Cardano s-a nascut intr-o localitate nu departe de Milano. Tatal sau era jurisconsult. Conform izvoarelor istorice el era un om luminat si de viata.Cunostea mai multe limbi straine, se ocupa de matematica, filosofie si traduceri.
Fazzio Cardano(acesta era numele tatalui lui Girolamo) s-a ocupat indeaproape de educatia fiului. Cardano a ales insa sa studieze medicina. In 1524,an in care moare Fazzio, Cardano primeste titlul de doctor in medicina al Universitatii din Padova. Se duce sa profeseze medicina la Milano.Acolo insa, Colegiul de Medicina al orasului ii refuza autorizatia de practica: motivul era acela ca Girolamo era in realitate fiul lui Fazzio. Evident, era vorba de un pretext, in fapt, colegii de breasla ai lui Cardano erau speriati probabil de acesta, datorita multiplelor sale cunostinte, personalitatii sale iesite din obisnuit.
In 1534,Cardano incearca din nou sa obtina o slujba la Milano,dar abia peste un an reuseste sa i se dea dreptul de practicare a medicinei in acest oras.
La Milano,Cardano are norocul sa vindece cateva personalitati de seama si astfel incepe ascensiunea sa si inceputurile unei vieti materiale mai bune, care-i permite sa se dedice exclusiv stiintei.
Astfel,in 1539,publica la Nurnberg (in limba latina) ,,Arimetica practica'',lucrare bine primita in Franta si Germania. In 1545 apare principala lucrare a lui Cardano in domeniul matematicii,intitulata ,,Ars magna sive de Regulis Algebraicis''(,,Marea arta sau despre regulile algebrice''),in care sunt incluse solutiile ecuatiilor generale de gradul III si IV,ultima problema fiind rezolvata de elevul sau Lodovico Ferrari.
Cardano mai calatoreste in Scotia ca medic al arhiepiscopului John Hamilton ,pe care reuseste sa-l vindece de o boala grea.
Trebuie mentionat ca in tot decursul vietii Cardano a fost preocupat de astrologie,ajungand datorita cunostintelor (de astronomie,de fapt) un fel de astrolog oficial al papei.Regele Frantei si regina Scotiei l-au luat si ei la randul lor sub protectie,ceea ce este o dovada ca gloria sa stiintifica de medic si astrolog practicant era destul de mare.
Astrologia ii va aduce totusi neplaceri lui Cardano. In 1554 scrie o carte intitulata ,,Asupra semnificatiei stelelor'' in care are proasta inspiratie sa includa un horoscop al lui Iisus Hristos (alcatuit de el insusi).
Inchizitia reuseste pe aceasta baza sa obtina in 1570 intemnitarea sa. La interventia unor prieteni supusi este eliberat peste doua luni ;mai ispaseste un ,,arest la domiciliu'' de trei luni si primeste recomandarea de a nu mai preda sau a mai scrie carti.
Cardano pleaca la Roma sa se puna direct sub protectia papei. In 1573,papa ii acorda o pensie suficienta pentru a se putea dedica activitatii stiintifice. In acesti ultimi ani ai vietii Cardano s-a scufundat printre manuscrisele sale.N-a mai predat,n-a mai publicat nimic,n-a mai practicat medicina. A lasat foarte multe lucrari nepublicate,printre care si o ,,Autobiografie'', extrem de interesanta prin modul in care Cardano surprinde caracteristici ale epocii respective.
In 1576, dupa unii biografi, Cardano s-a sinucis pentru a dovedi forta sa de astrolog prooroc,acesta fiind anul in care ar fi trebuit sa moara. Totusi, se pare ca Girolamo isi proorocise disparitia exact la 5 decembrie 1573-deci cu trei ani mai devreme.
Revenind la problema ecuatiei de gradul III, putem spune ca in realitate Cardano ,,n-a furat'' solutia lui Tartaglia, incluzand-o fara voia acestuia in Ars Magna.Practic el a descoperit la Bologna manuscrisul lui del Ferro,dar care ulterior pierzandu-se,s-a crezut ca Girolamo a mintit relativ la existenta acestuia.Aproape patru secole mai tarziu, profesorul italian Ettore Bortolotti a redescoperit manuscrisul lui del Ferro si astfel,specialistii au putut avea revelatia faptului ca ,,magicianul Cardano " a fost acuzat oarecum pe nedrept .
Cardano are insa meritul de a fi investigat ecuatia de gradul III mai profund decat Tartaglia.
Este poate util sa recapitulam-pe puncte-aceasta incalcita istorie:
1.-in jurul anului 1515,Scipione del Ferro, profesor la Universitatea din Bologna, da regula generala a rezolvarii ecuatiei:
2.-secretul nu este divulgat decat la doua persoane(una dintre ele:
Antonio Fior).
3.-in 1530 are loc un turnir matematic (initiat de Giovanni Colla) la care se propun spre rezolvare ecuatii particulare de tipul:
.
4.-participa la turnir Niccolo Tartaglia care rezolva problemele in timp record
5.-in 1535 Antonio Fior lanseaza si el un turnir, provocandu-l pe Tartaglia
-s-au propus ecuatii de tipul:
6.-Tartaglia rezolva din nou problemele si propune alte ecuatii pe care insa Fior nu este in stare sa le solutioneze
7.-apare Cardano:scria in acest timp ,,Ars Magna" si roaga pe Tartaglia sa-i divulge secretul formulei
-acesta refuza
-ulterior cedeaza,dar sub rezerva nepublicarii acesteia
8.-in 1539,impreuna cu Lodovico Ferrari,Cardano publica in ,,Ars Magna" solutia lui del Ferro-Tartaglia
9.-Cardano da in plus reducerea unei ecuatii cubice complete la o ecuatie cubica doar cu trei termeni
10.-socotit multa vreme ,,delapidator" al lui Tartaglia , Cardano este ,,reabilitat" prin redescoperirea,in 1923,a manuscrisului original al lui del Ferro
11.-in ,,Ars Magna" ,apare pentru prima oara solutia generala a ecuatiei de gradul IV ,solutie data de Ferrari
