INTRODUCERE

Agricultura constituie una din ramurile importante ale economiei romanesti, in condițiile in care crește cand cererea de produse agricole crește, iar conditiile politico-economice sufera schimbari profunde.

Obtinerea unor produse agricole in care se includ si serviciile tangente agriculturii, din care fac parte si cele turistice, nu se poate face fara o agricultura moderna de mare randament si cu eficacitate ridicata. Aceste aspecte sunt valabile atat pentru mica proprietate cat si pentru exploatatiile agricole cu statut de societate. Unul dintre obiectivele importante care stau in fata agriculturii mai ales a oamenilor care lucreaza in acest domeniu, se refera la schimbarea mentalitatilor in modul de gandire, mai ales economica, referitor la organizarea pe criterii stiintifice a productiei in vederea obtinerii unor productii cat mai ridicate si cresterea productivitatii.

Mediul si resursele naturale trebuie sa fie recunoscute ca fundament al tuturor activitatilor umane, iar protejarea lor trebuie sa reprezinte o conditie obligatorie pentru dezvoltare.

Obiectivul principal al agriculturii ecologice este de a proteja biosfera si resursele naturale ale planetei, excluzand utilizarea ingrasamintelor chimice, pesticidelor de sinteza si a erbicidelor, metodele de prevenire jucand un rol primordial in lupta impotriva daunatorilor, bolilor si a buruienilor.

Pentru a practica o agricultura in armonie cu natura trebuie sa se tina seama de tehnicile biologice utilizate si de conditiile locale, adaptandu-se la realitatile socioeconomice dar si la metodele traditionale, prin utilizarea optima a resurselor din agroecosisteme, fiind un factor esential pentru obtinerea unor rezultate optime si de lunga durata.

Principiile pe care este fondata agricultura ecologica sunt universale, dar tehnicile utilizate sunt adaptate in functie de conditiile pedoclimatice, de resurse si de traditiile locale. Agricultura ecologica este o metoda care necesita capacitate de observare si de reflexie. Foloseste un potential ridicat de mana de lucru, necesitand deci locuri noi de munca, si mentine taranii la munca campului, aspect important intr-o perioada de somaj, pe de o parte si exod masiv din zonele rurale catre aglomerarile urbane, pe de alta parte.

Lucrare este structurata pe trei capitole.

Primul capitol - SISTEMUL DE PRODUCTIE - ABORDARI CONCEPTUALE, trateaza aspecte teoretice privind sistemul de productie din exploatatiile agricole - definitii, componente, elementele sistemelor de productie, componentele sistemului de productie, tipuri de sisteme de productie, precum și prezentarea de oportunitați de modernizare a sistemelor de productie in exploatatia agricola.

Al doilea capitol - PERFORMANTA SISTEMULUI DE PRODUCTIE AL S.C AGROMIXT BUCIUMENI S.A, este un capitol in care am prezentat compania AGROMIXT BUCIUMENI, am caracterizat sistemul de productie al societații, am analizat activitatea economica, veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare, capitalul tehnic, am incheiat acest capitol cu prezentarea analizei SWOT.

In capitolul al treilea - MODALITATI DE CRESTERE A PERFORMANTEI ECONOMICE SISTEMULUI DE PRODUCTIE AL  S.C AGROMIXT BUCIUMENI, am incercat sa fac o prognozare a productiei medii, precum și o posibila optimizare a structurii de productie.

Lucrarea se incheie cu o serie de concluzii formulate pe parcursul realizarii lucrarii.

CAPITOLUL I - SISTEMUL DE PRODUCTIE

ABORDARI CONCEPTUALE

1.1 Sistemul de productie din exploatatiile agricole - definitii, componente

1.1.1 Definirea sistemului de productie

Prin sistem se intelege un ansamblu de elemente aflate intr-o relatie de interdependenta si interactiune reciproca, formand un tot organizat si functional.

Sistemele sunt caracterizate de trei elemente, si anume:

a) obiective;

b) sarcini;

c) functii.

Obiectivul unui sistem este bine definit atunci cand exista un mijloc ce poate fi utilizat pentru obtinerea rezultatelor dorite.

Sarcina sistemului deriva din obiectivul sistemului, in sensul ca un anumit obiectiv poate fi atins prin realizarea mai multor sarcini.

Functia unui sistem este proprietatea acestuia de a transforma intrarile in iesiri si defineste modul cum se realizeaza sarcina.

Sistemul de productie este componenta principala a complexului economic national, contribuind la cristalizarea intr-o structura unitara a tuturor celorlalte sisteme, care contribuie la desfasurarea proceselor economice si sociale.

Jay W. Forrester definește sistemul de producte ca fiind 'un ansamblu de elemente care se pot afla in diverse stari.'

Sistemul de productie este un ansamblu de elemente care actioneaza si reactioneaza unele asupra celorlalte in functie de anumite limitari (restrictii) impuse de modul de aranjare a acestor elemente (organizare; structura) si in functie de anumite reguli practice, rezultate din necesitatea de cooperare intre elemente (regulament de functionare). Rezultatul activitatii unui sistem de productie il constituie un produs singular sau multiplu.

Sistemul de productie este un ansamblu de elemente care actioneaza si reactioneaza unele asupra celorlalte in functie de anumite limitari (restrictii) impuse de modul de aranjare a acestor elemente (organizare; structura) si in functie de anumite reguli practice, rezultate din necesitatea de cooperare intre elemente (regulament de functionare). Rezultatul activitatii unui sistem de productie il constituie un produs singular sau multiplu.

Sistemul de producție este reprezentat prin maniera in care intreprinzatorul/managerul combina produsele, factorii și diversele masuri de natura tehnica și economica aflate la indemana sa, astfel incat sa se practice o structura optima a culturilor și sa sa obțina rezultatele economice dorite.

Sistemele de producție pot constitui, in mod firesc, preocuparile diferitelor tipuri de exploatații, mai cu seama cand acestea au o anumita dimensiune, cum ar fi: societațile comerciale pe acțiuni, societațile agricole, exploatații create prin arendare de terenuri etc. Structura exploatațiilor din agricultura noastra, cele familiale de mici dimensiuni, ridica problema referitoare la faptul daca se poate vorbi, in cazul acestora, de existenta atat a sistemului de producție din cultura plantelor, cat si a celui din creșterea animalelor[1].

Un sistem de producție, sau cel puțin o parte dintre componentele sale, nu reprezinta o opțiune cu caracter permanent. Sistemele de producție din tarile dezvoltate au cunoscut schimbari, in decursul timpului, pana sa ajunga la nivelul actual de intensivitate și de forța de producție si economica. Ca urmare, sistemul trebuie privit in evoluția sa, modificarile fiind, intre altele, de ordin structural (felul si ponderea ramurilor), tehnologic sau in ceea ce privește consumurile intermediare si, mai ales, nivelul de intensivitate[2].

Comportamentul sistemului de productie depinde esential de obiectivele acestuia, de structura si de relatiile sale cu mediul inconjurator si de sistemul social in care evolueaza. Acest comportament este de trei tipuri:

- comportament anticipativ;

- comportament active;

- comportament pasiv.

Produsul este rezultatul oricarei activitati sau efort indreptat spre satisfacerea unei nevoi. Notiunea de produs include urmatoarele categorii: produs - material, produs - serviciu, produs - proces sau produs-sistem.

Definirea notiunii de sistem de productie numai ca o relatie de interdependenta intre elementele de intrare si cele de iesire, avand in vedere conglomeratul de factori pe care acesta ii integreaza, apare ca ineficienta. 

Pentru a caracteriza cel putin partial sistemul de productie respectiv este necesara cunoasterea naturii acestor relatii precum si a unor elemente informationale minimale privind modul de comportare a sistemului la un moment dat.

Obiectivul general al unui sistem de producție este realizarea unui anumit produs, la termenele silite, cu un cost de producție minim.

Dirijarea sistemului potrivit scopului urmarit, cel al obtineri unei cat mai bune corelații intre venituri și cheltuieli, presupune asigurarea factorilor de producție artificiali și corectarea, pe aceasta baza, a celor naturali, inlaturandu-se eventualele sale abateri de la parametrii prestabiliți (de exemplu: un anumit nivel al producției, calitate ridicata a produselor etc.).

1.1.2. Componentele sistemului de productie

Sistemul de productie are o serie de componente (subsisteme) care, prin influenta lor separata si, mai cu seama, intercorelata determina natura acestuia.

Functionarea optima a sistemului de productie presupune asigurarea si manifestarea in acelasi mod a fiecaruia dintre subsistemele sale.

