Masini de rabotat, masina de rabotat cu cap mobil (sepingul)

Masini de rabotat, masina de rabotat cu cap mobil (sepingul)

Masinile de rabotat sunt destinate prelucrarii suprafetelor la care generarea se efectueaza cu directoare rectilinie si diferite forme ale curbei generatoare: rectilinie pentru generarea suprafetelor plane, curbilinie pentru generarea suprafetelor profilate. Forma suprafetei generate va depinde deci de forma taisului sculei si de numarul de miscari de avans, care, de regula, sunt tot rectilinii.

Masinile de rabotat sunt mai putin productive decat masinile de frezat, datorita cursei in gol, fiind totusi folosite in productia de serie mica si unicate, in special la prelucrarea suprafetelor lungi si inguste sau a pieselor prinse in 'pachet'.

Rabotarea este prelucrarea la care miscarea principala de aschiere se efectueaza in plan orizontal.

Functie de organul care executa miscarea principala de aschiere se disting:

- masini de rabotat cu cap mobil (sepinguri), la care miscarea principala de aschiere este executata de catre scula;

- masini de rabotat longitudinal (raboteze), la care miscarea principala de aschiere este executata de masa (impreuna cu semifabricatul).

Sculele utilizate la rabotat sunt asemanatoare cutitelor de strung, fiind insa mai robuste ca acestea, datorita faptului ca sunt supuse la socuri puternice cand patrund in materialul semifabricatului.

De aceea, pentru degrosare si in cazul materialelor cu crusta dura, se recomanda utilizarea cutitelor cotite (fig.1). Aceste cutite prezinta avantajul ca, datorita deformatiilor elastice pe care le sufera, varful cutitului se poate deplasa dupa un cerc tangent la suprafata prelucrata (fig.1.a.) si nu va patrunde mai adanc in material - asa cum se intampla in cazul unui cutit drept (fig.1.b), in acest mod se evita deteriorarea suprafetei prelucrate si a sculei.

In timpul cursei in gol cutitul se raceste intr-o oarecare masura, astfel ca la rabotare nu se folosesc lichide de racire - ungere.

Dupa cum se va vedea in cele ce urmeaza, avansul intermitent se produce la capatul fiecarei curse in gol.

1.1. Masini de rabotat cu cap mobil (sepinguri)

Masinile de rabotat de rabotat cu cap mobil, de rabotat transversal sau sepingurile - cum se mai numesc, sunt destinate pentru prelucrarea pieselor cu dimensiuni mici si mijlocii, fara a depasi lungimea de 1000 mm  si latimea 700 800 mm.

Schema bloc, schema cinematica si fluxul cinematic ale unei masini de rabotat transversal, S 425B, sunt prezentate in figura 2., cifra 425 reprezentand cursa maxima a capului de lucru (a berbecului).

Batiul 1 este prevazut la partea superioara cu ghidajele pentru deplasarea berbecului 2. Ghidajele verticale permit pozitionarea traversei 4, pe care se deplaseaza masa de lucru 5, dupa directia II .

Lantul cinematic care dezvolta miscarea principala I este format de transmisia prin curele D₁/D₂, ambreiajul C₁, cutia de viteze si un mecanism (culisa oscilanta) care transforma miscarea de rotatie continua a rotii volant 13 in miscare de translatie alternativa a berbecului 2.

Pentru intreruperea miscarii  principale, de la o aceeasi maneta care actioneaza ambreiajul se pune in functiune frana F.

Cutia de viteze permite reglarea a 3 trepte, asigurand prin aceasta reglarea numarului de curse duble pe minut.

Amplitudinea cursei berbecului se regleaza manual prin transmisia VII-16/17- SC₁-20, prin care se modifica bratul manivelei mecanismului cu culisa oscilanta, iar pentru pozitionarea berbecului este prevazut lantul cinematic manual IX - 22/23 - SC₅.

Lantul cinematic pentru avans transversal II preia miscarea de la lantul cinematic principal si anume de la roata volanta 13 prin angrenajul 14/15, mecanismul cu clichet MC₁ si surubul conducator SC₂, care deplaseaza masa 5 prin piulita solidara cu acesta.

Marimea avansului se regleaza prin excentricul E, iar inversarea sensului acestuia se realizeaza tot prin clichet, care este de dublu sens.

Lantul cinematic pentru avansul III al saniei portcutit 3 este actionat de cama K ce se fixeaza de batiu. Miscarea este preluata de tachetul T, mecanismul cu clichet MC₂, mecanismul cu roti conice cuplabile (C₂ - C₃), necesare pentru inversarea sensului de miscare, ajungand la surubul conducator SC₃ - care deplaseaza sania 3.

Marimea acestui avans se regleaza actionandu-se asupra unghiului de oscilatie a bratului portclichet MC₂.

Traversa 4 se pozitioneaza manual prin lantul cinematic: VIII - 18/19 - SC₄. Tot in figura 2 sunt prezentate si fluxurile cinematice pentru miscarile descrise mai sus.

In figura 3. sunt prezentate diverse pozitii de lucru ale suportului portscula si capului de lucru, precum si posibilitatile de reglare ale acestora.

Trebuie precizat ca in cazul prelucrarii suprafetelor lungi si inguste, cum ar fi ghidajele si canalele, prelucrarea prin rabotare este mai productiva decat frezarea.

Majoritatea sepingurilor aflate in exploatare sunt cu actionare electromecanica, insa pentru actionarea sepingurilor se mai utilizeaza si sisteme hidraulice si hidromecanice.

Ca si in cazul celorlalte procedee de prelucrare prin aschiere, lucrarile de rabotare sunt precedate de operatiile de reglare a masinii, fixarea semifabricatului si a sculei.

Prinderea semifabricatului pe masa masinii se poate face: direct pe masa cu ajutorul suruburilor si a bridelor de fixare (in cazul semifabricatelor mari); in dispozitive universale ca: menghine paralele, coltare fixe si inclinabile, suporturi basculante si prisme in V (pentru prinderea semifabricatelor cilindrice); in dispozitive speciale si in pachet, care au forma corespunzatoare - in cazul productiei de serie (fig. 4.a,b).

Utilizand dispozitive speciale si scule speciale, pe sepinguri se pot prelucra cremaliere, arbori canelati, butuci canelati (fig.5.), putandu-se rula chiar filete si taia canale elicoidale de pas foarte mare, aceste lucrari pretandu-se in cazul productiei de unicate sau serii mici, in conditiile neexistentei unor masini specializate.