Plan de afaceri - S.C.Modeling.S.R.L.A.U.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

- Facultatea de Management -

Plan de afaceri - S.C.Modeling.S.R.L.A.U.

Prezentarea generala a societatii

v    Denumirea : S.C. Modeling- S.R.L.A.U

v    Sediul social: Costanta.str.Mihai Viteazu nr.18

v    Forma juridica: Societate comercialacu actionar unic, cu un singur actionar

v    Inregistrarea la R.C. - sub nr. J40/446/1991.

v    Cod fiscal: 430822

v    Obiectul activitatii de baza: Productia si comercializarea de confectii textile pentru barbati.

v    Capitalul social: - la data inregistrarii : 94,4 mil. lei.

la data de 30.12.2002: 238,9 mil.lei.

v    Patrimoniul societatii: - la data inregistrarii: 160,6 mil. lei..

la data de 30.12.2002: 1.907,2 mil. lei.

v    Patrimoniul net: : - la data inregistrarii: 94,4 mil. lei..

la data de 30.12.2002: 1.071,4 mil. lei.

v    Personalul:

v    Echipa manageriala (conducerea executiva):

Director general : Petrovici Virgil

Studii: ASE 1976

Vechime: 23 ani, din care in societate 23 ani.

Director comercial: Nistor Ion

Studii: ASE 1978

Vechime: 16 ani, din care in societate 16 ani.

Director de productie: Catanea Florin

Studii: Institutul Politehnic Iasi - Tehnologia Confectiilor si Tricotajelor 1984

Vechime: 10 ani, din care in societate 10 ani.

Director economic: Marcosanu Floarea

Studii: ASE 1973

Vechime: 21 ani, din care in societate 21 ani.

v    Organizarea activitatii economice:

Productia de baza (confectii textile pentru barbati) se realizeaza in:

o  O linie tehnologica de confectionat sacouri pentru barbati, cu o capacitate de 640 buc/doua schimburi pe zi

o  O linie tehnologica de confectionat pantaloni, cu o capacitate de 600 buc/doua schimburi pe zi

Depozitarea produselor finite se realizeaza intr-un depozit central, iar transportul produselor de la sectia de productie la depozit se face printr-un sistem de transport tip monoral.

v    Suprafata construita desfasurata 12.649 mp este distribuita astfel:

8.810 mp: sectii si ateliere de productie

1.148 mp: depozit materii prime

2.602 mp: magazie produse finite

89 mp: birouri

5.784 mp: suprafata industriala inchiriata societatii Modeling- S.R.L.A.U

Valoarea de patrimoniu a costructiilor = 97,3 mil.lei.

v    Terenul in suprafata totala de 13.242 mp este proprietatea societatii conform Certificatelor de proprietate seria MO32 nr. 0994/29.04.1994 si seria MO3 nr. 1354/08.09.1994, din care: 348 mp proprietate exclusiva

12.894 mp in indiviziune pe platforma industriala

I.C.T.B.

v    Utilitatile (energie electrica, energie termica si apa-canalizare) sunt asigurate prn sistemul asigurarilor de servicii pe baza de contract de catre societatea comerciala FABEROM - S.A. societate prestatoare de servicii industriale pe platforma I.C.T.B.

v    Sistemul de intretinere si reparatii se realizeaza astfel:

Intretinere si reparatii curente de catre dotarea si personalul propriu al societatii;

Reparatiile capitale se executa pe baza de contract de catre S.C. FABEROM - S.A. din incinta platformei industriale I.C.T.B.

1.3 Produsele si tehnologiile de fabricatie

Societatea este profilata pentru productia de confectii textile pentru barbati.

Produsele de baza sunt:

- sacouri pentru barbati

- pantaloni pentru barbati

- costume pentru barbati

Tehnologia de fabricatie:

• Receptia cantitativa si calitativa a materiei prime;
• Spanuirea materiei prime (tesatura);
• Asezarea tiparelor pe materialul spanuit;
• Croirea reperelor componente ale produsului pe mese de croit;
• Realizarea pachetelor continand toate reperele care compun produsul (haina sau pantalon);
• Trasportul pachetelor in sala de confectionat (pe carucioare supraetajate, manevrate manual);
• Sezarea pachetelor pe carucioare mobile pentru transportul intre fazele operationale;
• Executarea operatiunilor de asamblare prin coasere a reperelor componente ale produselor;
• Finisarea finala a produselor confectionate si asezarea pe umerasele sistemului de transport prin monorai;
• Transportul prin monorai la magazia de impachetat (sacou + pantalon);
• Depozitarea produselor finite;
• Livrarea produselor finite

1.3.3. Poductia fizica fabricata in ultimii trei ani:

CAP. II PIATA SI VANZARILE

2.1. Descrierea produselor

Costumul pentru barbati se realizeaza din tesaturi din fire de lana si tip lana - stofe mai grele pentru anotimpuri reci - toamna-iarna - si stofe usoare pentru anotimpurile calte - primavara-vara.

Costumele pentru barbati se realizeaza itnr-o gama variata de modele si culori. Societatea are capacitatea de adaptare rapida pentru a raspunde cerintelor modei sau a reproduce modelul solicitat de client.

Sacoul se realizeaza de asemenea din stofe mai pline pentru anotimpurile reci si din stofe mai usoare pentru anotimpurile calde.

Pantalonul este produsul care se poate vinde ca atare sau in combinatie cu sacoul, formand un compleu de diferite modele si culori.

Toate cele trei tipuri de produse de confectii pentru barbati se executa cu materia prima achizitionata de societate sau cu materia prima a clientului.

2.2. Identificarea si dimensiunea pietei

Piata produselor societatii o constituie consumatorii individuali (barbati si baieti) de articole de imbracaminte exterioara de calitate superioara si medie.

Profilata pe o gama restransa de articole de imbracaminte exterioara (costume, sacouri, pantaloni), societatea a reusit sa se impuna prin calitate si eleganta executiei atat pentru clientii interni, cat si pentru export.

In conditii specifice perioadei de tranzitie la economia de piata (scaderea productiei in tesatoriile de stofe, scaderea puterii de cumparare si, ca urmare, scaderea consumului de articole de imbracaminte exterioara pe piata interna, blocajul financiar ca fenomen general in economia romaneasca), societatea a adoptat ca politica comerciala orientarea productiei catre piata externa, in principal cu materia prima a clientului - productie in lohn - , impunandu-se prin calitatea executia si promptitudinea livrarilor.

2.3. Canalele de distributie

Canalele de distributie a produselor fabricate sunt cele specifice articolelor de imbracaminte exterioara ca bunuri de consum individual, si anume:

• contracte directe cu clientii externi;
• exportul prin intreprinderi specializate in comert exterior (S.C. CONFEX INTERNATIONAL - S.A., RIMCOR - S.R.L., C.D. COMPANY, ROMANOEXPORT - S.A.);
• societati comerciale pentru vanzari en-gros pe piata interna;
• livrari directe la marile magazine din Bucuresti (Victoria, Cocor, Bucuresti, Vulturul de Mare) si OMNIA - Ploiesti;
• livrari directe catre micile magazine private la piata interna;
• vanzari prin societatile comerciale cu profil mixt (desfacere cu ridicata si cu amanuntul).

Societatea Modeling - S.R.L.A.U. nu are magazine proprii pentru comercializarea produselor.

Evolutia preturilor medii

Intreaga productie de export s-a realizat cu materia prima a clientului.

2.5. Principalii clienti

LA EXPORT (% in total vanzari la export)

LA INTERN (% in total vanzari la intern)

2.6. Principalii furnizori

2.7. Principalii concurenti

Tinand seama de profilul fabricatiei, calitatea executiei si sistemul de relatii creat pe piata externa, principalii concurenti ai societatii sunt urmatorii:

S.C. INTERNATIONAL

S.C. MONDOCONF

S.C. CONFSTYLE S.R.L.

CAP. III SITUATIA FINANCIARA A SOCIETATII IN ULTIMII TREI ANI

3.1. Rezultatele financiare

Deoarece metodologia de calcul si evidentiere a rezultatelor financiare in anul 2002 s-a modificat fata de anii anteriori, le vom prezenta in mod distinct pentru anii 2000-2001 si anul 2002.

3.1.1. Rezultatele financiare pe anii 2000-2001

Ponderea exportului in total activitate de baza nu se poate aprecia pe baza veniturilor din vanzari deoarece productia de export realizata cu materia prima a clientului (lohn) reprezinta doar valoarea fabricatiei. Ponderea exportului se poate aprecia pe baza profitului realizat, adica:

91% = * 100

3.1.2. Rezultatele financiare in anul in curs (realizat 9 luni)

3.1.3. Evolutia indicatorilor de rentabilitate a activitatii economice

Retinem ca, spre deosebire de mediul general economic care in aceasta perioada a avut o evolutie negative, societatea noastra a inregistrat o evolutiei financiara pozitiva.

3.2. Bilantul anual in perioada 2000-2002

3.2.1. Activul bilantului (patrimoniul societatii)

(in mil. lei)

Referitor la elementele de patrimoniu, facem urmatoarele precizari:

activele fixe sunt exprimate in preturile de la 31.03.2001; nu au fost reevaluate in preturile de la 30.06.2002 conform H.G. 500/1994;

titlurile de participare la societatea Modeling - S.R.L.A.U au fost cesionate asociatului;

in anul 2002, valoarea terenurilor societatii a fost inclusa in patrimoniu (63,6 mil. lei).

Din analiza elementelor de patrimoniu, retinem urmatoarele:

a) activele fixe, cu valoare imobiliara certa (terenuri si cladiri), reprezinta in anul curent 69% din valoarea activelor fixe nete;

b) ponderea stocurilor in totalul activelor circulante a scazut continuu de la 56% in 2000 la 13% in anul 2002. Aceasta arata ca a crescut viteza de rotatie ca urmare a reducerii duratelor de stocare.

c) ponderea creantelor in totalul activelor circulante a scazut de la 42% la 18%, ceea ce inseamna ca a crescut viteza vanzarilor.

d) cresterea ponderii disponibilitatilor banesti in totalul activelor circulante de la 1,5% in 2000 la 69% in anul 2002 arata ca societatea are rezerve financiare (in special in devize). Aceasta situatie pozitiva privind structura activelor circulante permite adoptarea unor politici de modernizare tehnica si tehnologica prin angajarea resurselor proprii si a unui credit bancar pe termen mediu.

3.2.2. Pasivul bilantului (Sursele fondurilor societatii)

Din analiza elementelor din pasivul bilantului, reprezentand sursa fondurilor din activ, rezulta urmatoarele:

a) fondul de rezerva este constituit integral in limita legala (20% fata de capitalul social);

b) societatea nu are angajate credite bancare pe termen scurt pentru finantarea mijloacelor circulante pe anul in curs - anul 2002 - si nici credite pe termen lung pentru investitii;

c) fondul de rulment net (diferenta dintre activele circulante sau fond de rulment brut si datoriile pe termen scurt) reprezinta sursa principala de finantare a mijloacelor circulante necesare productiei.

Iata cum se prezinta in evolutie sursele de finantare a activelor circulante (fondul de rulment brut):

Fondul de rulment net ca element de pasiv cu grad de exigibilitate scazut care finanteaza elemente de activ cu grad de exigibilitate ridicat se situeaza in jurul valorii de 50% din totalul activelor circulante.

Societatea nu apeleaza la credite bancare pentru finantarea mijloacelor circulante ale productiei. Practica sistemului platilor amanate este impusa de mediul in care opereaza societatea.

De remarcat ca rata fondului de rulment (active circulante/datorii pe termen scurt) este pozitiva:

3.3 Indicatorii financiari

CAP. IV CARACTERIZAREA STARII TEHNICE SI TEHNOLOGICE

Sectiile si atelierele

Activitatea de baza a societatii (confectii textile) se desfasoara intr-o singura sectie de productie, avand in componenta 4 ateliere:

atelierul de croit;

atelierul de confectionat si finisat pantaloni;

atelierul de confectionat si finisat sacouri;

atelierul de intretinere-utilaje.

Utilaje tehnologice de baza

La atelierul de croit:

2 mese de sablonat manual (aranjarea reperelor perntru incadrarea acestora pe lungimea materialului);

3 mese de spanuit manual;

2 masini mobile de croit pentru selectionarea spanului;

3 masini fixe de croit cu banda de otel;

1 masina de termolipire a reperelor.

Cu exceptia masinii de termolipit achizitionata in anul 2001, mesele de sablonat, mesele de croit si cele trei masini de croit cu banda sunt amortizate integral. Mesele de sablonat sunt amortizate in proportie de 96%.

Aceste utilaje sunt in functiune, dar au un grad de uzura avansat.

Tehnologia de fabricatie a reperelor componente ale articolelor de confectii este clasica - tehnologie in care operatiunile se executa manual, consumul de manopera este ridicat, deci productivitate scazuta.