Subsistemele avand un rol bine determinat in mentinerea echilibrului sistemului, orice dereglare in comportamentul lor sau al unuia dintre ele are repercusiuni asupra parametrilor la care acesta trebuie sa functioneze si, implicit, in ceea ce priveste rezultatele de productie si economice care se vor obtine, fiind vorba, de fapt, de finalitatea alegerii, organizarii si a practicarii sale.

Principala componenta a sistemului de productie este subsistemul, a carui functionare este asigurata de celelalte subsisteme, si anume: subsistemul de conducere - organizare; subsistemul de reparatii; subsistemul financiar contabil, subsistemul de proiectare, subsistemul de resurse umane; subsistemul de aprovizionare-desfacere.

Constituirea sistemelor avansate de productie caracteristice mileniului trei, presupune modificari profunde, care vor afecta atat baza tehnica, cat si metodele si tehnicile de conducere, organizare si asigurare a calitatii. Astfel o firma va avea nevoie de o capacitate inovationala proprie ridicata, deoarece fara acest element chiar daca va face eforturi mari pentru a-si valorifica resursele materiale de care dispune, ea va ramane in urma din punct de vedere calitativ.

Din aceasta cauza va spori considerabil rolul personalului care, la toate nivelele, va avea de facut fata unor probleme complet noi de perfectionare continua a procesului de productie si a produselor fabricate.

1.2. Tipuri de sisteme de productie

Sistemul de productie poate fi regasit sub diferite tipuri, criteriile fiind sintetizate astfel:

a) Dupa nivelul de alocare a factorilor de productie și, in general, a investitiilor se deosebesc:

- Sistemul intensiv (in unele situatii chiar superintensiv) care se bazeaza pe concentrarea factorilor si, deci, de capital, pe unitatea de suprafata cultivata.

Consecinta imediata a practicarii unui sistem intensiv este problema alocarii optime a factorilor de productie, astfel incat sa se obtina profitul cel mai mare.

Alaturi de capital in cazul unor ramuri (legumicultura, pomicultura, viticultura) este vorba si de un consum mare de munca, necesitand o forta de munca numeroasa.

Acestui sistem, bazat pe investitii substantiale, regasite in cheltuieli de productie la hectar, ele inregistrand un nivel ridicat, pe utilizarea substantelor chimice, pentru fertilizarea si combaterea bolilor si a daunatorilor, si o altor mari "consumuri intermediare", i se contrapune, mai mult in teorie, dar si, intr-o anumita masura, si in practica, sistemul care recurge la o agricultura ecologica.

Un sistem de productie din care rezulta produse ecologice se caracterizeaza prin limitarea sau, chiar, renuntarea la utilizarea substantelor chimice, elementele nutritive fiind asigurate prin mijloace conventionale.

Fertilizarea se face cu ingrasaminte organice sub forma gunoiului de grajd, a compostului, a ingrasamintelor verzi etc.

Agricultura ecologica este o oportunitate pentru Romania, dar nu poate deveni o alternativa de dezvoltare intrucat nivelul scazut al randamentelor nu asigura necesarul intern de consum.

Desi preturile produselor ecologice sunt mai ridicate decat cele ale produselor obtinute in sistem de productie conventional, aria larga a gospodariilor de subzistenta si lipsa modernizarii tehnice si tehnologice determina costuri ridicate care greu pot fi acoperite. Pe de alta parte, nivelul scazut al veniturilor populatiei face ca cerintele de consum sa fie indreptate spre produse obtinute in sisteme de productie intensive, a caror preturi sunt mult mai reduse.

Principiile dezvoltarii durabile a spatiului rural in plan ecologic, trebuie sa vina in concordanta cu dezvoltarea in plan economic, social si sa evite degradarea mediului[3].

Dezvoltarea durabila a spatiului rural  nu reprezinta numai obtinerea de produse de buna calitate si nepoluante ci si asistarea procesului de prelucrare a produselor agricole in produse alimentare, pe baza procedurilor tehnologice de fabricatie.

In general, in realizarea proiectelor de investitii se urmaresc indicatorii de eficienta economica, rentabilitatea randamentelor de valorificare si a celor de extractie a substantei utile, urmarindu-se dezvoltarea in plan economic.

Strategiile de dezvoltare durabila ii obliga pe procesatori sa-si analizeze proiectele si din punct de vedere ecologic, care conduce de obicei la cresterea costurilor.

In concluzie mentionam ca este necesar ca activitatea economica trebuie sa fie analizata si din punct de vedere a efectelor sale in plan ecologic.

Agricultura ecologica organica este o alternativa moderna de dezvoltare a agriculturii traditionale si de adaptare a agriculturii industriale

Cresterea in ultimii ani, a cererii pentru produse ecologice a facut ca acest sistem sa cunoasca o larga raspandire si un ritm crescand de dezvoltare.

- Sistemul semiintensiv caracterizat printr-o alocare semnificativa de capital, fara a se atinge nivelul existent in cazul celui intensiv. Practicarea lui reprezinta o etapa intermediara in trecerea spre o agricultura intensiva, eforturile investitionale fiind in crestere.

- Sistemul extensiv caruia ii este specific faptul ca productia totala obtinuta este, in primul rand, efectul suprafetei cultivate.

Capitalul investit este redus, iar productia la hectar este relativ mica. Intervine si un consum ridicat de munca manuala. Investitiile fiind reduse, ameliorarea muncii este insesizabila.

Sistemele extensive de exploatare agricola sunt acele sisteme in care se folosesc cantitati mici de input-uri economice la unitate de suprafata astfel incat volumul de productie depinde in principal numai de forta productiva a sistemului ( a naturii).

Sistemele extensive sunt dominate de consumurile interne, deci se bazeaza pe potentialul sistemului, volumul productiei fiind asigurat prin numarul unitatilor de productie. Sistemul extensiv necesita in general capitaluri mici de exploatare, cunostinte putine tehnico-tehnologice, dar suprafete de teren mai mari, dar de mica valoare.

Principalele sisteme de exploatare agricola extensive sunt urmatoarele:

- agricultura pastorala (cu mai multe variante, un loc aparte ocupandu-l transhumanta);

- sistemul de agricultura complet extensiv (cultura cerealelor, sistemele de producere a furajelor).

In literatura de specialitate in categoria sistemelor extensive mai putem intalni: sistemele de agricultura ecologice, cu varianta economico-ecologica, sistemele de agricultura biologica, biodinamica si agricultura forestiera.

- sistemele de agricultura durabila (integrata) sunt caracterizate printr-o activitate productiva multisectoriala, productia vegetala fiind intotdeauna in relatie directa cu cea animaliera.

,,Dezvoltarea durabila reprezinta capacitatea omenirii de a asigura continuu cerintele generatiei prezente, dar fara a le compromite pe cele ale generatiilor viitoare'.

b) Dupa numarul de culturi se diferentiaza:

Sistemul bazat pe monocultura, care se organizeaza in domeniul unor ramuri (viticultura, pomicultura) ce prezinta anumite caracteristici: durata mare de exploatare a plantatiilor, folosirea eficienta a unor categorii de teren improprii altor culturi etc. Prin imbinarea speciilor si a soiurilor se asigura o prelungire a perioadei de folosire a fortei de munca.

In cazul existentei unor alocari de factori si, in general, al aplicarii unor tehnologii moderne se obtin productii ridicate, monocultura in cazul ramurilor amintite nu are nimic comun cu cea, eventual, intalnita, in situatia, de exemplu, a cerealelor.

Sistemul bazat pe policultura, acesta fiind mai raspandit decat precedentul, intalnindu-se in special, in cultura mare si in legumicultura.

Este cerut de conditii diferite, rol preponderent avand organizarea asolamentului si a rotatiei culturilor, dar intervin si alti factori care influenteaza diversificarea structurii acestora, ca parte a sistemului de productie in cultura plantelor.

Adoptarea unui asemenea sistem tine si de atitudinea fata de asolament si, in mod implicit, de masura in care se asigura, pe cale artificiala sporirea cantitatii de substante fertilizante din sol (administrarea de ingrasaminte chimice si, mai ales, naturale).

C. Dupa modul de asigurare si de actionare a unor factori de productie pot fi identificate:

Sisteme de productie practicate in camp deschis, ele fiind supuse influentei directe a unor factori naturali de productie (precipitatii, temperatura etc.). Sunt cele mai raspandite.

