Metode si tehnici de ambalare

METODE SI TEHNICI DE AMBALARE

Odata cu dezvoltarea societatii si implicit a proceselor de productie s-a dezvoltat si industria de ambalaje. Se cauta ca prin procedee noi sa se ajunga la o mai buna realizare a functiilor ambalajelor. Totodata, se urmareste cresterea productivitatii muncii, atat la confectionarea ambalajelor, cat si la ambalarea produselor.

Ambalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare productivitate, ce pot realiza formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea si inchiderea lor.

Ambalajul si produsul formeaza un sistem, de aceea metodele de ambalare trebuie sa tina seama de relatiile de interdependenta ce se stabilesc intre elementele componente ale sistemului. Tendintele actuale remarcate in conceptia ambalajelor si a metodelor de ambalare sunt:

reducerea consumului de materii prime, materiale si energie;

cresterea duratei de conservare a produselor;

sporirea performantelor ambalajelor prin combinarea materialelor de confectionare;

facilitarea reintegrarii in mediu a ambalajelor in etapa post-consum.

Metoda de formare a ambalajului se adopta in functie de materilului celulozic folosit, tratat sau netratat, sau in functie de posibilitatea de inchidere prin termosudare, prin lipire sau pliere.

Metodele si tehnicile de ambalare a produselor sunt:

Ambalarea colectiva - aceasta metoda se foloseste pentru ambalarea intr-un singur ambalaj a mai multor produse. Aceasta metoda usureaza mult manipulare si transport produselor, ajutand la paletizarea acestora. Pentru aceasta metoda se utilizeaza cartonul, hartia, foliile contractibile.

Metoda poate fi utilizata cu succes si pentru produsele alimentare de uz curent (zahar, faina, orez, malai etc), precum si pentru ambalarea unor produse deja preambalate.

Ambalarea portionata - ambalajul portionat este acela al carui continut se consuma o singura data. Aceste ambalaje pot fi plicuri, cutii, tavite etc. Astfel, se pot ambala atat produsele perisabile (produsele lactate, carne, fructe), cat si cele neperisabile (biscuiti, napolitane, cafea etc).

Ambalarea tip aerosol - se refera la o dispresie de particule solide sau lichide, foarte fine, susceptibile de a ramane un timp indelungat in suspensie in atmosfera.

Ambalajul este un recipient rezistent la presiune, usor(din aluminiu, tabla cositorita, sticla, materiale plastice) prevazute cu o valva. Aceasta asigura etanseitarea produsului, iar pe de alta parte permite distribuirea acestuia in momentul in care este actionata. Recipientul nu este reutilizabil. Se folosesc in special recipiente din aluminiu care contin produsul activ si un gaz comprimat (agent propulsor).

Gazul propulsor poate fi:

azotul - gaz inert fata de majoritatea substantelor farmaceutice si alimentare, care nu esta toxic, este inflamabil si inodor.

Dioxidul de carbon - bun agent propulsor, netoxic, neinflamabil bacteriostatic.

Metoda se utilizeaza pentru ambalarea produselor cosmetice, farmaceutice, alimentare (frisca), chimice (vopsele), produselor chimice (insecticide).

Ambalarea in folii contractibile

Aceasta presupune ambalarea produselor in bucati mici, uniforme, asezate pe o placa suport, inchise prin acoperire cu folie si termosudare.Foliile se obtin din polietilena termo-conductibila, policlorura de vinil, polipropilena etc.

ambalarea tip "skin" este ambalarea sub vid a produselor asezate pe o placa suport plana, acoperite cu o folie transparenta cu inchidere prin termosudare.

Se foloseste pentru ambalarea marfurilor alimentare, apoduselor cosmetice, jucariilor, medicamentelor, obiectelor din sticla, portelanului.

ambalarea tip "blister" presupune asezarea produselor pe o placa suport plana, acoperirea lor cu o folie transparenta care are alveole termoformate cu inchidere prin termosudare, lipire sau capsare.

ambalarea alveolara presupune ambalarea produselor sub forma de bucati mici, asezate pe o placa suport ce are alveole termoformate, acoperite cu folie, inchise prin termosudare.

Ambalare aseptica - presupune introducerea produsului sterilizat intr-un mediu sterilizat.

Exista trei operatiuni de sterilizare:

sterilizare HTST (hight temperature short time) - presupune incalzirea produsului la temperaturi de 90-120° C si mentinera lui la aceasta temperatura timp de cateva secunde.(ex. produsele acide);

sterilizare UTH (ultra hight temperature) - presupune incalzirea produselor la temperaturi de 135-150° C si mentinerea la aceasta temperatura timp de cateva secunde, dupa care are loc racirea brusca a produsului;

sterilizarea LTLT (low time low temperature) - presupune incalzirea produsului la temperaturi scazute.

Tipuri de ambalaje: TETRA-PACK, TETRA-REX, TETRA STANDARD, TETRA ASEPTIC etc.

Ambalarea in vid - presupune ambalarea produselor intr-un mediu fara oxigen.

Consta in ambalarea produsului intr-un ambalaj impermeabil la gaze si scoaterea aerului.

Materialele folosite pentru aceasta metoda sunt materiale din carton termosudabile, impermeabile si ce rezistenta mecanica buna.

Rezistenta fata de temperaturi inalte sau joase este necesara i8n cazul produselor conservate prin sterilizare sau conservare.

Cryovac presupune pe langa scoaterea aerului din produs, introducerea ambalajului in care se afla prodesul la o temperatura de 92-97° C timp de o secunda. Foliile  Cryovac se contrag cu 50-80% etanseizand astfel produsul.

Ambalarea in atmosfera ridicata - presupune modificarea continutului produsului ambalat- azot, dioxid de carbon, vapori de apa.

Azotul impiedica rancezirea grasimii.

Dioxidul de carbon impiedica multiplicarea bacteriilor si mucegaiurilor.

Concentractia oxigenului este foarte mica sau chiar poate lipsi.

Temperatura este cel mai important factor care influenteaza ambalarea in atmosfera ridicata.

Ambalarea in cutii de carton se realizeaza in trei etape, indiferent de complexitatea masinilor folosite:

formarea sau deschiderea ambalajului pliat - materialul poate fi sub forma de banda sau carton desfasurata de pe o bobina, bucata de carton croita corespunzator dimensiunilor si formei ambalajului sau chiar o cutie de carton deja formata, care se afla in stare pliata;

umplerea ambalajului;

inchiderea - inchiderea bazei cutiei se face, in cele mai multe cazuri, inaintea umplerii, exista insa produse rigide, care se pot introduce mai intai in cutie si apoi aceasta se inchide la ambele capete.

Pot exista si operatii secundare: imprimarea codului produsului, introducerea de hartii cu indicatii legate de produs sau obiecte de reclama, etc. care se realizeaza pe parcursul procesului de ambalare.

Ambalarea in cutii de carton se face pe linii manuale, semi-automate sau automate, in functie de modul in care se introduce produsul in ambalaj. Astfel, daca introducerea produsului in ambalaj se face de catre masina, chiar daca alimentarea dispozitivului de incarcare se face manual, sistemul se considera automat. Daca insa, introducerea produsului in ambalaj se face manual, iar celelalte operatii se fac automat, atunci sistemul se considera semi-automat.

Sunt mai multi factori de care trebuie sa se tina seama la alegerea liniei de ambalare. Acestia se refera la:

utilajul folosit la ambalare;

productia care trebuie realizata;

dimensiunea ambalajelor ce trebuie formate;

frecventa schimbarilor ambalajului;

spatiul necesar montarii liniei.

modificarile probabile ale produsului, influenteaza alegerea materialului de ambalare folosit (de exemplu, produsul trebuie ambalat in materiale cu ridicate proprietati de bariera la arome, grasimi etc.).