteaza intr-un suport astfel incat sa atinga cu varful roata , fie radial, fie frontal, numai intr-un singur punct de rotatie completa a rotii. Se intoarcerota cu 180⁰ si se masoara bataia radiala sau frontala cu ajutorul unui calibru de interstitii, introdus intre suprafata rotii si varful acului.

Fig. 10 Verificarea batailor -radiala si frontala- ale unei transmisii cu curea.

Verificarea comparatorului se executa in mod asemanator, adica se fixeaza comparatorul pe un suport si se apropie de roata pana cand o atinge intr-un punct. Prin invartirea rotii, se citeste direct de pe cadranul comparatorului bataia respectiva. Tot la montarea rotilor de transmisie mai este necesara si verificarea pozitiei reciproce dintre ele. Astfel de exemplu, rotile de transmisie cu curele paralele trebuie sa fie asezate una in fata celeilalte pentru a nu cadea cureaua in timpul functionarii.

Daca rotile curea sunt deplasate una fata de alta, linealul sau firul cu plumb vin in contac nu numai cu un singur punct al rotii (figura 10, a si b). In cazul rotilor de curea cu latimi neegale (figura 10, b) trebuie ca axa de simetrie a asamblarii sa treaca prin centrele celor doua rotii; pozitia reciproca dintre acestea se verifica folosindu-se doua piese intermediare 3, fixate cu cate un dispozitiv cu surub.

In cazul in care in urma verificarilor se constata ca abaterile sunt mai mari decat cele prevazute in documentatia tehnologica, se analizeaza cauzele care le-au generat , ca: montarea gresita a arborilor in lagarele, deformari ale arborilor montarea necorespunzatoare a rotilor, prelucrarea gresita a rotilor, prelucrarea gresita a gaurilor rotilor, etc.

Fig. 11 Verificarea pozitiei reciproce a rotilor de curea: 1-lineal ; 2-fir cu plumb; 3-piesa intermediara.

Dupa inlaturarea defectelor se trece la montarea curelelor. Pentru aceasta mai intai se imbina capetele curelelor prin curele prin lipire, cusatura sau cu ajutorul agrafelor.

Modul de imbinare a curelelor late influenteaza siguranta in functionare. Calitatea imbinarii are rol deosebit la curelele ce functioneaza cu viteza mare, intinse puternic si care se infasoara pe roti de curea de diametru mic.

Lipirea curelelor se practica numai in cazul curelelor din piele si din panza cauciucata. Pentru aceasta, se taie oblic pe o lungime l=(20 25)s, s fiind grosimea curelei.

Suprafetele de lipit se curata cu o perie de sarma, dupa care se aplica adezivul. Lipitura se preseaza puternic prin trecerea curelei intre doua paci metalice incalzite pana la intarirea adezivului.

Imbinarea curelelor cu agrafe se aplica la toate tipurile de curele. Dupa montarea agrafelor se introduce in ochiurile acestora un stift, obtinandu-se o imbinare clasica.

Cureaua imbinata cu agrafe lucreaza in bune conditiila viteze periferice mari si la diametre mici de infasurare.

In afara de procedeele aratate se mai practica si alte tipuri de imbinari ale curelelor, ca, de exemplu, cu nituri de cupru, aluminiu etc.

Pentru a se asigura o buna functionare a a transmisiilor cu curele si pentru a se impiedica patinarea, curelele trebuie montate cu o tensiune initiala. Aceasta se realizeaza prin intinderea curelelor in diverse moduri.

O tensiune initiala mica duce la patinarea si deci la uzura mare a curelei, iar randamentul transmisiei este mic.

O tensiune mare are drept urmare ruperea curelei in locul cusaturii si o uzura intensa a lagarelor. De aceea,curelele de piele noi sunt supuse la intinderea inainte de montare, operatie care se face la masini speciale sau prin suspendarea unor greutati.

Curelele se vor monta cu partea poroasa pe roata si se va respecta sensul miscarii indicat pe curea, pentru ca sa nu se produca dezlipirea tesiturilor de imbinare.

Curelele trapezoidale se monteaza astfel :

a) Se aseaza curelele in canalele rotilor de curea si se rotesc de cateva ori, astfel incat sa se aseze bine in canalele rotilor. Dupa aceasta se deplaseaza motorul pana cand curelele sunt intinse (se elimina sageata curelelor). Dupa eliminarea sagetii se mai mareste distanta dintre axe cu inca 0,2 - 0,25% din lungimea nominala a curelei.

b) Tensiunea curelelor se determina precis folosindu-se dinamometru.

c) dupa montarea curelelor se verifica turatia rotii conducatoare cu cea a rotii conduse in plina sarcina.