Pot fi intalnite si in varianta irigata, apa asigurand - se, deci, pe cale artificiala. Este necesara corectarea, prin masuri adecvate, a influentei negative a unor factori naturali (seceta, fertilitate naturala scazuta, aciditate ridicata a solului etc.).

Sisteme de productie dezvoltate in mediul artificial, adica prin asigurarea factorilor de productie și dirijarea lor sub un control riguros.

Este cazul sistemelor de productie practicate in serele de tip industrial. Este cunoscut rolul lor in ceea ce priveste asigurarea legumelor in extrasezon, apar, insa, factori limitativi ai dezvoltarii cum ar fi: consumul de energie si asigurarea avantajului competitiv in raport cu legumele importate din alte tari.

1.3. Oportunitatea modernizarii sistemelor de productie in exploatatia agricola

Ca celule de baza ale agriculturii, exploatațiile agricole indeplinesc o funcțiune de producție care presupune, intre altele, alegerea produselor ce urmeaza a se obține, a modului in care se va acționa in acest sens, a factorilor de producție ce se vor utiliza, a metodelor de organizare a proceselor de munca, mergandu-se pana la asumarea anumitor riscuri specifice producției agricole.

In agricultura din țara noastra, starea economica a majoritații exploatațiilor face ca procesul de creare a unor sisteme de producție consolidate, specifice unei agriculturi durabile, sa fie la inceputurile sale[4].

In masura in care dorim sa  practicam o agricultura dezvoltata, cerința absoluta pentru Romania, in care sa utilizam metode și tehnici de la cele de intensificare pana la cele ecologice, care presupun raționamente și control asupra a ceea ce se administreaza culturilor și categoriilor de animale, atunci va trebui sa se recurga la ameliorarea treptata a actualelor sisteme de producție.

Performanta in agricultura inseamna, deopotriva, o viata mai buna pentru agricultori și lumea satului, securitate alimentara pentru toti romanii, un plus de legitimitate si competitivitate intre statele Uniunii Europene.

Agricultorii se confrunta cu probleme majore, ca lipsa de drumuri, lipsa apei curente si a canalizarii, lipsa scolilor si a spitalelor, lipsa unor conditii de viata decente. Satul romanesc se afla in uitare si izolare.

Managementul din agricultura nu poate fi identic cu cel practicat in alte domenii, deoarece se tine seama de specificul productiei agricole, al cererii fata de produsele agroalimentare, al modelelor de consum alimentar etc.

Mai mult, daca avem in vedere resursele umane din agricultura, care au rol esential in exercitarea managementului si asupra carora se rasfrang actele si procesele decizionale, cel putin doua caracteristici ale acestor resurse nu sunt favorizante pentru aplicarea managementului de un anumit nivel: a) varsta și b) nivelul de cunostinte generale si de specialitate, al celor care lucreaza in exploatatiile agricole familiale.

Ponderea mare a populatiei in varsta este un fenomen cunoscut, intalnit, de altfel, si in tarile dezvoltate economic.

Din aceasta poate sa decurga lipsa de interes pentru consolidarea si modernizarea exploatatiilor pe care le gestioneaza, pentru diversificarea activitatilor sau pentru manifestarea spiritului intreprinzator, care presupune si asumarea unor riscuri, de multe ori destul de mari, si care, odata produse, pot afecta situatia familiilor.

Ameliorarea sistemelor de producție poate avea in vedere tehnologiile de producție practicate. Este cunoscut faptul ca lipsa unei lucrari sau efectuarea ei necorespunzatoare demineaza efectele pozitive generate de celelalte lucrari, avand loc o risipa de factori și de munca omeneasca. Astfel, ameliorarea sistemelor de producție este un lucru necesare și evident, dar nu ușor de realizat, daca avem in vedere marimea tarifelor pentru lucrarile agricole prestate de diferite societați sau persoane, nivelul prețurilor unor factori de producție, posibilitațile reduse ale exploatațiilor de a-și asigura o inzestrare tehnica minima, dificultațile generate de parcelarea terenurilor in executarea mecanizata a unor lucrari etc.

Ca urmare, ameliorarea va viza toate lucrarile, incepand cu cele de pregatire a terenului, continuand cu cele de intreținere a culturilor si ajungand la componentele tehnologiei reprezentate de recoltarea si transportul produselor. In aceasta situație, ameliorarea tehnologiilor apare ca un proces complex si, poate, indelungat, aflat sub influenta unor factori, cum ar fi: tarifele pentru lucrarile agricole prestate de diferite societați; preturile factorilor de producție; manifestarea inițiativei private in domeniul extinderii serviciilor sub forma lucrarilor agricole; inființarea unor cooperative de folosire a tehnicii agricole; posibilitațile economice ale exploatațiilor de a-si asigura o inzestrare tehnica minima, acest aspect fiind legat si de dimensiunea lor, care influențeaza in sensul creșterii veniturilor pe care le obțin

Intr-o a alta etapa sunt necesare ameliorari ale structurii produselor. Mai cu seama, pe masura creșterii dimensiunii exploatațiilor, poate deveni utila simplificarea structurii, paralel cu reducerea ponderii consumului din producție proprie, și in stransa legatura cu cerințele pieței, asigurandu-se producatorilor o mai larga informare și consultanta in domeniu

De mare utilitate, in modernizarea exploatatiilor agricole, este formarea (educatia) manageriala a sefilor de exploatatie.

Este adevarat ca ei dispun de anumite cunostinte, de multe ori, empirice, de ceea ce le ofera traditia, experienta proprie acumulata si a comunitatii rurale, privind cultivarea plantelor si cresterea animalelor, dar, din punct de vedere managerial, acestea sunt departe de a fi multumitoare.

Lipsa cunostintelor manageriale si a informatiilor impieteaza, alaturi de alti factori, asupra orientarii productiei potrivit diferitelor cerinte, a deschiderii catre piata, a aplicarii unor tehnologii performante, a comunicarii cu diverse organisme sau cu beneficiarii.

Lipsa cunostintelor manageriale, dificultatile de asigurare a lor pot fi atenuate prin actiuni de indrumare si de consultanta. Este necesar sa se intensifice actiunile de indrumare manageriala a exploatatiilor, din partea organismelor abilitate.

Concomitent, trebuie sa existe mai multa receptivitate din partea sefilor de exploatatii fata de ceea ce se urmareste prin indrumare.

Recurgerea la solutii, rezultate in urma indrumarii, este inhibata, uneori, de insuficienta diferitelor mijloace: financiare, tehnice etc. Pregatirea manageriala este necesara si complexa, lipsa ei putand avea consecintele nedorite pentru gestionare unei exploatatii.

Functionarea unei exploatatii agricole are, desigur, o anumita finalitate. Fiecare sef de exploatatie, intreprinzator sau manager doreste ca realizarile exploatatiei si, implicit, ale sale, in urma activitatii de gestionare a acesteia, sa fie cat mai bune, ca o rasplata a eforturilor materiale, umane si manageriale depuse intr-un ciclu de productie sau in decursul unei perioade de timp, cum ar fi un an agricol.

Masurarea performantelor economice apartin functiei de control-evaluare a managementului.

Controlul constata in ce masura ceea ce s-a obtinut corespunde obiectivelor prestabilite. Desfasurarea lui, pe parcursul activitatii, permite sa se intervina , prin decizii, pentru a corecta abateri (efecte entropice, avand loc dezorganizarea sistemului, acesta pierzand si capacitatea de a-si realiza obiectivele, fixate prin activitati de previzionare).

In zonele cu umiditate insuficienta, tehnologiile agriculturii ecologice sunt mai rentabile.

Excluderea amendamentelor minerale si aplicarea larga a ingrasamintelor organice contribuie la dezvoltarea mai abundenta a sistemului radicular si la reducerea gradului de compactizare a solului.

Drept rezultat, se inregistreaza mentinerea umiditatii din sol si sporirea gradului de utilizare a ei de catre sistemul radicular al plantelor.

Astfel, in conditiile agriculturii organice, in anii secetosi si in zonele aride, recoltele de cereale, de leguminoase pentru boabe si culturi tehnice sunt mai mari decat cele din tehnologiile traditionale.

Utilizarea ingrasamintelor minerale si a pesticidelor este legata de patrunderea si acumularea lor sau a metabolitilor lor in sol, apa si uneori in plantele agricole.

Acumularea fertilizantilor minerali si a pesticidelor cauzeaza dereglari serioase in procesele fiziologo-biochimice din organismul omului si a organismelor utile.

Deosebit de grave sunt urmarile produse de formele nitrite ale azotului.

