Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
BAZELE PROCESELOR DE FABRICATIE
(Presupunem ca studentul Ion Ionescu are indexul Ix
Aplicatia 1 (pentru Ix ≤ 10)
Piesa din figura 4, pag. 4 se prelucreaza prin strunjire frontala de degrosare, urmata de o strunjire frontala de finisare. Pentru strunjirea de finisare, adaosul de prelucrare este de 0,5mm si se indeparteaza printr-o singura trecere. Se dau:
a. Materialul piesei:
Ix |
Materialul piesei |
|
Otel, Rm = 600 N/mm2 |
|
Otel, Rm = 850 N/mm2 |
|
Otel inoxidabil |
|
Fonta, HB 200 |
|
Duraluminiu |
|
Bronz |
|
Material termoplastic |
|
Material termorigid |
b. lungimile lsi = loi = 2mm
c. d = (100 + Ix)mm ; d1 = [(100 + Ix) - (70 - Ix)]mm (vezi fig. 4)
d. adaosul total de prelucrare pe suprafata frontala AP = 6mm
e. unghiul de atac principal al sculei χ :
Ix |
|
par |
|
impar |
|
f. Regimul de aschiere este stabil. Prelucrarea se realizeaza cu o scula din:
Ix |
Scula aschietoare |
par |
HSS |
impar |
Carburi metalice |
Sa se determine:
a. Dimensiunile concrete a piesei.
b. Parametrii regimului de aschiere, in cazul strunjirii de degrosare si de finisare (adancimea de aschiere ap , avansul f , viteza de aschiere vc si turatia n a piesei).
c. Rugozitatea teoretica la operatia de finisare.
d. Forta de aschiere Fc, debitul de aschiere Q si puterea consumata la aschiere Pc , in cazul operatiei de degrosare.
e. diametrul de calcul dt , lungimea cursei L , diametrul efectiv de , timpul de baza tb , numarul de treceri la degrosare i , in cazul formei piesei:
Ix |
Forma piesei |
par |
Cilindru plin fara umar |
impar |
Cilindru gol |
Rezolvare
Desenul piesei este prezentat in [2, pag.4, figura 4], vezi si figura 1 de mai jos
Figura
a. Pentru Ix = 1, avem:
- materialul piesei: otel cu Rm = 600 N/mm2
- lungimile de intrare si iesire ale sculei din material lsi = loi = 2mm
- d = (100 + Ix)mm = 101mm
- d1 = [(100 + Ix) - (70 - Ix)]= 32mm (vezi fig. 1)
- adaosul total de prelucrare pe suprafata frontala AP = 6mm. Adaosul de prelucrare pentru strunjirea de finisare este APfinisare = 0,5mm. Asadar, adaosul de prelucrare pentru strunjirea de degrosare este APdegrosare = 6 - 0,5 = 5,5mm
- unghiul de atac principal al sculei χ
- regimul de aschiere este stabil. Prelucrarea se realizeaza cu o scula din carburi metalice.
- piesa este de tip cilindru gol.
b. Parametrii regimului de aschiere, in cazul
- strunjirea de degrosare (adancimea de aschiere ap , avansul f , viteza de aschiere vc si turatia n a piesei).
Din [2, pag.13, tabelul 18], pentru oteluri cu Rm ≤ 800N/mm2, se alege
ap = 3mm
f = 0,3mm/rot
vc = 40m/min
Rezulta turatia piesei n, pentru diametrul maxim:
- strunjirea de finisare
Din [2, pag.13, tabelul 18], pentru oteluri cu Rm ≤ 800N/mm2, se alege
ap = 0,5mm (conform temei de proiect)
f = 0,1mm/rot
vc = 80m/min
Rezulta turatia piesei n, pentru diametrul maxim:
c. Rugozitatea teoretica la operatia de finisare.
Din [2, pag.13, tabelul 17], se alege un cutit de finisat cu raza la varf r = 1,2mm. Rezulta rugozitatea teoretica:
d. Forta de aschiere Fc, debitul de aschiere Q si puterea consumata la aschiere Pc , in cazul operatiei de degrosare.
- sectiunea aschiei
A = ap· f [2, pag.8, relatia 23]
A = 3 · 0,3 = 0,9mm2
-- grosimea aschiei h
h = f · sin [2, pag.8, relatia 25]
h = 0,3 · sin105° = 0,289mm
- forta de aschiere:
Fc = A · kc [2, pag.8, relatia 24]
forta de aschiere specifica kc
kc = k · C1 · C2 [2, pag.10, relatia 21]
k = 1990N/mm2 [2, pag.10, tabelul 10], pentru otel C45 si sectiunea aschiei h = 0,31mm2 (de fapt, ar trebui o sectiune a aschiei de 0,289mm2 , adica o interpolare intre valoarea 0,2 si 0,31 care se extrage din tabel. Nu se face interpolarea, se alege valoarea de 0,31).
C1 = 1,1 [2, pag.10, tabelul 9], pentru viteza de aschiere de 40m/min
C2 = 1 [2, pag.10, tabelul 9], pentru procedeul de aschiere strunjire
kc = k · C1 · C2 = 1990 · 1,1 · 1 = 2189N/mm2
asadar, Fc = A · kc = 2189 · 0,9 = 1970,1 N/mm2
- debitul de aschiere:
Q = A · vc = ap · f · vc [2, pag.8, relatia 26]
Q = 0,9 · 40 = 36mm3/min
- puterea de aschiere:
Pc = Fc · vc = Q · kc [2, pag.8, relatia 27]
Pc = (1970,1N · 40m)/60sec = 1313.4W = 1,31kW
e. diametrul de calcul dt , lungimea cursei L , diametrul efectiv de , timpul de baza tb , numarul de treceri la degrosare i
- diametrul de calcul dt
[2, pag.4, relatia 4]
- diametrul efectiv de
[2, pag.4, tabelul 2, cilindru gol]
- lungimea cursei L
[2, pag.4, tabelul 2, cilindru gol]
- numarul de treceri la degrosare i = APdegrosare/ap = 5,5 / 3 = 1,83 treceri. Nr. treceri (rotunjit) i=2 treceri.
- timpul de baza tp
[2, pag.4, relatia 5]
2. Aplicatia 2 (pentru Ix ≤ 10)
Se rezolva similar!
Bibliografie:
|
Belgiu, G. - BAZELE PROCESELOR DE FABRICATIE, notite de curs, Timisoara 2008-2009 |
|
Belgiu, G. - Indrumator de proiect la BAZELE PROCESELOR DE FABRICATIE, Timisoara 2009, http://www.eng.upt.ro/moodle , cursul BPF, accesat la 20.01.2009 |
|
Cozminca, M.,
Panait, S., Constantinescu, C. - Bazele
aschierii, Editura Gh. Asachi, |
|
Oprean, A., Sandu, |
|
Picos, C., s.a. - Calculul adaosurilor de prelucrare si al regimurilor de aschiere, Editura tehnica, Bucuresti 1974 |
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare: |
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |