QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente mecanica

montarea robotiza a unui cip pe pcb



MONTAREA ROBOTIZA A UNUI CIP PE PCB





1.Introducere



1.1 Robotul. Generalitati


Robotul este un sistem mecatronic mobil, destinat automatizarii interactiunii omului cu mediul in care evolueaza. Denumirea de "robot" a fost folosita prima data de scriitorul ceh Karel Čapek in piesa de teatru 'Robotii universali ai lui Rossum', 1920. Cuvantul 'robot' este de origine slava si defineste o munca executata fortat.

Aparitia robotilor in epoca actuala poate fi justificata si prin necesitatea adecvarii omului la mediu, in scopul cresterii productivitatii intractiunii cu mediul prin diminuarea efortului necesar realizarii si cresterea calitatii produselor. Initial robotii erau folositi in principiu pentru realizarea operatiilor de manipulare, operatii care mai puteau fi realizate si cu ajutorul manipulatoarelor. Se doreste a nu se face confuzie intre termenii de manipulatoare si roboti pentru operatii de manipulare deoarece ultimii amintiti au o structura mecanica mult mai complexa si sunt condusi dupa programe flexibile, iar primii mentionati au o structura mecanica simpla si sunt condusi dupa programe rigide.

Daca mediul este inaccesibil omului care trebuie sa realizeze interactiunea, adecvarea omului cu mediul se va face cu ajutorul instalatiilor de teleoperare cand operatorul uman se afla in partea accesibila a mediului si comanda de la distanta actiunea instalatiei aflate in partea mediului inaccesibila omului pe baza unor informatii culese in timp real.

Referitor la deficientele pe care le are, operatorul uman poate fi corelat cu mediul prin intermediul protezelor, purtate de bolnav, care-i inlocuiesc portiunea deficitara, sau a ortezelor care doar suplinesc anumite deficiente. Tot in aceasta sfera intra si exoscheletele amplificatoare care se ataseaza organismului sanatos permitand manipularea unor greutati care depasesc capacitatile fizice ale omului normal, sau in conditiile unei acceleratii gravitationale ce depaseste conditiile pamantesti.


Robotica este definita ca fiind domeniul de stiinta tehnica ce are ca obiect cercetarea automatizarii interactiunii omului cu mediul in care traieste.


Astfel, pot fi incluse in robotica cercetarile referitoare la conceptia, constructia si utilizarea robotilor, a diferitelor sisteme, masini, dispozitive, care lucreaza fara interventii continue sau interventii la intervale regulate ale omului, fiind utilizate pentru producerea de bunuri materiale sau la prestarea de servicii, ca si in preocupari legate de senzorica, actorica si inteligenta artificiala.

Prin definitia ei, robotica este un domeniu multidisciplinar a carui componenta este evidentiata in fig.1.1.:








Fig. 1.1. Robotica, domeniu multidisciplinar.


Dar si rezultatele roboticii sunt utilizate de asemenea in domenii multiple evidentiate in fig. 1.2:






Fig. 1.2. Robotica, aplicatie in alte domenii.


O clasificare a robotilor se poate face astfel:


v    roboti stationari, imobili fata de anumite componente ale mediului in care evolueaza;



Fig. . Roboti stationari


v    roboti mobili:

vehicule ghidate automat care se deplaseaza pe roti sau senile;

masini pasitoare care realizeaza deplasarea pe sol pe principiul pasirii;

masini taratoare care realizeaza deplasarea pe principiul tararii.

1.2 Functiile robotului

Functiile robotului sunt:

cresterea productivitatii muncii umane (a eficientei interactiunii acestuia cu mediul);

adecvarea omului cu mediul cu care el interactioneaza.


Cresterea productivitatii muncii rezulta din insasi inlocuirea omului in activitatile necreative, repetitive, plictisitoare, prin cresterea vitezei si preciziei cu care lucreaza robotul fata de cazul cand operatiile sunt executate de catre om.

Adecvarea la mediu permite eliminarea influentei nocive a acestuia asupra omului (caldura - frig, lumina - intuneric, vibratii - socuri, mediu agresiv chimic, atmosfera poluata, monotonie etc.), desfasurarea activitatii in medii inaccesibile omului (radioactiv, subacvatic, extraterestru etc.), sau interactiunea unui om cu deficiente cu un mediu normal.

1.2 Aplicatii ale robotilor

In conformitate cu functiile mentionate robotul poate fi utilizat in aplicatii industriale sau neindustriale producatoare de bunuri materiale sau prestatoare de servicii (fig. 1.4.).

Robotii industriali lucreaza in cadrul sistemelor de fabricatie robotizata.