Unele pesticide, pe langa reducerea intensitatii multor procese fiziologo-biochimice, mai poseda proprietati mutagene si cancerigene.

In conditiile agriculturii ecologice asemenea fenomene negative lipsesc, dimpotriva ameliorandu-se mediul ambiant.

Practica analizei comparative a tehnologiilor organice si traditionale de cultivare a plantelor demonstreaza ca agricultura ecologica, spre deosebire de cea intensiva, nu afecteaza conditiile de viata ale omului.

Totodata, ea pastreaza biodiversitatea. Pe langa diversificarea gamei de culturi, agricultura ecologica contribuie si la pastrarea speciilor din flora si fauna spontana. Asa, bunaoara, in gospodariile ecologice sunt de 2-3 ori mai multe specii de plante din flora spontana, iar numarul speciilor de pasari depaseste cu 57% numarul acestora din fermele clasice.

Tehnologiile ecologice ajuta in mare masura la pastrarea structurii si compozitiei biologice a solului.

Aceasta contribuie la mentinerea mai indelungata a vegetatiei, pastrarea umiditatii si sporirii cu circa 85 % a numarului de microorganisme utile, inclusiv a azot-fixatorilor liberi si a microorganismelor simbiotice de pe suprafata sistemului radicular.

Drept consecinta, se inregistreaza sporirea diversitatii biologice a multor specii de organisme nevertebrate, inclusiv rapitori si parazitoizi, care regleaza densitatea populatiilor de organisme daunatoare.

Un rol cu totul special il au amenajarile ce privesc controlul eroziunii solului, avand in vedere culturile pe pante in regim organic, dar si pasunatul in aceleasi conditii, toate avand o expunere ceva mai mare la aceste riscuri - cu deosebire in mecanizarea intensiva - mai ales in lipsa unei dimensionari corecte a sistemului de masini agricole si a planului de pasunat.

Convergenta catre toate sectoarele interesate (agricultura sanatate, mediu, forte de munca, invatamant - cercetare, comert, turism si agroturism,) calauzesc catre o armonizare natura - societate, printr-o sincronizare a cadentelor spre o rezonanta nonstructurala, care in termeni ecologici poate fi asimilata stadiului de climax, iar in termeni socialo - economico - politici stadiului de dezvoltare durabila.

Exploatatiile agricole, in special cele din sectorul vegetal, se confrunta cu o dotare insuficienta (numar mic de tractoare, combine pentru recoltat, masini si echipamente agricole) precum si existenta unui grad ridicat de uzura fizica si morala a celor din dotare.

Astfel incarcatura medie pe tractor fizic este de 58,6 ha teren arabil iar incarcatura medie pe combina este de 80-90 ha teren arabil.

Promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii etc.

Modernizarea agriculturii si gestionarea eficienta a exploatatiilor presupun, alaturi de multe alte aspecte, si existenta unui producator agricol cu un anumit nivel al formarii profesionale si generale, care sa vizeze atat modul in care practica agricultura, cu referire la caracterul stiintific al activitatilor desfasurate, cat si un minim de cunostinte economice, ori la posibilitatea de a se informa.

Prin extinderea agriculturii ecologice, aerul prezinta o calitate mai buna in principal prin faptul ca nu se mai utilizeaza produse chimice care se pulverizeaza.

Prezenta pesticidelor in apa potabila a devenit o problema din ce in ce mai mare, agricultura conventionala fiind principala sursa de contaminare a apei cu nitrati, nitriti, bacterii, pesticide. Neutilizarea pesticidelor determina un risc mai mic de contaminare a produselor agricole. Produsele agricole sunt produse sanatoase, sigure pentru consumul uman si animal.

Agricultura ecologica are o mare contributie la o dezvoltare economica de durata si joaca un rol important in imbunatatirea conditiei mediului, prezervarea solului, imbunatatirea calitatii apelor, biodiversificare si protejarea naturii. Agricultura ecologica poate sa mearga inainte in economia rurala si sa o faca viabila prin extinderea activitatilor economice cu valoare adaugata mare si prin generarea de locuri de munca in zone rurale.

In majoritatea industriilor de procesare a alimentelor si in vinificatie exista o mare lipsa de capacitate pentru valorificarea strugurilor, carnii si legumelor, fapt care limiteaza volumul produselor exportabile.

Pentru a fi validate ca fiind ecologice si a fi scoase pe piata produsele alimentare trebuie sa aiba pe etichete referinte explicite referitoare la metodele ecologice de productie a acestora si referitor la certificarea de evaluare a calitatii emisa de o organizatie supervizoare. Fermele ecologice reprezinta un nou sector.

CAPITOLUL II - PERFORMANTA SISTEMULUI DE PRODUCTIE AL S.C AGROMIXT BUCIUMENI S.A

2.1 Prezentarea generala a S.C AGROMIXT BUCIUMENI S.A

S.C. Agromixt Buciumeni S.A este o societate cu raspundere limitata conform Legii nr.31/1990, infiintata in anul 1991 cu sediul in localitatea Budesti, judetul Calarasi. Este inregistrata la Registrul Comertului cu numarul 1917673, J51/255/1991.

Are doi actionari Alexandru Ion si Costache Vasile, ambii de nationalitate romana.

Din tabelul de mai sus se poate observa ca societatea comerciala este constituita cu ajutorul capitalului social de natura privata, care este in valoare de 120210.

Activitatea principala a societatii si codul CAEN al activitatii principale. Obiectul de activitate al societatii conform C.A.E.N: - cultivarea plantelor, iar obiectul de activitate al societatii este producerea, contractarea, preluarea, conditionarea, depozitarea, tratamentul fito-sanitar, transportul, valorificarea si comercializarea semintelor de cereale, plante tehnice, furajere, constituirea fondului si a rezervelor de astfel de seminte.

0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase

_{Tabelul nr.1  - Natura capitalului social}

Structura organizatorica a societații agricole AGROMIXT BUCIUMENI, de data recenta, raspunde obiectivelor strategice privind organizarea activitaților de producție agricola. In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociaților iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atribuții și raspunderi specifice postului.

Subordonați managerului general sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de marketing. Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul economico-financiar subordonat directorului economic și compartimentul de producție subordonat directorului tehnic.

Personalul salariat are intocmita fișa postului in baza careia iși desfașoara activitatea la fiecare loc de munca (ferma, sector, compartiment funcțional). Forța de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenți și din asociații care doresc sa participe la procesul de munca.

Dintr-un total de 20 de salariați 10 sunt permanenți, in timp ce restul de 10 lucreaza sezonier.

Intre structura de producție și cea organizatorica trebuie sa existe relații de legatura și condiționare. Printr-o structura de producție eficienta, societatea devine competitiva pe piața.

Mediul care asigura preluarea produselor de la S.C Agromixt Buciumeni S.A este formata din societati comerciale de prelucrare din zona.

Acestea sunt:

VEL PITAR detine centre de productie in mai multe judete ale tarii, fiind liderul pietei romanesti a produselor de panificatie.

S.C TITAN S.A. Dupa trei decenii de activitate, Titan a devenit lider de piata in domeniul moraritului si panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de consum ale romanilor.

S.C PAMBAC S.A are ca domeniu de activitate principal moraritul, panificatia si productia de paste fainoase.

2.2 Caracterizarea sistemului de productie al societații Agromixt Buciumeni

Tehnologiile proiectate evidentiaza conditiile optime de vegetatie, intregul complex de masuri fitotehnice, in vederea punerii in valoare a potentialului genetic al soiurilor si hibrizilor aflati in cultura.

S-a acordat o importanta insemnata masurilor tehnologice moderne, de inalta productivitate care au ca obiectiv sporirea randamentului fitosintetic de producere a biomasei utile, captarea cat mai eficiente a energiei radiante si termice a soarelui si a precipitatiilor, consumuri rationale de energie conventionale de ingrasaminte chimice si pesticide, in vederea provenirii deteriorarii mediului si mentinerea resurselor fundamentale ale agriculturii.

2.2.1 Culturile din sistem

Organizarea si dezvoltarea unei structuri de productie eficiente este o necesitate pentru competitivitatea societatii pe piata interna.

Structura culturilor din societatea Agromixt Buciumeni este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp.

In perioada analizata cele 3000 ha teren de care dispune societatea au fost repartizate pe culturi dupa cum urmeaza in Tabelul nr.3.

Tabelul nr. 3 - Structura culturilor in anul 2012

Figura nr.1 - Structura culturilor

Se observa din structurarea culturilor, de mai sus, ca suprafetele cultivate cu grau si orz sunt cele mai mari, urmate fiind de culturile de porumb, iar cultura de floarea soarelui ocupa suprafata cea mai mica.

