Masini de rabotat cu masa mobila- schema bloc, parti componente, miscari

Masini de rabotat cu masa mobila- schema bloc, parti componente, miscari

Masinile de rabotat cu masa mobila (rabotezele) sunt destinate pentru prelucrarea unor piese de dimensiuni mari si foarte mari, care prezinta suprafetelor plane si profilate.

Aceste masini se numesc prescurtat raboteze si prelucreaza cu precadere lonjeroane, unele ghidaje ale batiurilor masinilor unelte, carcase etc.

Ghidarea mesei pe batiul masinii confera sistemului de lucru o rigiditate mult mai mare decat la sepinguri, astfel ca se poate obtine o planeitate de 0,01mm/1000 mm, putandu-se ajunge pana la 0,02 mm / 3000 mm, iar precizia dimensionala este superioara celei obtinute pe masinile de frezat portal.

Masinile de rabotat cu masa mobila pot fi cu unu sau doi montanti, cele mai frecvente fiind cele cu doi montanti.

Schema de principiu, cu principalele subansamble ale unei masini de rabotat cu doi montanti, este prezentata in figura 6.

Masa masinii, 1, executa miscarea principala I de tip rectiliniu si alternativa, cu viteza de lucru V_l si de retragere (gol) V_g, fiind ghidata pe batiul 2, care are lungimea de aproximativ doua ori mai mare decat masa, asigurandu-i acesteia ghidarea pe intreaga lungime. Cursa mesei la raboteze poate atinge valori mari, 12 15 m.

Montantii 3 si 4 sunt legati la partea superioara prin traversa fixa 5, obtinandu-se astfel un cadru inchis cu o rigiditate mare. Montantii sunt prevazuti cu ghidajele verticale 6, pe care se deplaseaza suportii laterali 7 si 8, prin care se asigura avansul vertical al sculelor fixate pe acesti suporti.

Pe cei doi montanti se deplaseaza si traversa mobila 9, care asigura miscarea de pozitionare (potrivire) VI a suportilor centrali 10 si 11.

Traversa este prevazuta cu ghidaje in lungul carora se deplaseaza suportii centrali, asigurandu-se astfel avansul orizontal IV.

Sculele din suportii 7 si 8 pot executa, pe langa miscarea de avans vertical II si miscarea de avans orizontal III, prin sania portcutit 12.

Cutitele fixate in suportii centrali 10, 11, prin intermediul saniilor portcutit 12, executa miscarea de avans vertical V.

Exista, prin intermediul suportilor portscula, si posibilitatea pozitionarii unghiulare a sculelor dupa directiile VII si VIII.

Referitor la regimul de lucru, trebuie specificat ca, la degrosare, se lucreaza cu sectiuni de aschii cat mai mari, in functie de rezistenta cutitului si de rigiditatea ansamblului piesa-scula-dispozitiv-masina-unealta.

La finisare, vitezele de aschiere fiind limitate de inertia maselor, se lucreaza cu maximum 90 m/min, dar cu avansuri mari si cu cutite late.

Pentru prelucrarea unor piese cu latime mai mare decat latimea mesei se utilizeaza raboteze cu un montant.

Partile componente ale unei raboteze cu un montant (fig.7.) sunt similare cu cele ale unei masini cu doi montanti, cu deosebirea ca traversa 6 este asezata in consola. Din aceasta cauza rigiditatea masinii este mai scazuta, iar regimurile de aschiere vor fi mai putin intense.

Pentru actionarea rabotezelor se folosesc cel mai adesea sisteme mecanice simple si usor de intretinut. Ca element final al lantului cinematic principal se foloseste un angrenaj pinion-cremaliera sau melc-cremaliera.

De regula, rabotezele sunt dotate cu unitati de lucru pentru rectificare, ceea ce da posibilitatea prelucrarii complete (degrosare - finisare) a piesei dintr-o singura orientare si prindere.

Subiect 14. Masini de mortezat

La masinile de mortezat, miscarea principala rectilinie alternativa se executata de catre scula intr-un plan vertical, iar miscarile de avans sunt executate de catre semifabricat.

Ca si in cazul sepingurilor, avansul este intermitent si se efectueaza la sfarsitul cursei de retragere a berbecului, dupa una sau mai multe axe - in functie de forma suprafetei de realizat.

Principiul de lucru al masinilor de mortezat este similar cu al sepingurilor (fig.8.), cu deosebirea ca miscarea principala, asa cum s-a aratat, se efectueaza in plan vertical.

Posibilitatile de prelucrare pe masinile de mortezat sunt mai mari decat la sepinguri, datorita faptului ca acestea sunt dotate cu mese rotative divizoare. In acest caz se pot prelucra suprafete plane, profilate si canale interioare sau exterioare cu diferite forme ale generatoarei (fig. 9.).

Schema de principiu a unei masini de mortezat cu actionare mecanica este prezentata in figura

Sistemul pentru avansul si pozitionarea piesei este format din saniile 2 si 3 si masa rotativa 4.

Berbecul portscula 5 executa miscarea principala I - de tip rectiliniu si alternativ.

Schema cinematica de principiu cuprinde lantul cinematic al miscarii principale, lanturile cinematice pentru miscarile de avans (executate de piesa) si lantul cinematic pentru deplasarile rapide.

Unele constructii de masini de mortezat au si posibilitatea pozitionarii unghiulare a berbecului.

Lantul cinematic principal se regleaza prin cutia de viteze CV.

Pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie a berbecului, in functie de lungimea cursei, se utilizeaza mecanisme biela-manivela - pentru curse mici si pinion-cremaliera la curse mari.

Marimea cursei berbecului se regleaza prin modificarea excentricului E_x al mecanismului de transformare MT.

Numarul de curse duble pe minut ale berbecului este dat chiar de turatia de la arborele AP (fig.10):

[c.d./min.], (1)

in care c este constanta lantului cinematic principal.

Lanturile cinematice pentru miscarile de avans II si III, respectiv avansul circular IV (intermitent) preiau miscarea din lantul cinematic al miscarii principale prin cama K, care este parte comuna a celor trei lanturi cinematice. Prin tachetul T, transmisia cu elemente articulate T₁ si mecanismul cu clichet MC, miscarea ajunge la cutia de distributie CD. De aici, prin cuplaje si roti baladoare, miscarea se selecteaza ca directie cat si ca sens.

Pentru reglarea marimii avansului exista mai multe posibilitati:

- modificarea lungimii unui element al transmisiei cu parghii T₁, ceea ce determina variatia unghiului de oscilatie al clichetului si deci a numarului de dinti z_s, peste care sare clichetul;

- introducerea unei cutii de avansuri dupa roata de clichet.

Marimea avansului pe directia III poate fi exprimata prin urmatoarea relatie:

[mm/cd], (2.)

in care :   z_s - este numarul de dinti peste care sare clichetul;

z_c - numarul de dinti ai rotii de clichet;

p₁- pasul surubului conducator al saniei longitudinale;

i_CD - raportul de transfer al cutiei de distributie.

In mod asemanator se obtin si celelalte miscari de avans, care se efectueaza tot la sfarsitul cursei in gol a miscarii principale I.

Miscarile de deplasare rapida se obtin prin cuplarea motorului M₂. Astfel, pentru obtinerea avansului rapid pe aceeasi directie, III, se va utiliza transmisia lantului cinematic pentru avans rapid:

[mm/min]. (3.)

Pentru actionarea masinilor de mortezat se utilizeaza si sisteme hidraulice.

Operatiile de mortezat sunt putin productive, pentru cazul productiei de serie mare si masa, mortezarea fiind inlocuita cu operatia de brosare.