MARKETING

TEMA

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: peste , zahar a localitatii COARNELE CAPREI , judetul IASI .

1. Necesitatea elaborarii proiectului si

consecintele socio-economice

Are ca abordare majora obtinerea unei cresteri semnificative la vanzarile firmelor si profiturilor de pe raza comunei COARNELE CAPREI , jud. IASI fata de anul precedent, dar are in vedere si satisfacerea nevoilor de consum intr-o mai buna masura.

Credem ca aceasta crestere poate fi obtinuta multumita cadrului economic imbunatatit, dar si datorita bunurilor libere existente in zona Pentru atingerea acestor obective se vor folosi ca surse financiare impozitele si taxele de pe piata locala, dar si prim efctuarea unor proiecte cu scopul finantarii de catre programe de dezvoltare rurala.

Programul operational cuprinde si strategii de marketing care vor fi preschimbate in programe de actiune specifice, raspunzand la urmatoarele intrebari: ce trebuie facut, cand trebuie facut, care este raspunzator pe aceasta operatiune, cat va costa.

Punerea in practica a acestor obiective va determina o modificare majora atat asupra cadrului economic, cat si asupra mentalitatii localnicilor.

In ceea ce priveste cadrul socio-economic, vor creste vanzarile de produse locale, prin practicarea agroturismului, incadrarea zonei intre toate celelante obiective turistice, satisfacerea in mai buna masura a nevoilor de consum, obtinerea unor venituri si profituri net superioare celorlante localitati.

In ceea ce priveste mentalitatea locuitorilor, aceasta se va diversifica mult prin venirea in contact cu diferite persoane si in acelasi timp cu obiceiurile lor, mentalitatea lor, aceasta determinand asigurarea unui loc mai important a nevoilor de consum in piramida ierarhica a nevoilor de consum.

Elaborarea 'Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare a localitatii COARNELE CAPREI jud. IASI' apare in genere ca o necesitate pentru cunoasterea: pietei si satisfacerii nevoilor de consum, atat prin autoconsum cat si prin intermediul pietei agroalimentare, dar in special apare ca o etapa de pregatire profesionala avand un puternic caracter formativ pentru cei care-l intocmesc, dar si pentru cei care-l studiaza in pregatirea lor profesionala.

Din punct de vedere socio-economic are menirea sa prezinte nivelul la care se afla localitatea Coarnele Caprei jud. Iasi in piramida socio-economica a localitatilor romanesti, dar si abaterile de la normele optime privind protectia consumatorilor.

Acest studiu pune in prim plan cunoasterea problemelor reale ce se afla pe piata produselor agroalimentare avand o importanta deosebita pentru formarea profesionala a noilor specialisti in domeniul agrar si ingineriei economice din agricultura.

Concluzia rezida din simplul fapt ca, problemele ce apar pe aceasta piata sunt direct legate de productia agricola si indirect de nivelul cultural al zonei.

Scurta prezentare a localitatii Coarnele Caprei

Judetul Iasi

Comuna Coarenele Caprei, constituita din satele: Coarnele Caprei (localitate de resedinta), Arama, Petrosica, se afla in partea de sud a judetului Iasi.

Este strabatuta de DJ.Harlau-Belcesti-Iasi , la 55 km. fata de municipiul Iasi si la 30 km. de orasul Harlau.

Comuna Coarnele Caprei este situata in zona de podis a judetului, facand parte din depresiunea Lunca Jijiei.

Media anuala a precipitatiilor este de 635 mm/m² cu limitele minime si maxime intre 550-900 mm./m². Cantitatea cea mai mare a precipitatilor se inregistreaza in perioada mai -iulie intr-un procent de 58% din totalul precipitatilor anuale.

Vanturile dominante sunt pe directia N-NE (70%) si SE pe directia cursului raului

Din punct de vedere administrativ, comuna Coarnele Caprei se invecineaza cu: comuna Belcesti , comuna Focuri comuna Ceplenita , comuna Scobinti . Teritoriul comunei Coarnele Caprei are o suprafata totala de 4710 ha. care se repartizeaza pe natura de folosinta si forme de proprietate.

Suprafata totala a comunei Coarnele Caprei este ocupata in cea mai mare parte de suprafeta agricola reprezentand 55,4% , iar alte suprafete 21,44%. Suprafata agricola este ocupata in cea mai mare parte de teren arabil 55,4% , de fanete 0,99% si de pasuni 19,13% , vii 3,4% .

Structura teritoriului comunei Coarnele Caprei judetul Iasi

Tab.1.

Totalitatea ramurilor s-au dezvoltat in stransa legatura cu cadrul natural si resursele de materii prime din teritoriu: respectiv cultivarea pamantului arabil , cresterea animalelor si valorificarea produselor animaliere.

Conditiile cadrului natural si premisele economice permit dezvoltarea in continuare si modernizarea edilitara a celor 3 sate componente a comunei.

Satul Coarnele Caprei este satul de resedinta si centru administrativ al comunei, avand o suprafata in extravilan de 1010 ha. Satul Arama este situat in partea de SE de Coarnele Caprei , la o distanta de 1km. Sat Petrosica situat in partea de V de Coarnele Caprei , la o distanta de 4 km . Din perspctiva potentialului economc, stadiul actual al dezvoltarii comunei Coarnele Caprei este relevat prin: activitatile agricole, crestera animalelor si constructii de locuinte.

Consideratii teoretice privind nevoile de consum

pentru principalele produse agroalimentare

Studiul aprovizionarii cu produse alimentare reprezinta o activitate de marketing, ca orice activitate de marketing si aprovizionarea cu diferite produse atrage dupa sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se intelege cercetarea lor si formele de manifestare a acestora pe piata. Acestea se regasesc pe piata sub forma cererii de consum si/sau cererii de servicii.

Plecand de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate si ierarhizate astfel: -- nevoi fiziologice

-- nevoi de prim ordin

-- nevoi obligatii si aspiratii

-- nevoi solvabile

Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihna etc., acestea ocupand primul loc intre celelante, dupa A.H. Maslow.

Nevoile solvabile acestea opereaza pe piata sub forma cererii de consum., iar cele insolvabile in prezent, dar care, intr-un viitor ar putea deveni solvabile.

Prin studierea nevoilor de consum s-a observat ca intre nevoi se stabilesc anumite relatii de ordine diferite in functie de locul pe care-l ocupa nevoile in viata sociala, aceste relatii sunt:

n relatii de prioritate,

n relatii de completare,

n relatii de asociere,

n relatii rivale sau care se exclud

Relatiile de prioritate apar pe piata o data cu cresterea increderii consumatorilor intr-un anumit produs in defavoarea altuia.

Relatiile de completare sau asociere sunt acele relatii care se stabilesc atunci cand un produs satisface mai multe nevoi.

Relatiile rivale sau cele care se exclud apar atunci cand o anumita nevoie poate fi satisfacuta de un alt produs din aceiasi gama (Ex. Satisfacerea nevoii de consum prin consumul carnii de porc, poate exclude nevoia de carne de vita.)

Evaluarea si masurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum, care reprezinta rezultatul unor cercetari stiintifice, in domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.

Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de stiinta ,de renume mondial si in acelasi timp, intra in preocuparile unor organisme nationale de stat sau intrenationale.Aceasta problema s-a multiplicat foarte mult o data cu evolutia societatii si imbunatatitera nivelului cultural al umanitatii.

Cercetarile nutritionistilor in domeniul nevoilor energetice si proteice au evidentiat existenta unui prag critic al cheltuielilor energetice de intretinere, care constitue limita minima pentru o ratie alimentara normala.

Ratia alimentara normala fiind alcatuita din diferite produse cu procentaje diferentiate pe sortimente, imprenuna alcatuind caloriile necesare pentru un consum optim.

In literatura de specialitate s-a determinat ca, nevoia zilnica de hrana a unui om obisnuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de proteina, 70 g. grasimi,0,6-0,8 g. calciu, 50-100 mg. C. etc.

Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localitati sau tari, astfel in anul 2000 s-a inregistrat urmatoarele valori a acestui indicator:

n Media mondiala  2647 cal.

n Tari in curs de dezvoltare 2420 cal

n Tari dezvoltate    3502 cal

n America de N  3923 cal

n Europa   3534 cal

n C.S.I.  3264 cal

n Romania 2800 cal

n Africa 2326 cal

Din cercetarile si studiile publicate de specialisti in domeniul marketingului rezulta ca, o alimentatie rationala trebuie sa cuprinda:

25-30% grasimi alimentare;

11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animala;

3.. 55-60% glucide, din care cantitati mai mici de produse de tipul zaharurilor;

Alti autori apreciaza ca un regim alimentar normacologic trebuie sa cuprinda:

carne si produse din carne 4-8%

zahar si derivate din zahar 30-55%

oua 3-4%

grasimi (in afara de cele din carne, zahar si oua) 12-17%

cereale si derivate din cereale 25-45%

legume si fructe 14-17%

zahar si produse zaharoase 7-8%

bauturi nealcoolice 2-3%

In evolutia stabilirii normelor optime de consum stiintific au permis elaborarea cum bugete de consum tip, denumite si bugete normative.

Repartizarea bugetelor pe cheltuieli

Tab.2.

Asemenea bugete se refera la o familia obisnuita, de marime medie, (doua persoane adulte si doi copii) si cuprind principalele posturi de consum:produse alimentare, produse nealimentare si servicii. Aceste bugete se refeta la repartizarea procentuala a veniturilor net lunare pe cheltuieli (tab.2).

Dupa ponderea cheltuielilor pentru alimentatie, Romania se afla in zona saraciei (depasind pragul de 50%), iar in prezent o familie de salariati aloca pentru asigurarea hranei 65-70%, in timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimand un nivel de viata foarte scazut.

Dupa parerea subectiva a diversilor autori intalnim o varietate de bugete normative:

buget minim de consum

buget moderat

buget al belsugului

buget etalon (presupune satisfacerea completa a nevoilor de consum).

Buget rational.

Norne de consum

Normele de consum apar ca o necesitate in procesul evaluarii si comensurarii nevoilor de consum, care reprezinta rezultatul unei lungi perioade de cercetare stiintifica in domenii variate, cum ar fi: medicina, biologie, dietetica, pshiologie, urbanismul etc.

In general normele de consum presupun existenta unor limite intre care este posibil sa se cuprinda toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizeaza numai nevoile esentiale (normele minime de existenta), alteori, imbraca forma unor proiectii de viitor ale consumatorului, cand toate nevoile de consum urmeaza sa fie satisfacute, situatia cand vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim.

4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in Romania. Normele de consum prezinta numeroase diferentieri in functie de nivelul de dezvoltare economica, conditile zonale, dar si de traditia de consum a populatiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la tara la tara, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand in atentie acesti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum in Romania.

Datorita faptului ca Romania se afla in zona saraciei (depasind pragul de 50%), iar in prezent o familie de salariati aloca pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor lunar, ea se afla la stadiul de satisfacere a nevoilor esentiale, putand vorbi de norme minime de comsum.

In Romania s-a inregistrat in anul 2000 urmatoarele norme de consum:

Paine 11,4 kg/luna*pers.

Paste fainoase 0,250 kg/luna*pers.

Zahar    4,7 kg/luna*pers

Carne de bovine  0,250 kg/luna*pers

Carne de porc  0,900 kg/luna*pers.

Carne de pasare 1,0 kg*luna*pers

Carne de oaie   0,150 kg/luna*pers

Preparate din carne    0,900 kg/luna*pers.

Peste proaspat si preparat   0,900 kg/luna*pers.

000Zahar batut + iaurt  0,250 kg/luna*pers.

Telemea de oaie si vaca  0,650 kg/luna*pers.

Branza proaspata si smantana 0,350 kg/luna*pers.

Oua 15 buc./luna*pers.

Ulei 1 litru/luna*pers.

Zahar  1 kg./luna*pers.

Ciocolata, bomboane   0,05 kg/luna*pers.

Orez 0,5 kg/luna*pers.

Cascaval   0,4 kg/luna*pers.

4.1 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in U.E. Datorita faptului, ca nevoile de consum sunt satisfacute in functie de gradul de dezvoltare, nivelul cultural si preferintele de zona, putem vorbi de norme de consum medii anuale, acestea se prezinta astfel.

Cereale total in echivalent faina   70 kg/an*pers.

Zahar si produse zaharoase   34 kg./an*pers.

Zahar    71 kg/an*pers

Legume  82 kg/an*pers

Fructe 91 kg/an*pers

Carne si preparate din carne  75 kg/an*pers.

Peste proaspat si preparat  20 kg/an*pers.

Zahar batut + iaurt 104 litri/an*pers.

Unt 6 kg/an*pers.

Branzeturi  11 kg/an*pers.

4.3 Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problema deosebit de dificila, ca urmare a influentelor diferitilor factori, intre care diversitatea si mobilitatea nevoilor de consum, cat si marea varietate de satisfacere a acestora joaca un rol esential.

Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele fiziologice, core imbraca forma unor ratii alimentare, acestea sunt influentate de varsta , sex, ocupatie, mediu, traditie. etc. si se pot exprima in calorii sau in unitati de protide, lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutritionistii au facut numeroase studii si cercetari in domeniul marketingului, cercetari care privesc consumul alimentar, elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime.

Aceste norme cuprind:

Cereale total in echivalent faina   130 kg/an*pers.

Zahar si produse zaharoase   35 kg./an*pers.

Zahar    80 kg/an*pers

Legume   165 kg/an*pers

Carne si preparate din carne  75 kg/an*pers.

Peste proaspat si preparat  20 kg/an*pers.

Zahar batut + iaurt 180 litri/an*pers.

Oua    250 kg/an*pers.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare (peste ,zahar)

din localitatea Coarnele Caprei , judetul Iasi .

Cnsumul de produse agricole si agroalimentare al populatiei reprezinta modalitatea concreta de satisfacere a nevoilor de consum, insa nu a tuturor, intre nevoi si consum existand permanent un decalaj.

Consumul de prodese agricole si agroalimentare poate avea drept sursa de aprovizionare piata (consum de marfuri), gospodaria personala (autoconsum sau consum direct de produse) sau alte surse.

Autoconsumul sau consumul direct de produse in general si de produse agroalimentare in special este o forma de matrializare a nevoilor de consum. In tare noastra dupa anul 1989 marimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:

ponderii ridicate a populatiei rurale

promulgarii legii fondului funciar (legea 18/1991)

Populatia rurala a crescut in ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populatiei pe tara si la 64,7% din totalul populatiei judetului IASI. Aceasta diversificare a populatiei rurale s-a datorat inchiderii unui numar mare de fabrici si intreprinderi dupa 1989, rezultand astfel o crestere a ratei somajului si in acelasi timp o migrare a populatiei urbane spre zonele rurale.

Un alt indicator major, care a determinat cresterea autoconsumului il reprezinta promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, facand posibila improprietarirea unui numar mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.

Astfel in 1994 in structura cheltuielilor de consum alimentere si bauturi alcolice, autoconsumul repreyinta 33,5% pentru familiile de salariati, 81,4% pentru familiile de tarani si 33,9% pentru familiile de pensionari.

Autoconsumul este influientat de o serie de factor, cum ar fi:

zona (rurala sau urbana);

venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol si cresterea animalelor);

nivelul veniturilor, forma de incasare a lor (bani sau natura);

puterea de comparare;

conditiile socio-economice a zonei;

volumul, structura si calitatea produelor; etc.

Acesti indicatori dupa anul 1990 au inregistrat o crestere masiva, determinand astfel o scadere a cantitatilor de alimente cumparate, ajungand in 1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la ceriale si produse din ceriale, 35,9% la carne si preparate din carne, 40,8% la fasole si alte leguminoase, 30,4% la zahar, 41,1% la legume, 27,2 la oua, 26,6% zahar si produse din zahar, iar la cascaval autoconsumul nu a anregistrat modificari semnificative.

Pentru a se putea intelege situatia reala de pe piata arealului studiat, trebuie perzentata ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea produselor cumparate din consumul total.

Consumul alimentar din resursele proprii ale gospodariei ( autoconsumul

Astfel in comuna Coarnele Caprei , jud . Iasi ponderea produselor cumparate destinate consumului alimentar este prezentata in tabelul urmator:

Autoconsumul in localitatea Coarnele Caprei ( % )

Tabelul 3

Din datele prezentate anterior se observa ,ca aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare :zahar si peste in Romania au cunoscut o fluctuatie continua, in timp ce in localitatea Coarenele Caprei aceasta a fost constanta, in acelasi timp au crescut cantitatile de prodese destinate vanzari .

Din tabelul anterior se observa, ca structura autoconsumului in loc. Coarnele Caprei nu se modifica, dar se modifica structura produselor destinate vanzarii, deci se majoreaza venitirile inregistrate din productia proprie.

6.Populatia localitatii Coarnele Caprei si structura acesteia

Populatia si structura populatiei pentru orice activitate de marketing reprezinta elementul esential, asupra ei se reflecta toate strategiile statului modern, astfel sau infiintat diferite organizatii la nivel national si international privind protectia consumatorului si protectia omului.

Populatia Romaniei la 1 ianuarie 2000 a fost, conform estimarilor, de 22456 mii persoane, in scadere cu 33 mii comparativ cu 1 ianuarie 1999, ca urmare a valorilor negative ale sporului natural al populatiei (-30,4 mii) si soldului migratiei externe (-2,5 mii).

In arealul prezantat numarul popupatii la inceputul anului 2000 era de 3173 persoane, cu acest numar de locuitori localitatea Coarnele Caprei ocupa un loc mic intre celelante localitati a judetului Iasi.

Structura populatiei depinde de:

Dupa sex intalnim:

masculin (barbati)

feminin (femei)

Structura populatiei dupa sex in localitatea Coarnele Caprei

Dupa grupa de varsta:

0-14 ani

15-59 ani

60 si peste

Structura populatiei pe grupe de varsta in loc.C.Caprei

Structura populatiei du pa repartizarea ei pe sate :

Coarnele Caprei : 2398 persoane

Arama : 568 persoane

Petrosica : 187 persoane

Structura populatiei dupa categoria sociala

Tabelul 10

7. Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Coarnele Caprei, judetul Iasi si a cheltuielilor anuale de aprovizionare

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantian; termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ. Referitor la obiectivul, scopul acestui proiect, adica la aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare (peste , zahar), acestea se manifesta diferit in procesul aprovizionarii, astfel:

Pentru zahar, aprovizionarea se face prin autoconsum deoarece arealul prezentat se afla untr-o zona favorabila pentru cultivarea sfeclei pentru zahar, fiecare familie cultiva o suprafata considerabila de sfecla pentru asi acoperi consumul propriu si un surplus pentru asi asigura un venit.

Pentru peste, aprovizionarea se efectueaza prin intermediul pietei si prin pescuirea lui de catre consumatori din iazurile aflate in comuna .

7.1. Calculul cererii de consum mediu si anual a populatiei din localitatea Coarnele Caprei pentru principalele produse agroalimentare

Cererea de consum reprezinta cantitatea de produse alimentare si industriale pe care consumatorii le achizitioneaza prin intermediul pietei, ea se manifesta diferit de la sezon la sezon. In procesul manifestarii ei pe piata cererea este influientata de o multitudine de factori.

Asupra cererii de consum actioneaza o multitudine de factori dar cel mai important este nivelul marimii venitului consumatorilor.

Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe grupe de familii, ale urmatorilor indicatori:

-Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit;

-Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in functie de venit;

-Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in functie de venit;

-Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana;

-Pretul mediu al produsului cumparat.

Acesti indicatori sunt calculati pentru fiecare produs in parte, care face obiectul acestui studiu de caz si se gasesc in anexa 1.

Date din bugetele de familie privind veniturile pe o persoana si cumparaturile lunare la produsul "peste

Pe baza acestor date se vor calcula valorile medii pentru toate grupele de familii luate impreuna.

a) Coeficientul mediu lunar al elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit.

Ex = Dy/y : Dx/x , in care

Y - cheltuielile lunare pentru o persoana pentru produsul analizat la prima grupa de familii

Dy- sporul cheltuielilor lunare pe o persoana din a doua grupa de familii fata de prima grupa, din a treia grupa fata de a doua s.a.m.d.

x- venitul mediu lunar pe o persoana

Dx- sporul de venit lunar pe o persoana din a doua grupa de familii fata de prima grupa, din a treia grupa fata de a doua grupa s. a. m. d.

Eev1 = 0.386 : 0.75 = 0.52

Exv2 = 0.287 : 0.33 = 0.86

Exv3 = 0.44 : 0.66 = 0.66

Exv4 = 0.470 : 0.55 = 0.85

Exv5 = 0.44 : 0.93 = 0.47

Ex =(10.4 + 15.48 +10.56 + 8.5 +1.88 ) : 68 = 46.82 : 68 = 0.688

b) Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in functie de venit

Exq = Dq/q  : Dx/x , in care:

q- reprezinta cantitatea de produs cumparata lunar de o persoana din grupa de familii de baza.

Dq = reprezinta cresterea cantitatii de produs cumparata lunar de o persoana dintr-o grupa de familii fata de grupa anterioara.

Exq1 = 0.5 : 0.75 = 0.66

Exq2 = 0.25 : 0.33 = 0.75

Exq3 = 0.33 : 0.66 = 0.5

Exq4 = 0.25 : 0.55 = 0.45

Exq5 = 0.2 : 0.93 = 0.21

Ecantit = ( 13.2 + 13.5 + 8 + 4.5 +0.84 ) :68 = 40.04 : 68 = 0.588

c)Coeficientul mediu de elasticitate a cererii de consum pentru calitate in functie de venit

Ecalit = 0.688 - 0.588 = 0.1

d) Cantitatea medie cumparata de o persoana

qpersoana = ( 32.5 = 15 + 18 + 24 + 20 + 10 ) : 100 = 1.195 kg

e) Pretul mediu unitar

p =( 1120 + 760 + 720 + 768 + 680 + 392 ) : 100 = 4440 : 100 = 44.4 mii lei kg

Date din bugetele de familie privind veniturile pe o persoana si cumparaturile lunare la produsul "zahar

Pe baza acestor date se vor calcula valorile medii pentru toate grupele de familii luate impreuna.

a) Coeficientul mediu lunar al elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit.

Ex = Dy/y : Dx/x , in care

Y - cheltuielile lunare pentru o persoana pentru produsul analizat la prima grupa de familii

Dy- sporul cheltuielilor lunare pe o persoana din a doua grupa de familii fata de prima grupa, din a treia grupa fata de a doua s.a.m.d.

x- venitul mediu lunar pe o persoana

Dx- sporul de venit lunar pe o persoana din a doua grupa de familii fata de prima grupa, din a treia grupa fata de a doua grupa s. a. m. d.

a)Exv1 = 0.5 : 0.75 = 0.66

Exv2 = 0.43 : 0.33 = 1.43

Exv3 = 0.625 : 0.66 = 0.95

Exv4 = 0.288 : 0.55 = 0.53

Exv5 = 0.131 : 0.93 = 0.14

Ex = ( 13.2 + 23.4 + 8 + 15.2+ 5.3 + 0.56 ) : 68 = 57.66 : 68 = 0.842

b) Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in functie de venit

Exq = Dq/q  : Dx/x , in care:

q- reprezinta cantitatea de produs cumparata lunar de o persoana din grupa de familii de baza.

Dq = reprezinta cresterea cantitatii de produs cumparata lunar de o persoana dintr-o grupa de familii fata de grupa anterioara.

Exq1 = 0.5 : 0.75 = 0.66

Exq2 = 0.5 : 0.33 = 1.51

Exq3 = 0.33 : 0.66 = 0.50

Exq4 = 0.25 : 0.55 = 0.45

Exq5 = 0.12 : 0.14 = 0.85

Ecantit = ( 13.2 + 27.18 + 8 + 4.5 + 3.4 ) : 68 = 56.28 : 68 = 0.827

c)Coeficientul mediu de elasticitate a cererii de consum pentru calitate in functie de venit

Ecalit. = 0.848 - 0.827 = 0.021

d) Cantitatea medie cumparata de o persoana

q pers. = (16 +20+ 27+ 32 +25 +11.2 ) : 100 = 131.2 : 100 = 1.312 kg

e) Pretul mediu unitar

p =( 384 + 240 + 252 + 256 +180 + 74 ) : 100 = 1132 : 100 = 11.32 mii lei kg

7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor

produse agroalimentare

Cererea de consum pentru produsele agroalimentare este influientata atat de nivelul veniturilor cat si de marimea familiei.

Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau o gama de produse (Y), venitul mediu mediu annual pentru un membru de familie (X ₁) si marimea familiei( X₂) exista o legatura de tip liniar.

Pentru fundamentarea cererii de consum pantru cei doi factori (X ₁ X₂) se vor folosi observatiile privind evulutia cererii de consum, a venitului mediu annual pe o persoana si a marimii familiei din arealul prezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi ani consecutivi.

Rezultatele referitoare la influienta acestor doi factori asupra cererii de consum sun calculati si prezentati in anexa 2.

Estimarea cererii de cunsum pentru produsele agricole si agroalimentare in functie de venit si marimea familiei, la produsul " peste"

Estimarea cererii de cunsum pentru produsele agricole si agroalimentare in functie de venit si marimea familiei, la produsul " zahar "

8.Calculul dinensiunilor pietei efective si potentiale la

principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 in

localitatea Coarnele Caprei judetul Iasi

Piata unui produs, in general, indiferent de natura sa si in special de natura agroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta diferitilor factori, astfel dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite relativ usor, pe baza unei relatii simple de calcul:

D = N * X, unde

N- reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv;

X-reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta data.

Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se poate determina largimea pietei si prop[ortia extinderii acesteia pe cele doua cai:

- Intensive;

-Extensive.

Calcule efectuate referitor la aceasta problema se gasesc in anexa 3.

In momentul t₀ (anul 2002) populatia comunei Coarnele Caprei este de 3173 locuitori (N₀).

Previzionam ca in anul 2007 (momentul t₁) populatia va creste pana la 4000 locuitori (N₁), datorita cresterii demografice.

Se ia in calcul consumul mediu anual pentru o persoana pentru produsele studiate: peste, zahar .

Piata produsului si piata intreprinderii agricole sau agroalimentare

Calculul dimensiunilor pietei produsului agricol sau agroalimentar

Dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite pe baza relatiei:

D = N * X, unde

N- reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv;

X-reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta data

D-dimensiunea pietei

L_t = [(N₁X₁ - N₀X₀) / N₀X₀] * 100

a) cresterea pe cale extensiva

Ee = [X₀(X₁ - X₀) / (N₁X₁ - N₀X₀)] * 100

b)cresterea pe cale intensiva

Ei = [N₁(X₁ - X₀) / (N₁X₁ - N₀X₀)] * 100

Pentru " peste" Lt= 43 % : Ei =0.0 mil kg Ee = 0.2 mil kg

N0 = 3173 in t₀

N1 = 4000 in t₁

X0 = 12.36 kg in t₀

X₁ = 18 kg in t₁

Autoconsum - 5 % - 2002

Pentru "zahar" Lt = 64.7% Ei = 0.6 mil kg Ee = 0.2 mil kg

N0 =3173 in t₀

N1 = 4000 in t₁

X0 = 15.74 kg in t₀

X₁ = 26 kg in t₁

Autoconsum - 6 % - 2002

9.Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare

Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare (peste , zahar), se face direct prin autoconsum sau prin intermediul pietei. Pentru a se usura acest procedeu localitatea dispune de o piata agroalimentara si de o serie de magazine cu specific alimentar.

Aprovizionarea in acceptiunea sa clasica se refera la materializarea nevoilor de consum, iar termenul de varianta se refera la modul cum se efectuiaza satisfacerea nevoilor de consum. Acest proces a atras dupa sine necesitatea elaborarii unor variante cunoscute in toata lumea, cu denumire individualizata; en gros si en detail. Acestea au ca punct de sprijin efectiv modul cum are loc schimbul de proprietate a bunului care face obiectul marfii.

Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare se face prin intermediul pietei.

9.1. Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii

Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii din arealul prezentat sunt reprezentati atat de persoane fizice cat si de persoane juridice:

- S.C.LUANA. S.R.L.

-S.C. PRIBEAGUL S.R.L.

S.C. DANEX S.R.L.

S.C. EDERA S.R.L.

S.C. ALEX S.R.L.

9.2. Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Coarnele Caprei

Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intreg teritoriul localitatii.Vanzarea produselor se face prin intermediul magazinelor specializate, neexistand o piata in localitate.

Magazinele si punctele de vanzare existente in localitate satisface in cele mai bune conditii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimemtare si nealimentare.  

9.3. Distanta dintre localitatile de aprovizionare si furnizorii de bunuri si servicii

Distanta dintre localitatile de aprovizionare si furnizorii de bunuri si servicii pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este mica, deoarece comuna Coarnele Caprei se afla la o distanta de 6 km de orasul Barlad de unde se face in cea mai mare parte aprovizionarea cu produse, dar si de la unitatile de profil din localitate.

Distantele dintre localitatile de aprovizionare si furnizorii de bunuri si servicii se prezinta astfel:

Coarnele Caprei - Harlau 30 km

Coarnele Caprei - Iasi 55 km

-Podul -Iloaiei - Coarnele Caprei 25 km

9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse a localitatii Coarnele Caprei

si eficienta economica

Deciziile de marketing privind alegerea unei piete pentru valorificarea unui produs in functie de conjuctura pietei fac parte din categoria deciziilor luate in conditii de incertitudine. In procesul de schimb, alegerea unei piete se poate face potrivit starii de spirit a decidentului cat si a starii conjuncturale a pietei.

Schemele de aprovizionare cu principalele produse a localitatii Coarnele Caprei sunt urmatoarele:

-producator - consumator

producator - detailist - consumator

-producator - engrosist - detailist - consumator

Concluzii si propuneri

Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate aprecia ca localitatea Zorleni se incadreaza intre localitatile medii ale tarii din mai multe motive. Acestea se refera la pozitia geografica buna care ofera posibilitati reale de desfacere a marfii si in acelasi timp de crestere a veniturilor in zona, teren agricol favorabil pentru majoritatea culturilor, precum si potentialul crescut de forta de munca.

Bibliografie

CHIRAN AUREL, AUREL BANU, ELENA GANDU, ADINA - ELENA CIUBOTARIU, 2002 - Marketing agroalimentar teorie si practica;

2.CHIRAN AUREL si colaboratorii, 1998 - Agromarketing;

3. CHIRAN AUREL, GANDU ELENA, 1997 - Marketing agrar;

4.CHIRAN AUREL, GANDU ELENA, STEFAN GAVRIL, 1999 - Piata produselor agricole si agroalimentare;

4. GHEORGHE MACOVEI, 1999 - Fundamentele gandirii economice;