2.2.2. Productia totala obtinuta

Tabel nr. 4 - Productia fizica

Figura nr. 2 - Productia fizica

In ceea ce priveste productia obtinuta se observa o scadere a acesteia din anul 2010 de la 18400 tone la 12900 tone in 2012, cu 5500 de tone, aproximativ 70%.

Cea mai mare scadere se regaseste la cultura de orz, care scade cu aproximativ 28% (2200 tone), iar cea mai mica diferenta este la productia de porumb care in 2012 ajunge la 3000 tone, cu 1200 de tone mai putin decat in anul 2010.

2.3 Diagnosticarea activitații economice a exploatatiei agricole

2.3.1 Situația patrimonial-financiara

Prin calcularea indicatorilor economico-financiari se realizeaza cea mai importanta analiza care se poate face in cadrul unei societati pentru a vedea daca activitatea acesteia este una profitabila si daca procesele din cadrul ei se desfasoara intr-o maniera benefica pentru activitatea societatii respective.

Astfel in cele ce urmeaza vor fii prezentati principalii indicatori economico-financiari ai activitatii S.C Agromixt Buciumeni S.A

Tabel nr. 5 - Principalii indicatori economico-financiari ai societatii

Tabel nr. 6

Indicatorii de lichiditate arata daca societatea are sau nu disponibilitati pentru plata la termen a datoriilor.

Rata lichiditatii generale arata o buna lichiditate pentru societate in cazul in care indicatorul este mai mare de 2; de aici rezulta ca societatea analizata nu are o lichiditate ridicata deoarece in nici unul dintre cei trei ani acest indicator nu depaseste 2 cu toate ca in 2011 a crescut cu 0.55.

Conform indicatorului 'rata datoriilor' societatea are capacitatea de a-și onora datoriile pe seama activelor sale in toti anii analizati.

Solvabilitatea financiara inregistreaza valori favorabile daca este cuprinsa intre 0.35 sau 0.50.

Rata autonomiei financiare exprima in cazul societatii analizate capacitatea de autofinantare.

Cu ajutorul coeficientului 'rata capitalului propriu fața de activele fixe' aflam ca activele au fost achizitionate apeland la credite sau alte imprumuturi.

Din cei trei ani analizati rezulta ca firma nu are independența financiara deoarece indicatorul este supraunitar.

Rata rentabilitatii economice reflecta capacitatea economica a societatii, independent de modul de finantare și de sistemul fiscal.

Alegerea unei asemenea rate este determinata de faptul ca tot capitalul folosit este investit in elemente de activ, care contribuie la obtinerea profitului.

2.3.2. Analiza in dinamica a veniturilor, cheltuielilor și profitului companiei Agromixt Buciumeni

Analiza economico-financiara este un instrument de supraveghere a activitatii si performantelor firmei si priveste trecutul si prezentul activitatii firmei. Analiza indicatorilor economici ale unei societati in vederea stabilirii punctelor tari i punctelor slabe. Dupa modul de calcul si de exprimare, acesti indicatori pot fi indicatori absoluti, indicatori relativi si indicatori medii.

Indicatorii exprimati prin marimi absolute arata starea fenomenului analizat dintr-o perioada de timp sau modificarile aparute in timp. Indicatorii exprimati prin marimi relative determina de cate ori valoarea unei variabile este mai mare sau mai mica decat valoarea bazei de comparatie.

Evoluția veniturilor in perioada 2010 - 201

Veniturile unui agent economic reprezinta sumele care urmeaza a fi incasate din operatii de exploatare, operatii financiare sau operatii exceptionale. Din punct de vedere al obtinerii si folosirii veniturilor, acestea trebuie, in mod ideal, sa acopere toate tipurile de cheltuieli ale agentului economic si sa asigure obtinerea unui profit de pe urma caruia sa se asigure finantarea investitiilor.

In cadrul companiei Agromixt Buciumeni veniturile companiei inregistrate in perioada 2010-2012 sunt inscrise in Tabelul nr. 7.

 Tabel nr.7 - Dinamica veniturilor totale in perioada 2010 - 2012

Sursa: departament contabilitate

Se observa o usoara crestere a veniturilor totale in perioada 2010-2012, venitul a crescut de la 141374 in 2010 la 230807 in 2011. In anul 2012, veniturile au inregistrat o crestere ușoara fața de anul 2011 ajungand la valoarea de 445884. In perioada analizata compania Agromixt Buciumeni se afla in contextul unei crize financiare globale, iar creșterea veniturilor este apreciabila in condițiile date.

Figura nr. 3. - Evolutia veniturilor totale in perioada 2010-2012

Se poate observa ca evolutia veniturilor totale este una crescatoare in perioada 2010-2012.

Compania Agromixt Buciumeni incearca sa faca fata crizei financiare inceputa la sfarșitul anului 2008 și care continua și in prezent, prin oferirea de servicii de calitate, printr-un personal pregatit, precum si prin ofertele atractive pe care il pune la dispozitia clientilor.

Cheltuielile totale ale companiei Agromixt Buciumeni

Cheltuielile unei societati reflecta sub forma valorica intregul consum de factori de productie sau de resurse materiale, umane si financiare. Nivelul, dinamica si structura acestor cheltuieli reflecta in mod sintetic activitatea intreprinderii pe linia folosirii eficiente a resurselor de care dispun, iar reducerea nivelului lor trebuie sa reprezinte un obiectiv principal pentru toti agentii economici, in vederea sporirii eficientei intregii activitati desfasurate.

Cheltuielile reprezinta consumurile de elemente participative necesare activitatii pentru care s-au efectuat sau urmeaza sa se efectueze plati.

Vom analiza in continuare cheltuielile totale ale companiei Agromixt Buciumeni in perioada 2010-2012.

 Tabel nr.8 - Dinamica cheltuielilor totale ale agenției in perioada 2010 - 2012

Sursa: departament contabilitate

  

Figura nr.4 - Evolutia cheltuielilor totale in perioada 2010-2012

Se poate observa din analiza structurii cheltuielilor totale ale companiei Agromixt Buciumeni ca acestea au avut o creștere continua de la 140759in anul 2010 la 209430 in anul 2011. Iar in ultimul an al analizei, in 2012 cheltuielile totale au crescut ajungand la 377884.

Se poate vedea din tabelul si graficul de mai sus ca, in anul 2011 fata de anul 2010 s-a inregistrat o creștere cu Ron a cheltuielilor totale, iar in anul 2012 a fost o creștere cu Ron fata de anul 2011 si de cu Ron fata de anul de baza.

In perioada analizata cheltuielile au crescut, deoarece si numarul clientilor a crescut, deci si veniturile companiei analizate au crescut la randul lor.

Analiza profitului in perioada 2010 - 201

Profitul, la nivelul unei societati comerciale, se determina ca diferenta intre suma veniturilor si suma cheltuielilor facute in activitatea economica.

Cele doua elemente - veniturile si cheltuielile - definesc starea de profitabilitate ca fiind expresia comportamentului rational al agentilor economici.

Este important de retinut faptul ca diverse masuri de politica economica ale statului pot influenta marimea profitului.

Profitul net il reprezinta profitul dupa deducerea impozitului. Acesta sau posibilele pierderi alcatuiesc rezultatul net al exercitiului financiar.

Tabelul nr. 9 - Analiza profitului companiei Agromixt Buciumeni in perioada 2010-2012

Sursa departament contabilitate

 

Figura nr. 5 - Evolutia profitului net in perioada 2010-2012

In perioada analizata 2010-2012, compania Agromixt Buciumeni a inregistrat un profit care a crescut de la un an la altul.

In anul 2011 profitul a fost de 21377 fața de cat a fost in anul 2010, iar in anul 2012 acesta a atins valoarea de

Din figura de mai sus se observa o evolutie crescatoare a profitului companiei Agromixt Buciumeni.

Pentru urmatorii ani (2013 si 2014) se preconizeaza o inregistrare de profit, sau cel putin o diminuare a pierderilor din anii precedenti. Avand in vedere criza financiara care isi face simtita inca de la finele anului 2008, aceasta inregistrare de profit poate fi destul de greu de realizat.

2.3.3 Diagnosticul potentialului material

Evolutia tehnicii agricole a creat o diversitate a productiei de utilaje astfel ca exista posibilitatea unor optiunii in alegerea solutiilor de mecanizare, realizandu-se ceea ce in literatura de specialitate se defineste ca "activitati concurentiale".