Daca patinarea depaseste limita admisibila, atunci se mareste intinderea curelelor. Acest control trebuie executat periodic pentru ca patinarea sa nu depasesca valoarea admisibila.

4. Calcul de dimensionare:

Sa se determine distanta axiala a unei transmisii prin curele trapezoidale a unei masini de frezat actionat de un motor electric asincron trifazat in scurt circuit fiind date:

- puterea de antrenare

- turatia motorului electric de antrenare

- turatia minima la arboreal masinii

-masina de frezat lucreaza in doua schimburi.

Raportul de transmisie i se determina cu relatia:

Pt si masina lucrand doua schimburi se aleg urele trapezoidale tip A conform STAS 1163-71

Diametrul primitive al rotii conducatoare Dp1 se alege constructia din STAS 1162-67

Diametrul primitive al rotii conduse Dp2 se determina cu relatia (23,25)

Diametrul primitive mediu Dpm este dat de relatia(23,26)

Distanta dintre axele A este dac cu relatia (23,27)

Se alege constructia:

5. Calculul costului de executie pentru piesa noua:

Ce = M + CAS + CASS + C cm+ Fs + Fra + CM + R

M - manopera [lei] M = ∑ t_i x m_h (lei)

CAS - contributie la ajutorul social

CAS = 20,80 % * M

CASS - contributie la ajutorul de sanatate

CASS = 5,5 % * M

C cm - contributie la concediu medicala

C cm = 0,85 % * M

Fs - fondul de somaj = 0,5 %M

Fra - fondul de risc si accidente=0,297 %M

CM - cheltuieli materiale

CM = m * p [Kg*lei/Kg]=[lei]

m - masa materialului; m = V x ρ

V - volumul piesei, m³, comanda in AutoCAD- massprop

ρ - densitatea, ρ=7,8 kg/ dm³

p - pretul in lei/kg

R- cheltuieli de regie

R = 75 % (M + CM)

Cheltuielile de regie sunt cheltuieli auxiliare cu: plata personalului auxiliar, cheltuieli de aprovizionare, desfacere.

Tarife /ora - m_h (lei/h)

Frezare - 4,5 lei/ h

Strunjire, debitare- 4 lei/h

Rectificare, rabotare, mortezare - 3,5 lei/h

Sudare, tratament termin, forjare- 3,5 lei/h

Preturi materiale:

OL, OLC - 2,36 lei /kg

Electrozi de sudura - 6 lei /kg

FONTA- 2 lei /kg

OTEL ALIAT- 3,5 lei/kg

6. Sanatatea si securitatea muncii:

6.1Masuri de protectia muncii in activitati cu masini - unelte:

I.Masuri generale.

1. Oprirea masinilor unelte la schimbarea dispozitivelor, la fixarea si scoaterea pieselor, la repararea, curatirea, ungerea si inlatorarea aschiilor sau la plecarea de langa masina.

2. Folosirea ecranelor dispozitivelor de protectie, ochelarilor si a altor mijloace individuale de protectie.

3. Intretinerea masinii, locului de munca si a sculelor in perefcta stare tehnica si de curatenie.

4. Verificarea starii tehnice a masinii, sculelor si dispozitivelor, atat inainte, cat si dupa incetarea lucrului si anuntarea la predarea schimbului a tuturor defectiunilor constatate.

II.Masuri specifice pentru masini de gaurit

1. Se interzice tinerea pieselor cu mana sau cu chei, clesti etc. Fixarea se face obligatoriu in menghina sau in dispozitive speciale.

2. Burghiele vor fi bine fixate si centrate in mandrine sau port-scule.

3. Sculele se scot din suporturi numai dupa oprirea masinii si dupa franarea mecanica a acestora.

4.Este interzis lucrul la masinile de gaurit fara acoperirea capului sau prinderea parului sub basc.

III.Masuri specifice pentru uneltele abrazive

1. Transportul, depozitarea, incarcarea, montarea si exploatarea corpurilor abrazive se vor face cu respectarea stricta a standardelor de profil.

2. Montarea discurilor abrazive la masini se va face numai de catre muncitori instruiti, dupa montare fiind obligatorie verificarea centrarii perfecte.

3. Montarea discurilor abrazive se face astfel incat sa se excluda posibilitatea deplasarii pe ax, in timpil si din cauza rotirii.

4. Corpurile abrazive trebuie protejate in timpil exploatarii cu carcase de protectie care trebuie sa acopere intraga portiune nelucratoare.

5. Toate corpurile abrazive vor fi supuse la verificarea la sunet pentru descoperirea fisurilor, incercarea rezistentei la rotire si determinarea dezechilibrului.