Fig. Clasificarea aplicatiilor robotilor.

Fig. 1.5. Exemple de aplicatie a robotilor

Structura sistemului robotic

Din punct de vedere structural, robotul este definit ca fiind un sistem, adica un ansamblu de elemente componente, denumite subsisteme, si conexiunile dintre acestea. Din punct de vedere ierarhic, sistemele pot fi:

de rang 1, sistemele;

de rang 2, subsistemele sistemelor de rang 1;

de rang 3, s.a.m.d.


Structura sistemului robotic poate fi reprezentata prin scheme bloc, respectiv matricea de structura iar legaturile dintre elementele componente prin matricea de cuplare. Initial robotii erau imaginati ca sisteme similare omului, similitudine care nu era eronata daca este considerata din punct de vedere al functiilor indeplinite de cele doua sisteme, ci nu din punct de vedere constructiv.










Fig. 1.6 Structura sistemului robotic

Astfel:

sistemul mecanic al robotului are rolul scheletului uman si este definitoriu in delimitarea naturii si amplitudinii miscarilor care se pot realiza;

sistemul de actionare este echivalentul sistemului muscular al omului impunand miscarea relativa a elementelor mecanismelor care constituie elementele sistemului mecanic;

sistemul de comanda, echivalentul sistemului nervos uman, prelucreaza informatiile de la sistemul mecanic si emite comenzi spre sistemul de actionare;

grupul hidraulic, echivalentul aparatului digestiv, respirator si circulator, este destinat prepararii si realizarii circuitului fluidului purtator de energie;

traductoarele si aparatele de masura, ca si senzorii sunt echivalentul organelor de simt umane, furnizand informatii despre starea interna, respectiv externa a mediului.


In componenta sistemului mecanic al robotului intra sistemul de conducere care are ca subsisteme sistemul de comanda si pe cel de actionare.

Prin mediu se intelege spatiul in care evolueaza robotul, cu obiectele pe care le contine si totalitatea fenomenelor care au loc in acest spatiu.


Mediul poate fi impartit in:


mediu natural - spatiu nestructurat;

mediu industrial - spatiu structurat.


Conexiunile robotului cu obiectele din mediu pot fi:


directe: informatii transmise de la sistemul de conducere la sistemul de actionare, informatii transmise de la sistemul de actionare la cuplele cinematice conducatoare si fluxurile energetice;

inverse: informatiile primite de la robot de catre senzori si traductoare.


Sistemul mecanic al robotilor este echivalentul sistemului osos uman si are rolul de a asigura realizarea miscarilor robotului si transmiterea energiei mecanice necesare interactiunii cu mediul si are ca subsisteme dispozitivul de ghidare si efectorul final:






2.Memoriul Tehnic


Robotii de tip SCARA cu dublu brat



Caracteristica generala a acestor roboti este data de viteza super rapida si de precizia foarte inalta cu care executa operatiile.


Tipurile de roboti SCARA cu dublu brat sunt prezentate in figura de mai jos:


Robotul RP-1AH se foloseste la montare precisa a unor piese de dimensiuni mici in spatii de dimensiuni foarte mici. El are o suprafata de amplasare de circa 200x160 mm, iar bratul poate ajunge la o distanta de 236 mm. Precizia de pozitionare a obiectelor este de ± 0.005 mm. Datorita vitezelor mari de lucru un ciclu pick and place se poate realiza intr-o perioada < 0.5 s. Rotirile simultane pe axa Z se realizeaza cu o viteza de 3000 deg/s. Prin dimensiunile lui compacte robotul RP se foloseste cu precadere in domeniul de Micro-Handling. De exemplu la micro-montaj sau la plantare si lipirea pieselor electronice pe PCB in cadrul fabricari telefoanelor mobile. In imaginea de mai jos este reprezentat un sistem de fabricatie in care sunt implementati roboti RP-1AH:




Utilizarea acestor roboti in comparatie cu masinile automate aduce avantajul unu grad mare de flexibilitate si duce astfel la marirea eficientei in productie.



Axele de miscare ale robotilor RP-1AH, RP-3AH, RP-5AH

  Pentru aplicatiile in care este nevoie masa utila mai mare sau de o lungime mai mare a bratului se pot folosi RP-3AH sau RP-5AH cu masa utila 3 kg si respectiv 5 kg, iar lungimea bratului de 335 kg si respectiv 453 kg.







2.2. Date tehnice:






2.3. Spatiul de lucru la RP-1AH








2.4. Domeniul de utilizare


Robotii Scara cu dublu brat sunt special concepute pentru a manipula in spatii inguste piese de dimensiuni faoarte mici cu precizie foarte mare ca de exemplu:


In industria farmaceutica si alimentara fiind utilizate la dozare si prepararea produselor farmaceutice sau la sortarea si ambalarea produselor alimentare.