Din acest punct de vedere, eficienta mecanizarii apare conditionata, pe de o parte de complexul de factori ce definesc conditiile naturale si economice in care are loc folosirea tractoarelor si masinilor agricole.

In ceea ce priveste analiza bazei tehnico-materiale a companiei AGROMIXT BUCIUMENI, aceasta trebuie privita atat prin evolutia sa in dinamica, cat și din punct de vedere al elementelor sale componente. Utilizarea mijloacelor mecanice are loc in scopul realizarii unui ansamblu de lucrari care sa permita un consum mai redus de timp de munca pe unitatea de produs.

Mijloacele fixe existente in societate constau din: sediul central si parcul de masini si utilaje agricole.

Masinile si utilajele au fost in cea mai mare parte, achizitionate in 2010, deci au o durata scurta de utilizare fapt ce asigura indici calitativi de lucru, contribuind la cresterea productiei.

Tabelul nr.10 - structura parcului de masini:

Utilajele au fost achiziționate in cea mai mare parte dupa inființarea societații și au o durata mare de utilizare, fapt pentru care contribuie la creșterea producției.

2.3.4. Analiza capitalului tehnic la S.C AGROMIXT BUCIUMENI

Ca factor de productie capitalul cuprinde bunurile rezultate din productie și care sunt folosite pentru producerea altor bunuri economice.

Tabel nr. 11 - Evolutia si structura activelor in perioada 2010-2012

Dupa cum se observa și din tabel, ponderea activelor circulante este mai mare decat ponderea activelor imobilizate, desi exista o tendinta de scadere a primelor si crestere a celor imobilizate, datorata in principal achizitionarii de mijloace fixe (coasa mecanica, combina Topliner, culegator de rapita, masina imprastiat seminte si grebla).

Tabel nr.12  - Evolutia activelor si a cifrei de afaceri

Figura nr. 6 - Evolutia activelor si a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri este in crestere in 2012 fața de 2010 cu aproximativ 21.9 %, de asemenea si in 2012 fata de 2010 a inregistrat o crestere.

Numarul de rotatii ale activelor are o tendinta descrescatoare cu 0,1 si 0,38 in anii 2012 respectiv 2011 fața de anul 2010.

Gradul de utilizare a capitalului social creste cu 0,53 in 2011 și cu 2,54 in 2012 raportat tot la anul 2010.

Tabel nr. 13 - Gradul de inzestrare tehnica a muncii

Figura nr.  7- Gradul de inzestrare tehnica a muncii

Gradul de inzestrare tehnica cunoaste o crestere de aproximativ 400% din 2010 pana in 2011, crestere datorata in cea mai mare parte cresterii mijloacelor fixe de la 49479 lei la 290777 lei, dar și numarului constant de salariati ai societatii.

Analiza SWOT

Analiza SWOT (Strengts, Weaknesses, Opportunities, Threats) este una dintre cele mai utilizate metode de realizare a analizei diagnostic a unei intreprinderi, adica analiza punctelor tari, slabiciunilor, oportunitatilor si amenintarilor acesteia.

Pentru a dezvolta o firma trebuie sa gaseasca echilibrul intre oportunitatile pietei si propriile sale abilitati si resurse. Ea trebuie sa-si amortizeze resursele, capacitatile si obiectivele cu conditiile mediului existent. Pentru a putea realiza acest lucru, ea trebuie sa efectueze o analiza SOWT.

Analiza SOWT este o tehnica pe care o firma o poate folosii atat pentru a evalua in detaliul mediul sau intern cat si mediul extern identificand oportunitatile si amenintarile venite din exterior.

Mediul intern va fi analizat in vederea identificarii punctelor slabe si a punctelor tari ale firmei in comparatie cu competitorii sai.

Punctele forte ale firmei Agromixt Buciumeni au fost definite ca acele elemente pe care firma le realizeaza mai bine in comparatie cu competitorii sai. Ele reprezinta de fapt geneza avantajelor competitive ale firmei.

Punctele slabe ale companiei Agromixt Buciumeni au fost definite ca acele elemente pe care firma le realizeaza sub nivelul competitorilor sai, ele sunt surse ale dezavantajelor competitive ale firmei.

Mediul extern va fi cercetat si se va identifica oportunitatile din mediu si amenintarile din mediu ce pot influenta activitatea viitoare a firmei implicit si formularea strategiilor.

Mai jos este prezentata analiza SWOT  a societatii comerciale Agromixt Buciumeni

In urma identificarii acestor factori firma trebuie sa urmareasca sa intareasca punctele forte existente, sa coreleze punctele slabe existente, sa valorifice oportunitatile semnificative si sa evite amenintarile ce pot duce la dezastru.

CAPITOLUL III - MODALITATI DE CRESTERE A PERFORMANTEI ECONOMICE SISTEMULUI DE PRODUCTIE AL

S.C AGROMIXT BUCIUMENI S.A

Pentru a produce eficient si competitiv, exploatatiile agricole indiferent de tipul lor, trebuie sa se inscrie in tendintele care se manifesta in prezent la nivelul agriculturii mondiale, spre promovarea factorilor calitativi din randul carora fac parte dezvoltarea cunoasterii, pregatirea manageriala innoirea tehnica, aplicarea tehnologiilor moderne, informatizarea etc.

Orientarea spre aceasta promovare constituie o conditie obligatorie pentru progresul agriculturii tarii noastre si de aceea S.C Agromixt Buciumeni S.A isi propune sa implementeze in cadrul exploatatiilor sale toate masurile si tehnicile necesare acestei promovari.

3.1. Cresterea productiei si imbunatatirea calitatii ei

Succesul sau insuccesul unei afaceri, indiferent de domeniul de activitate, depinde de eficienta economica a activitatii desfasurate.

Esenta eficientei economice are la baza sarcina primordiala a activitatii umane - satisfacerea necesitatilor materiale si nemateriale. Rezultatele acestei activitati se caracterizeaza prin corelatia dintre eforturi si efecte.

Cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole a companiei este posibila doar prin valorificarea potentialului productiv și prin promovarea unor sisteme de agricultura ecologica, stimulandu-se cresterea performantelor producatorilor agricoli si a competitivitatii produselor agroalimentare romanesti pe piata interna si internationala.

In conditiile progresului tehnic si al tendintei de globalizare si informatizare a economiei, productiei si concurentei, singura sansa de depasire a greutatilor si lipsurilor perioadei de tranzitie o constituie performanta, in ceea ce priveste nivelul si calitatea productiei, care singure sunt in masura sa asigure un nivel de venituri superior.

Agricultura, prin productia vegetala, beneficiaza de o sursa de energie gratuita (Soarele), care, daca stim sa o protejam si cu alte masuri, permite realizare de productii performante.

Prin fotosinteza energia solara este transformata in energie chimica (diferite forme de materie organica), care constituie baza existentei animalelor (nutritie).

Principalii factori care conduc la imbunatatirea performantelor in agricultura sunt: informatia tehnica, stiintifica, economica si informatizarea; managementul; tehnologia procesului de productie (imbinarea ansamblului de masuri care sa permita realizarea de productii mari si de calitate la un cost redus); finantarea; activitatea de productie si de valorificare a ei.

Pentru a produce eficient si competitiv, exploatatiile agricole indiferent de tipul lor, trebuie sa se inscrie in tendintele care se manifesta in prezent la nivelul agriculturii mondiale, spre promovarea factorilor calitativi din randul carora fac parte dezvoltarea cunoasterii, pregatirea manageriala innoirea tehnica, aplicarea tehnologiilor moderne, informatizarea etc.

Orientarea spre aceasta promovare constituie o conditie obligatorie pentru progresul agriculturii tarii noastre si de aceea S.C AGROMIXT  BUCIUMENI S.A isi propune sa implementeze in cadrul exploatatiilor sale toate masurile si tehnicile necesare acestei promovari.

Tehnologiile proiectate evidentiaza conditiile optime de vegetatie, intregul complex de masuri fitotehnice, in vederea punerii in valoare a potentialului genetic al soiurilor si hibrizilor aflati in cultura.

S-a acordat o importanta insemnata masurilor tehnologice moderne, de inalta productivitate care au ca obiectiv sporirea randamentului fitosintetic de producere a biomasei utile, captarea cat mai eficiente a energiei radiante si termice a soarelui si a precipitatiilor, consumuri rationale de energie conventionale de ingrasaminte chimice si pesticide, in vederea provenirii deteriorarii mediului si mentinerea resurselor fundamentale ale agriculturii.