Referitor la starea tehnica si tehnologica a atelierului de croit, reliefam faptul ca dotarea acestui atelier a ramas la nivelul anilor '60. de retinut ca de dotarea si tehnologia acestui atelier depind in mare masura calitatea si productivitatea in atelierele de confectii textile.

La atelierul de confectionat pantaloni:

73 masini de cusut de diferite tipuri si clase, din care:

41 sunt amortizate integral si au un grad avansat de uzura fizica si morala, ceea ce conduce la randament scazut de utilizare a timpului de lucru si costuri mari de intretinere si reparatii;

32 sunt amortizate in proportie de 60 - 90%.

Referitor la tehnologia de fabricatie in acest atelier reliefam ca gradul de automatizare este zero. In acest domeniu exista statii automatizate care integreaza mai multe operatiuni de coasere cu precizie si calitate superioara de executie. In conditiile unei dotari moderne, problemele de calificare a muncitorilor se simplifica, nefiind necesar un timp indelungat de formare si specializare.

12 prese de calcat interfazic si final, din care:

9 amortizate integral si cu un grad avansat de uzura;

3 amortizate in proportie de 70 - 80%.

Referitor la tehnologia de finisare, reliefam urmatoarele:

sistemul de calcare este clasic (manual);

presele de calcat nu au incorporat sistemul automat (cu cartela program) de citire si reglare a parametrilor de lucru, temperatura aburului si timpul de absorbtie prin vacumare.

La atelierul de confectionat sacouri:

79 masini de cusut de diferite tipuri si clase, din care:

63 masini amortizate integral;

16 masini amortizate intre 30 si 50%.

2 prese si mese de calcat-finisat interfazic si final, din care:

23 amortizate integral;

6 amortizate intre 70 si 80%.

Referitor la tehnologiile de coasere si finisare, si la acest atelier exista aceleasi neajunsuri ca si la atelierul de confectionat pantaloni.

La atelierul de intretinere

Dotarea  acestui atelier este minima, restransa la executarea unor lucrari de intretinere si reparatii curente. Nu exista un atelier mecano-energetic capabil sa realizeze atat reparatii curente, sa execute piese de schimb, cat si energia termica la parametrii de lucru impusi de tehnologia de fabricatie.

In aceste conditii, sunt deficitare din punct de vedere al calitatii, sistemele de producere a aburului tehnologic, a aerului comprimat si a vacumului prin statia centrala de pompe a societatii FABEROM - S.A.

Daca conditiile tehnice (teren si constructie) nu permit realizarea unei centrale termice proprii pentru producerea aburului tehnologic, producerea aerului comprimat si a vacumului nu necesita conditii tehnice deosebite. Pentru producerea acestor utilitati la parametrii corespunzatori se poate realiza prin investitii o dotare tehnica proprie pentru a nu depinde de statia centrala de pompe a societatii FABEROM.

4.3 Concluzii privind utilajele si tehnologiile

Referitor la dotarea tehnica (utilaje tehnologice de baza) si tehnologiile de fabricatie, rezulta urmatoarele:

→ gradul de uzura avansat al utilajelor de baza se reflecta in randamente scazute de utilizare a timpului de lucru si cheltuieli mari de intretinere si reparatii;

→ tehnologiile de fabricatie sunt clasice, determintate de nivelul tehnic si tehnologic al utilajelor din dotare, reflectandu-se in productivitati scazute si randamente reduse de utilizare a materiilor prime si materialelor;

→ nivelul scazut al tehnicilor si tehnologiilor de baza implica un grad ridicat de dependenta fata de nivelul de calificare a fortei de munca. Procesul de confectionare de tip manufacturier impune ca forta de munca sa fie formata in meseria de confectioner si aceasta implica timp de calificare profesionala in vreme ce procesele tehnologice de confectionare de tip industrial necesita operatori care pot fi formati la locul de munca in timp mai scurt;

→ absenta unor dotari proprii pentru producerea aerului comprimat si a vacumului, strict necesare organizarii unui proces tehnologic de confectii textile in sistem industrial, se reflecta in nivelul productivitatilor si al randamentului scazut al muncii pentru asigurarea calitatii produselor finite.

In vederea mentinerii pe piata externa in conditii de eficienta ridicata prin calitate si pret, conducerea societatii a hotarat ca imperios necesara achizitionarea, intr-o prma etapa, pentru retehnologizarea si modernizarea proceselor de fabricatie, a urmatoarelor echipamente tehnologice:

• 68 masini de cusut industriale;
• 1 sala completa de croit (masini si utilaje pentru croit);
• 12 masini si utilaje pentru finisat;
• 13 mese de calcat si finisat;
• 13 fiare de calcat;
• 12 rame de teflon;
• 13 bucati condensatori cu suport;
• 2 bucati prese BRISAY 350;
• instalatii energetice specifice.