In industria constructoare de masini la manipularea sculelor compacte



In aplcatii de antrenare










3. Memoriu de calcul



3.1. Schema cinematica



T02 Rot (z,q ) Trans(x,a



T03 Rot (z,q ) Trans(x,a



























4. Memoriul de prezentare


4.1. Prezentare generala


In cadrul acestei lucrari s-a realizat o celul de montaj

robotizata. Prin urmare, aceasta este compusa din :

1. Un robot SCARA cu dublu brat de tip RP-1AH

2. Un sistem de transfer pe baza de palete care introduc, in sistem, PCB-ul

pe care vin montate componentele electronice.

3. Trei alimentatoare cu banda care introduc in sistem componentele

electronice.

Ansamblul celulei d este prezentat in figura de mai jos.




4.2. Modul de functionare


In prima faza robotul se afla in pozitia de Home asteptand in formatia de la

senzori care confirma existenta PCB-ului in spatiul de asamblare. PCB este

fixat pe o palet care este adus in spatiul de asamblare



Deplasarea paletei este corelata cu deplasarea bandei cu componentele

electronice. Astfel, in momentul in care PCB-ul intra in spatiul de asamblare

prima piesa este pregatita pentru montaj.

Dupa ce robotul a colectat toate informatiile necesare se deplaseaza la locul

unde se afla piesa, ia piesa si apoi se deplaseaza in spatiul de montaj,

pozitioneaza piesa dupa care o planteaza in PCB



5. NTS si PSI

5.1 Masuri de siguranta


Masurile de siguranta pentru sistemele cu roboti trebuie sa prevada pericolul la care se poate expune atat utilizatorul, cat si robotul. De obicei, se utilizeaza senzori care blocheaza miscarile robotului imediat ce acesta ajunge intr-un sector periculos.Cateva exemple de instalatii de siguranta sunt date mai jos:

Siguranta robotului:

Limite de zona impuse prin program (software);

Limite de zona impuse prin senzori (hardware);

Opritori mecanici.

Siguranta utilizatorului:

Covoare (presuri) cu contacte electrice;

Grilaje de protectie cu contacte electrice;

Bariere cu senzori optici.

Siguranta utilizatorului si a robotului:

Circuit de Oprire de Urgenta;

Evitarea coliziunilor.



5.2 Instalatii de siguranta


Cateva instalatii tipice pentru asigurarea sigurantei sunt:

Reducerea puterii motoarelor in modurile de operare test si teach-in;

Limitarea spatiului de lucru prin limitarea miscarilor articulatiilor cu ajutorul opritorilor mecanici, a limitatoarelor cu contact electric sau prin software;

Functionarea robotului numai la apasarea unui buton cu revenire, ce actioneaza un contact normal deschis,aflat pe panoul de comanda;

Functii de tip Watch-Dog: Controller-ul stabileste anumite perioade de timp in care trebuie sa execute anumite actiuni. Daca prin sistemul de senzori, controller-ul detecteaza neindeplinirea uneia din aceste actiuni, atunci deconecteaza motoarele de la alimentarea cu energie;

Verificarea traiectoriei: In timpul programarii teach-in, se verifica daca se poate parcurge orice punct de pe traiectoriile dorite (intre doua puncte introduse de utilizator);

Testarea pentru validare a datelor introduse de utilizator a.i. sa nu depaseasca spatiul de lucru sau viteze maxime impuse;

Monitorizarea miscarilor axelor: Diferenta dintre pozitia impusa si pozitia reala trebuie sa fie cat mai mica. Daca motorul de actionare este intarziat in reactie, atunci se poate modifica traiectoria robotului. Acest lucru poate fi periculos si trebuie semnalizat;

Teste de verificare a senzorilor interni, ex.: encoder unghiular (de pozitie) si tahogeneratoare (viteze):

verificarea largimii de banda: Raportul dintre doua valori succesive ale encoderului unghiular si timpul de ciclu nu trebuie sa depaseasca viteza unghiulara maxima impusa.

Verificarea directiei: Daca pozitionarea implica schimbarea sensului de miscare a unei axe, aceasta schimbare trebuie sa aiba loc intr-o perioada determinata de timp (intarziere mica).

Monitorizarea pozitiei de repaus: In cazul unei pozitii care trebuie mentinuta fixa, valoarea prelevata de la encorderul unghiular trebuie sa fie constanta, iar valoarea tahogeneratorului trebuie sa fie aproximativ zero.





Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Documente similare:



Cauta document