Practica performanta a unor exploatatii agricole din tara noastra, demonstreaza ca in contextul economiei concurentiale de piata, obtinerea unor randamente inalte la hectar, cresterea productivitatii muncii, ridicarea pe o treapta superioara a eficientei economice, a cheltuielilor de productie si, in final, realizarea unor rentabilitati competitive si durabile - mai ales in societatile comerciale agricole de mari dimensiuni - depind intr-o masura hotaratoare de insesi dimensiunile, structura, calitatea si gospodarirea cu maximul de eficienta a resurselor tehnicomateriale.

Functionarea unei exploatatii agricole are, desigur, o anumita finalitate. Fiecare intreprinzator doreste ca realizarile exploatatiei sa fie cat mai bune, ca o rasplata a eforturilor materiale, umane si manageriale depuse intr-un ciclu de productie sau in decursul unei perioade de timp, cum  ar fi un an agricol.

Masurarea performantelor economice apartin functiei de control-evaluare a managementului.

Controlul consta in ce masura ceea ce s-a obtinut corespunde obiectivelor prestabilite. Desfasurarea lui pe parcursul activitatii, permite sa se intervina, prin decizii, pentru a corecta abateri. Controlul are un caracter activ, dar si unul reactiv.

In cadrul societatii S.C AGROMIXT  BUCIUMENI S.A utilizarea resurselor umane, precum si a factorilor de productie este una destul de slaba. Astfel se propune cresterea competitivitatii sectorului agricol al societatii printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie prin:

- introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi,

- diversificarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice

- producerea energiei din surse regenerabile

- adaptarea exploatatiei la standarde comunitare

- crestere veniturilor exploatatiei

De asemenea, societatea analizata ar trebui sa tina cont si de o serie de obiective tehnice economico-financiare de mediu:

- achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc., care determina cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru;

- construirea si/sau modernizarea cladirilor operationale care conduc la asigurarea conformitatii cu standardele comunitare;

- diversificarea productiei in functie de cerintele pietei, realizarea de noi produse si introducerea de noi tehnologii.

- reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole;

- cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole.

- cresterea viabilitatii economice.

- reducerea emisiilor damnatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate din activitatea de productie;

- reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze), in special in exploatatiile de crestere a animalelor prin respectarea standardelor sanitar veterinare, de igiena si de bunastare a animalelor;

- asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare, ecologice etc.;

- cresterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabila si imbunatatirea eficacitatii folosirii acestora.

Resursele umane sunt singurele resurse creatoare, prin intermediul carora societatea poate sa obtina profit, sa devina eficienta.

Resursele umane sunt foarte importante pentru orice organizatie, indiferent de sectorul in care isi desfasoara activitatea.

Societatea AGROMIXT BUCIUMENI S.A trebuie sa constientizeze acest lucru, sa inteleaga ce inseamna angajatul pentru unitatea agricola, cum poate sa ajute la obtinerea de profit.

Dar mai ales cum sa dezvolte angajatii si cum sa ii motiveze pentru a deveni cat mai eficienti.

Astfel ca propun recrutarea de personal specializat in cultivarea cerealelor, angajati are sa stie ce au de facut, care sa aiba experienta in cultivarea plantelor, sa cunoasca regulile de cultivare, precum si sa aiba abilitati de invatare si dezvoltare.

De asemenea, consider ca este necesar angajarea unui inginer, un specialist in cultivarea plantelor.

O persoana care sa monitorizeze activitatea, care sa sprijine angajatii si sa ii consilieze in caz de nevoie.

Achizitionarea de seminte de calitate, care sa asigure specii de cereale de calitate superioara

Semintele pentru cultivarea cerealelor trebuie sa fie sanatoase, de dimensiuni mari si de calitate superioara.

De-a lungul timpului societatea comerciala AGROMIXT BUCIUMENI a cultivat porumb, grau, orz si floarea soarelui.

Avand in vedere ca suprafata exploatatiei agricole analizate este de 3000 de ha ar fi indicat sa diversifice cultura, sa incerce treptat, de la an la an, cultivarea si altor tipuri de cereale.

De exemplu, ar putea cultiva ovaz, hrisca, mei etc. prin aceasta alternare si diversificare a productiei, S.C AGROMIXT BUCIUMENI poate sa obtina rezultate mai bune, precum si un profit mai mare, astfel sa eficientizeze productia.

O alta propunere de crestere a performantei economice a sistemului de productie analizat ar putea fi achizitionarea de echipamente agricole mult mai performante decat cele pe care le are in prezent.

Cumpararea de tractoare, de combine de treierat, de masini de semanat, de utilaje care sa ajute la eficientizarea muncii.

Prin aceste utilaje performante munca va deveni mult mai usoara, produsele de o calitate superioara, iar amortizarea se va face treptat.

Imbunatatirea cifrei de afaceri, reducerea cheltuielilor, precum si cresterea veniturilor sunt doar cateva din obiectivele societatii AGROMIXT BUCIUMENI pentru anul 2012.

Toate acestea se pot realiza prin eficientizarea muncii, prin reducerea cheltuielilor, prin recartarea unor oameni specializati, prin cumpararea de echipamente performante, si bineinteles prin obtinerea unei productii de calitate.

O alta propunere de eficientizare a sistemului de productie analizat este achizitionarea de ingrasaminte si pesticide de cea mai buna calitate, in cantitatile necesare. Daca se cumpara in exces aceasta poate sa isi piarda din proprietati, facand posibila risipa si riscul de a avea o cultura slaba.

De aceea, inginerul trebuie sa estimeze cantitatea de pesticide necesara, ingrasamintele pe acre trebuie sa le foloseasca la cantitatea de seminte pe care o va cultiva. De asemenea, sa tina cont si de posibilitatile de seceta sau de inundatii, si mai ales sa aiba solutii pentru ambele situatii de urgenta.

Daca anul va fii unul secetos, societatea trebuie sa aiba la dispozitie un sistem de irigatie bun, de calitate si care sa poata acoperii intreaga suprafata cultivata.

Folosirea unei tehnologii moderne are in general un impact major asupra costului de productie si in acelasi timp asupra pretului produsului pe piata.

Unitatea analizata detine o tehnologie moderna, noi factorii decidenti din unitate am hotarat sa o folosim in viitorul apropiat la potentialul ei maxim.

Pentru viitor cu ajutorul veniturilor si chiar cu surse externe ar trebui sa incerce o alta retehnologizare, deoarece tehnologia reprezinta unul din cei mai importanti factori ai ciclului de productie, deoarece acesta determina productivitatea muncii.

Igiena este un factor care in ultima vreme este tot mai mult luat in calcul, deoarece acestea sunt produse agroalimentare iar igiena lor determina sanatatea noastra. Pastrarea materiilor prime reprezinta, de asemenea unul din cei mai importanti factori ai acestei afaceri, deoarece de el depinde eficienta afacerii prin modul de pastrare al acestora.

In ceea ce priveste domeniul marketing, S.C AGROMIXT BUCIUMENI nu se afla in pozitia dorita. Consider ca este necesara elaborarea unei strategii mai complexe la nivelul de marketing.

3.2 Prefecteinarea relatiilor cu clienti (fara productia ecologica)

Marketingul modern inseamna mai mult decat a realiza un produs bun, a stabili un pret atractiv pentru acesta si a-l face atractiv consumatorilor vizati. Astfel conducerea unitatii AGROMIXT BUCIUMENI trebuie sa cerceteze permanent produsele pentru a vedea cand apare nevoia introducerii altui produs pe piata, deoarece unul dintre cele existente ar putea fi oricand mai putin cumparat, din anumite motive, motive care pot fi de natura: psihologica, colectiva, pret etc.

Mix de comunicatii de marketing consta in cinci instrumente principale : publicitatea, publicitatea directa, promovarea vanzarilor, relatii publice si vanzarea personala.

Publicitatea - Firma face publicitate prin mai multe metode: sponsorizarea diferitelor evenimente, prin radio si totodata firma acorda reduceri clientilor fideli.

In procesul de elaborare a procesului trebuie sa tina cont de urmatorii factori :

- nivelul preturilor existente pe piata;

- costurile (cuprinzand ponderea de cheltuieli fixe si variabile);

- conditiile economice ;

- factorii de natura psihologica.

Promovarea si dezvoltarea agriculturii ecologice in Romania se afla sub incidenta FNAE (Federatia Nationala pentru Agricultura Ecologica) care include cateva asociatii de producatori: Agroecologica, Asociatia Romana pentru Agricultura Durabila, Biotera, Societatea pentru Agricultura Ecologica, Ecorural.

