Servicii de consum

SERVICII DE CONSUM

Continut, rol, structura, tendinte:

Obiectivul final al demersurilor de politica economica si sociala este satisfacerea la un nivel corespunzator a cerintelor societatii moderne, a nevoilor de trai materiale si spirituale ale populatiei.

Un rol esential in aceasta privinta il au serviciile care satisfac o paleta larga de trebuinte ale oamenilor incepand de la cele primare (de transport, de asigurare a conditiilor de baza ale existentei : apa, caldura, energie electrica , de ingrijire a sanatatii, etc.) si pana la cele de nivel superior legate de asigurarea confortului, ridicarea nivelului de cultura, petrecerea agreabila a timpului liber, etc.

Progresul societatii, inventarea de noi produse si servicii cresterea timpului liber al populatiei conduc la o crestere exponentiala a nevoilor si cererii de servicii

Serviciile destinate populatiei au in primul rand rolul de a satisface multitudinea trebuintelor oamenilor si de a stimula dezvoltatea personalitatii umane.

Serviciile destinate populatiei se regasesc in principal in 2 sfere :

-sfera consumului influentand nivelul si calitatea acestuia ;

-sfera distributiei implicandu-se in reluarea ciclului productiei bunurilor materiale, chiar in accelerarea lui participand in acest fel la progresul general al societatii.

Clasificarea serviciilor pentru populatie 

Dupa natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator (producator) si beneficiar, acestea se divid in doua mari grupe

● Servicii de piata, platite de populatie si procurate prin acte de vanzare-cumparare. Ex: transporturi, posta si telecomunicatii, turism, reparatii, spalatorie si curatatorie etc., detin ponderea majoritara in structura consumului de servicii al populatiei

● Servicii non-market (ne-marfa) cu titlu gratuit sau quasi-gratuit (pe jumatate gratuit) finantarea lor realizandu-se pe cale publica, din bugetul de stat: invatamant public, sanatate, cultura, administratie publica, ordine publica, aparare, activitati sportive

Exista cazuri cand aceeasi activitate poate fi dupa circumstante de timp si loc, marfa sau ne-marfa. Exemple in acest sens sunt serviciile de invatamant, sanatate.

Dupa caracteristicile beneficiarului pot fi identificate doua grupe ale serviciilor pentru populatie:

Servicii personale, la care cetatenii apeleza in mod direct, procedandu-se prin relatii de cumparare, prin intermediul pietei, consumul fiind individualizat la nivelul persoanei, al familiei sau gospodariei. Ele cuprind o gama larga de activitati (inchiriere, reparatii, turism, ingrijirea sanatatii, de spalatorie si curatatorie etc)

Servicii colective, numite si "utilitati publice" inseamna toate prestatiile in furnizarea carora participa statul fie prin aport-financiar, fie definind conditiile in care sunt oferite. De regula, acestea sunt gratuite sau cu inlesniri de plata fiind caracterizate prin non-rivalitatea si non-excluderea consumului.

- Personalizate (individualizate) ex: invatamantul, sanatatea, asistenta sociala

- Destinate colectivitatii in ansamblul sau. Ex: apararea nationala, ordinea publica, iluminatul public, protectia mediului etc.

Din punct de vedere existential, serviciile din sfera consumului se structureaza in:

- Servicii independente, cu existenta in sine, respectiv cele care pot fi in relatii de substituire sau de indiferenta fata de consumul de bunuri materiale. Acestea au rolul de a completa paleta sortimentala a bunurilor de consum, de a satisface nevoi ce nu au corespondent in bunuri sau de a inlocui unele produse in consum, satisfacand in acest caz la un nivel superior nevoile respective

- Servicii asociate bunurilor, care adauga utilitati noi bunurilor pe care le insotesc, sporindu-le valoarea si performantele in utilizare

In functie de continutul activitatii, serviciile pentru populatie pot fi:

- Servicii cu caracter industrial, similare - prin tehnicile de productie si organizare - activitatilor din industrie, cum ar fi: curatatoriile si spalatoriile, activitatile de reparatii, cele ale restaurantelor, etc.

- Servicii cu caracter neindustrial respectiv cele adaptate specificului cererii persoanei care le solicita: medicale, cultural-recreative, posta, coafura

Dupa nivelul de dezvoltare si importanta pentru consumul populatiei serviciile pot fi:

- Organizate ca ramuri distincte ale economiei, beneficiind de o administrare separata, o parte servind in acelasi timp sau indirect si interesele agentilor economici Ex: transporturi, posta si telecomunicatii, sanatate, cultura, invatamant, turism

- Organizate ca activitati separate in interiorul unor sectoare, fiind prestate de societati specializate in acest sens: inchirieri de bunuri sau de locuinte, iluminatul public,curatenia localitatilor etc. Multe din aceste societati se afla in subordinea organelor de administratie publica locala (primarie sau prefectura)

Pentru analiza sincronica si diacronica a serviciilor pentru populatie se cer a fi utilizate atat sursele de informatii statistice cat si cele obtinute din cercetari directe.

Informatiile statistice se refera la:

● Structura cheltuielilor de consum, pe baza datelor din bugetele de familie care ofera informatii despre cheltuielile banesti pentru plata serviciilor

● Volumul si structura serviciilor de baza destinate populatiei (cumpararile de servicii ale populatiei prin intermediul relatiilor de piata)

● Marimea si structura cheltuielilor bugetului de stat pentru servicii publice, personalizate sau colective

Cercetarile directe permit o analiza mult mai nuantata si specifica unor categorii de consumatori, zone teritoriale etc. a problematicii complexe referitoare la cererea si oferta unor tipuri anume de servicii pentru populatie.

Nivelul consumului de servicii al populatiei si ponderea acestuia in consumul final al indivizilor, familiilor sau gospodariilor depind si de metodologia de calcul folosita.

In masurarea consumului de servicii al populatiei trebuie parcurse trei etape:

- In prima se iau in considerare serviciile marfa respectiv serviciile procurate de populatie prin intermediul pietei. Ponderea acestei categorii era de exemplu in Franta de 42% in anii `90.

- A doua etapa consta in evaluarea si adaugarea la valoarea rezultata in prima etapa a cheltuielilor ne-marfa de servicii consumate direct de indivizi sau familii. Astfel obtinem un alt indicator numit "consumul total al populatiei" a carui componenta de servicii reprezinta in Franta de exemplu cca. 50%

- Daca se admite ca activitatea comerciala cu amanuntul este o activitate de servicii pentru familii, prestatiile comerciale, masurate prin marje brute (cota adaosului comercial), a caror valoare reprezinta cca. 30% din cifra de afaceri a comertului cu amanuntul, trebuie adaugate la valorile consumului de servicii obtinute in primele doua etape.

Se obtine astfel consumul largit de servicii al familiilor, a carui pondere ajunge in tarile dezvoltate la 65-70% din totalul consumului.

Referitor la mutatiile calitative in structura consumului populatiei, acestea pot fi analizate atat sincronic cat si diacronic.