CAP. V INVESTITII

5.1. Evaluarea cheltuielilor de investitii

In vederea mentinerii pe piata, si in special pe piata externa,prin calitate si prêt a productiei fabricate, a rezultat necesitatea retehnologizarii intreprinderii pentru asigurarea cresterii productivitatii muncii si a calitatii produselor.

In cap. V au fost fundamentate dotarile necesare sustinerii programului propus.

In urma investigarilor facute de conducerea societatii privind potentialii furnizori ai utilajelor si instalatiilor necesare in conditii convenabile din punct de vedere al performantelor, conditii de livrare si asistenta tehnica la montaj si punerea in functiune si prêt, au fost incheiate urmatoarele contracte:

→ contract nr. 172/21.11.2002 cu firma PFAFF - Germania pentru 68 masini de cusut de diferite tipuri si specialitati;

→ contract incheiat cu firma SETEC - Germania la data de 16.11.2002 pentru o sala completa de croit (incluzand masini si echipamente specifice);

→ contract incheiat cu firma BRISAY - Germania la data de 18.11.2002, pentru 11 bucati utilaje specifice de finisat si confectii textile;

→ contract incheiat cu firma VEIT - Germania la data de 22.11.2002 pentru echipamente specifice de calcat si instalatii energetice specifice.

Valoarea investitiei totale va fi de 2.770 mil. lei, din care valoarea importului este de 1.854 DM cu 2.112 mil. lei la cursul de 1.139 lei = 1 DM.

Valoarea investitiilor totale a rezultat astfel:

Valoarea in lei a importului din Germania s-a determinat pe baza cursului de schimb la data de 23.11.2002 de 1.139 lei = 1 DM.

Taxele vamale s-au aplicat conform Codului Vamal al Romaniei, editia 2002.

5.2. Strategia de finantare

Din analiza surselor financiare proprii ale societatii la finele anului 2002 rezulta ca fiind convenabila urmatoarea strategie de finantare a investitiei:

5.3 Planul de rambursare a creditului

Creditul se va rambursa in 10 rate semestriale cu un termen de gratie de un semestru, si o dobanda de 9% pe an.

CAP. VI PROGRAMUL DE PRODUCTIE  SI VANZARI IN URMATORII CINCI ANI

6.1. Productia fizica

Capacitatea de productie anuala determinata pe baza noii dotari tehnice si tehnologice proiectate, fundamentala pe randamente si productivitati in lucrarea de specialitate din Anexa 1, se prezinta astfel, comparativ cu anul 2002:

Diminuarea productiei de pantaloni se datoreaza cresterii capacitatii de productie la costume, o parte din pantaloni fiind folosita la compunerea costumelor.

6.2. Vanzarile

Preturile utilizate pentru previzionarea veniturilor din vanzari sunt cele practicate in luna octombrie 2002, cu o crestere de 8% datorita imbunatatirii calitatii. Pretul in lei este transformat la cursul de schimb de 1.139 lei = 1 DM.

6.4. Venituri din vanzari

Comparativ cu realizarile preliminate pe anul 2002, veniturile anuale din vanzari pe perioada 2010-2015 se prezinta astfel:

CAP.VII PROIECTIILE FINANCIARE IN URMATORII CINCI ANI

Veniturile totale ale societatii se compun din:

Venituri din exploatare din care:

din vanzari la export

din vanzari la intern

din alte activitati

influenta stocurilor de produse finite (soldul contului 345)

Venituri financiare din care:

dobanzi la disponibilitati

diferente favorabile de curs valutar

Comparativ cu realizarile preliminate pe anul 2002, veniturile totale ale societatii pe perioada operationala 2010-2011 se prezinta astfel:

7.2. Costurile anuale si rezultatele financiare in urmatorii cinci ani (2010-2011

Determinarea costurilor anuale aferente veniturilor anuale proiectate a se realiza in urmatorii cinci ani se fundamenteaza pe urmatoarele ipoteze:

• se estimeaza ca daca pana la finele anului in curs sau in luna ianuarie 2003 va fi acordat creditul bancar, atunci in urmatoarele doua luni vor putea fi aduse utilajele contractate si la finele trim. I 2004 sa fie puse in functiune. Aceasta inseamna ca in luna februarie-martie va incepe desfasurarea programului de productie in conditiile randamentelor si productivitatilor proiectate;
• prin retehnologizare se realizeaza o dezvoltare intensiva a intreprinderii si nu o dezvoltare extensiva. Cu acelasi numar de salariati (500 persoane) se va realiza o productie zilnica cu 65% mai mare fata de anul 2002. In anul 2003, lucrandu-se numai cu trei trimestre in conditiile noilor dotari, productia va fi majorata numai cu 34% fata de productia preliminata a se realiza pana la finele anului curent;
• avand in vedere o crestere a productiei cu 34% in anul 2003 si cu 65% in anii 2010/2011  de anul 2002, s-a proiectat si o crestere a cheltuielilor cu personalul (salarii + CAS + ajutor de somaj) cu 13% in 2004 si respectiv cu 30% in anii 2005/2007, astfel:

Anul 2002: cheltuieli cu personalul = 1.261 mil.lei

Anul 2003: cheltuieli cu personalul = 1.430 mil.lei

Anul 2010/2010cheltuieli cu personalul = 1.640 mil.lei

• cheltuielile pentru impozite si taxe se vor mentine si in urmatorii cinci ani la nivelul realizat in anul 2002, respectiv 40 mil.lei;
• cheltuielile exceptionale se vor mentine in continuare la nivelul de 60 mil.lei, realizat in anul 2002;
• amortizarea s-a calculat ca suma intre amortizarea anuala actuala si amortizarea noilor utilaje pe o durata medie de functioare de 20 de ani, astfel:

- amortizarea anuala a mijloacelor fixe existente 12 mil.lei

- amortizarea mijloacelor fixe noi  

2.770 mil.lei * 5% pe an  138 mil.lei

Total amortizare   150 mil.lei

• celelalte elemente de cheltuieli s-au determinat pe baza ponderii acestor cheltuieli fata de veniturile din exploatare realizate in anul 2002, astfel:

- costul marfurilor vandute  0,7%

- materii prime si materiale     19,0%

- combustibil, energie si apa    6,7%

- alte cheltuieli materiale     0,2%

- lucrari si servicii executate la terti  0,4%

- cheltuieli financiare   0,5%

Veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare pe perioada operationala 2003-2004 comparativ cu realizarile preliminare pentru anul 2002 se prezinta in tabelul urmator:

PROIECTUL BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI (in mil.lei)

Fata de datele prezentate in "Bugetul de venituri si cheltuieli", facem urmatoarea precizare:

in anul 2002, veniturile si rezultatele financiare au fost influentate favorabil de cesionarea partilor sociale la S.C. New Line Modelong S.R.L.A.U. care a adus un venit net pentru societate de 477 mil.lei (13% fata de total venituri realizare din activitatea economica) dupa preluarea in patrimoniu a imobilizarilor financiare din activul bilantului de 197 mil.lei dupa reevaluarea facuta cu ocazia privatizarii societatii noastre.

Retinem ca dupa plata impozitelor pe profit, a dobanzilor pentru creditul pe termen lung si retinerea pentru fondul de rezerva pana la limita legala de 20% fata de patrimoniul net de 885 mil.lei preluat in proprietate de catre PAS (Programul actiunilor salariatilor), societatea va realiza urmatoarele profituri nete anuale:

Sursele proprii pentru rambursarea ratelor creditului pe termen lung formate din profituri retinute si amortizarile anuale se prezinta astfe:

Formarea resurselor financiare si modul de acoperire a avansului si a ratelor si dobanzilor creditului bancar se prezinta astfel:

Ultima rata de 213 mil.lei si dobanda 10 mil.lei se va achita la finele semestrului I al anului 2013 si pentru aceasta, fondul de investii la finele anului 2007 este mai mult decat acoperitor.

Tinand seama de faptul ca exportul reprezinta peste 70% din productia societatii, exista capacitate financiara valuatara pentru rambursarea creditului in valuta. Aceasta poate fi evidentiat astfel:

Rezulta ca numai cca 16% din incasarile in valuta acopera rata si dobanda anuala a creditului prevazut. Relevam ca acest procent este mai mic fata de rata profitului net fata de veniturile totale ale proiectului de peste 21%. Reiese clar ca societatea va putea avea rezerve valutare si dupa rambursarea ratelor.