6.2Prevenirea incendiilor si a exploziilor :

Masuri si mijloace de prevenire a incendiilor si exploziilor

1. Inlaturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor si exploziilor, prin proiectarea procesului tehnologic.

2. Evitarea formarii in hale de productie a amestecurilor explozive prin curatarea in mod periodic a prafului de pe toate suprafetele incarcate

cu electricitate statica.

3. Marirea umiditatii relative a aerului, acolo unde produsele permit.

4. Prevederea unor aparate de deconectare automata in caz de avarie.

5. Prevederea in depozitele de materiale combustibile a instalatiilor speciale de declansare automata a stropirii cu apa la ridicarea temperaturii.

6. Amenajarea unor spatii pentru fumat.

7. Asigurarea unei bune evacuari a oamenilor si a bunurilor din cladire in caz de incendiu.

8. Instalarea de scari de incendiu, guri de apa, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe etc.).

9. Ignifugarea materialelor combustibile folosite in constructii.

10. Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a cailor de evacuare din cladiri si asigurarea unor bune conditii pentru interventia rapida la stingerea incendiilor.

11. Organizarea de formatii de pompieri voluntari si special angajati.

12. Interzicerea folosirii flacarii deschise, a fumatului in medii periculoase.

13. Stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea si combaterea incendiilor si asigurarea prelucrarii si afisarii lor.

14. Instruirea muncitorilor si raspandirea cunostintelor tehnice referitoare la cauzele si prevenirea incendiilor.

15. Dotarea cu utilaje si materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopeti, pompe de mana, stingatoare manuale, motopompe, autopompe, instalatii cu retele de apa etc.).

7. Comanda AutoCAD- COTAREA

In AutoCAD se pot inscrie toate tipurile de cote si anume:

Cote liniare - orizontale

- verticale

- aliniate

- Cote diametrale

Cote unghiulare

Tesituri

Raze

Cote raportate la un sistem de referinta (pt. masuratori de teren)

O cota poate sa aiba un sufix, un prefix, se pot inscrie cote cu abateri, si abateri de forma si pozitie

Cotarea liniara se poate face dupa o linie de baza (cotare tehnologica) sau se pot inscrie cote continue. De asemenea exista posibilitatea realizarii unor cote rapide (Quick Dimensions)

Comenzile de cotare se pot alege din bara mobila cu instrumente Dimension, din meniul derulant Dimension sau se pot scrie la tastatura.

Inainte de inceperea operatiei de cotare trebuie stabilit un stil de cotare, prin alegerea unor variabile de sistem, astfel incat aspectul elementelor unei cote sa fie conform standardelor romanesti in vigoare.

Acest lucru se face prin intermediul comenzii Dimension Style care deschide caseta de dialog Dimension Style Manager.

Optiuni:

Set Current - permite stabilirea stilului de cotare curent

New - permite crearea unui nou stil de cotare

Modify - permite modificarea unui stil existent

Overide - permite inlocuirea unor atribute ale stilului curent

Compare - permite compararea a doua stiluri existente in acelasi desen

Daca se alege butonul New se deschide caseta de dialog Create New Dimension Style, se introduce un nume, iar apoi Continue.

B) Bibliografie:

Badut M. (2004) Auto CAD+ul in trei timpi, Bucuresti, Polirom

Drobota V. s.a.(1993), Organe de masini si mecanisme,Bucuresti,Editura Didactica si Pedagogica

Drobota V. s.a,(1992),Rezistenta materialelor si organe de masini,Bucuresti,Editura Didactica si Pedagogica

Frez D. Auto CAD 2006 pentru incepatori,Bucuresti,Editura Teora

Gheorghe G. Si colectiv (1974),Probleme de rezistenta a materialelor si organelor de masini,Bucuresti,Editura Didactica si Pedagogica

Gheorghe I.,(1997)Tehnologia asamblarii si montajului, Bucuresti,Editura Didactica si Pedagodica

Harrington, D., AutoCAD 2005 ,Bucuresti,Editura Teora

Husein Gh.,(1995),Desen tehnic de specialitate, Bucuresti,Editura Didactica si Pedagogica

Mitrea S. S. s.a. (1994),Protectia muncii, Bucuresti,Editura Didactica si Pedagogica

Omura, G., AutoCAD 2006, AutoCAD2006LT pentru incepatori,Bucuresti,Editura ALL

Pavelescu,M.,(2002)Sisteme de transmitere a miscarii, Bucuresti. EDP

Pavelescu,M.,(2002)Asamblari mecanice,Bucuresti,EDP

Simion I., AutoCAD 2006,Bucuresti, Editura Teora

C) Anexe:

Produsul: Reductor   Reper: Roata de curea

FISA TEHNOLOGICA

Material: OLC 45

PROCES TEHNOLOGIC