Prin intermediul FNAE vor fi promovate regulile productiei agricole ecologice, produsele utilizate in agricultura ecologica, tehnologii de productie adecvate etc.

Metodele de productie ecologice precizate in Ordonanta de Urgenta nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice se bazeaza pe:

a) respectarea principiilor productiei ecologice;

b) neutralizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substante folosite in alimentatia animalelor, substante ajutatoare pentru pregatirea furajelor, produse pentru curatarea si dezinfectarea adaposturilor pentru animale si alte produse, decat a acelor produse permise sa fie folosite in agricultura ecologica;

c) folosirea de seminte sau material vegetativ saditor obtinut prin metode de productie ecologica.

3.3 Apelarea la fondurile structurale

Societatea AGROMIXT BUCIUMENI ar trebui sa depuna o cerere pentru obtinerea de fonduri structurale pentru agricultura. Cu ajutorul acestor fonduri financiare ar putea sa imbunatateasca activitatea, sa cumpere utilaje performante, seminte si ingrasaminte de calitate superioara.

Ca urmare a investitiilor realizate cu sprijin financiar acordat in perioada de pre-aderare, exploatatiile agricole comerciale nu au reusit decat intr-o mica masura sa se adapteze nevoilor actuale ale pietei.

Se impune astfel, imbunatatirea competitivitatii exploatatiilor, in special a celor de semi-subzistenta care prin investitii in capital fix si prin introducerea tehnologiilor noi si performante vor conduce la transformarea unui numar mare de astfel de ferme in exploatatii agricole viabile.

Consolidarea exploatatiilor agricole se va baza in principal pe sprijinirea membrilor unei forme asociative recunoscute, a tinerilor fermieri, a exploatatiilor agricole din zone defavorizate si va avea ca efect imbunatatirea veniturilor exploatatiilor agricole.

Se impune in continuare accelerarea restructurarii si modernizarii exploatatiilor agricole, avand in vedere importanta economica, ecologica si sociala a acestora, pentru asigurarea dezvoltarii unei agriculturi competitive si durabile, in conformitate cu cerintele de reconditionalitate.

Prin Fonduri structurale agricultura - Fonduri europene nerambursabile (FEADR) sunt sprijinite investitiile orientate spre dotarea cu utilaje si echipamente performante in raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile privind adaptarea constructiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare si pentru cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole.

Prevederile acestei masuri se aplica la nivelul intregului teritoriu al Romaniei.

Fonduri structurale vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investitii corporale si/sau necorporale, conform urmatoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile.

Societatea AGROMIXT BUCIUMENI ar putea depune actele necesare pentru a obtine acest sprijin foarte important.

O alta propunere de eficientizare ar fi modernizarea si/sau construirea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de sistem de productie, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului.

De asemenea, si construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor in vederea respectarii conditiilor de mediu.

Un alt aspect ar fi achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare pentru eficientizarea activitatii.

In ceea ce priveste productia agroalimentara ecologica cateva din principiile sale de baza prevazute in legislatia romaneasca sunt:

- eliminarea oricarei tehnologii poluante;

- realizarea de structuri de productie si asolamente, in cadrul carora rolul principal il detin rasele, speciile si soiurile de inalta adaptabilitate;

- sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a solului;

- integrarea cresterii animalelor in sistemul de productie a plantelor;

- utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si inlocuirea acestora in mare masura prin utilizarea rationala a produselor secundare refolosibile;

- aplicarea unor tehnologii pentru cultura plantelor si pentru cresterea animalelor care sa satisfaca cerintele speciilor, soiurilor si raselor.

Adoptarea principiilor productiei ecologice in domeniul vegetal si in zootehnie va avea in vedere realizarea unor agrosisteme viabile si durabile la nivelul exploatatiilor agricole.

Intrucat masurarea performantei ambientale a exploatatiilor agricole solicita o imbunatatire a sistemului de evidenta a gestiunii resurselor, in prezent, se poate efectua o analiza a efectelor economice ale adoptarii dezvoltarii durabile de catre unele exploatatii agricole din Romania.

3.4. Optimizarea structurii de producție

3.4.1 Prognozarea productiei medii

Pentru a corespunde cerintelor pietei, S.C. Agromixt Buciumeni S.A. trebuie sa isi organizeze structura de productie.

Astfel, estimandu-se o crestere a cererii, aceasta poate decide marirea suprafetei de productie cu 500 de ha prin arendare.

Cunoasterea cerintelor pietei pentru produsele vegetale determina restructurarea suprafetei nou detinute realizata si in concordanta cu potentialul productiv al pamantului, eficienta economica a fiecarei culturi , asigurarea de forta de munca, etc.

Rezultatele de producție din ultimii ani:

Tabelul nr.14    -Kg/ha -

Figura nr. 8 - Rezultatele de producție din ultimii ani

In urma efectuarii calculelor se obțin urmatoarele rezultate:

Tabelul nr.15 - Producția medie prognozata

3.4.2. Estimarea altor elemente necesare optimizarii structurii de producție

Structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor, prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecaruia in activitatea exploatatiei.

Tabelul nr.16 - Structura de productie se reprezinta sub forma tabelara astfel:

Pentru optimizarea structurii de productie sunt necesare anumite elemente de intrare cum ar fi:

- suprafata totala detinuta 

- resursele totale disponibile

- forta de munca disponibila.

Optimizarea inseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie. Pentru aceasta se pot utiliza mai multe metode.

Metoda programarii liniare are la baza un model economico-matematic format din o functie obiectiv de maximizare a profitului sau minimizare a cheltuielilor si un sistem de restrictii cu privire la incadrarea in disponibilitatile de resurse, restrictii de nenegativitate si restrictii de asolament.

Tabelul nr.17

Pe baza tabelului se scrie modelul matematico-economic de programare liniara:

Funcția obiectiv:

Max (f(x)) = 3500 * X₁ + 4250 * X₂ + 3000 * X₃ + 2400 * X₄

Sistemul de restricții:

a) X₁ + X₂ + X₃ = 700

b) 2100X₁ + 1475X₂ + 17000X₃ + 10000X₄ + 1400x5<=28.000.000

c) xl , x2 , x3 , x4 , x5 >0 (restricții de nenegativitate)

d) restricții de asolament: X1 < 250 ,  X4 > 50

CONCLUZII

Indiferent de nivelul de dezvoltare al societatii, pamantul a fost si ramane principalul mijloc de productie din agricultura, rolul esential in asigurarea alimentatiei omenirii revenindu-i utilizarii rationale a acestuia.

De aceea regimurile funciare au o influenta decisiva in organizarea economica si sociala a agriculturii.

Structura socio-economica din agricultura depinde in mod direct de tipologia regimurilor funciare (formele de proprietate asupra pamantului), care la randul lor constituie baza organizarii diferitelor forme de exploatare a pamantului, dar in acelasi timp si baza organizarii diferitelor tipuri de exploatatii agricole.

Agricultura, prin producția vegetala, beneficiaza de o sursa de energie gratuita (Soarele), care, daca știm sa o protejam si cu alte masuri, permite realizarea de producții performante.

Prin fotosinteza energia solara este transformata in energie chimica (diferite forme de materie organica), care constituie baza existentei animalelor (nutriție).

Agricultura romaneasca nu a prosperat pentru ca nu a existat o convingere reala, statornica, potrivit careia nu poate deveni rentabila daca nu se bazeaza pe principiul transformarii intregii producții de cereale in produse animale destinate vanzarii. Romania trebuie sa vandal numai produse animale, care inglobeaza valoarea adaugata, aducatoare de profit.

Aceasta atitudine a fost transmisa de marii patrioți si oameni de știința, care au militat cu consecventa pentru zootehnicizarea agriculturii.

Graul, carnea, oul, laptele etc. au aceeași alcatuire, indiferent de locul de obținere, spre deosebire de produsele industriale, unde calitatea si performantele sunt mult diferite in raport cu locul de producție si tehnologia folosita.

Producția agricola, spre deosebire de activitatea industriala,se realizeaza, in cea mai mare parte, sub cerul liber, fiind influențata puternic de regimul climatic, de rigorile acestuia, de bioritmurile organismelor vegetale si animale.

Principalii factori care conduc la imbunatațirea performantelor in agricultura sunt:

- informația tehnica,

- informația științifica,

- economica si informatizarea;

- managementul;

- tehnologia procesului de producție (imbinarea ansamblului de masuri care sa permita realizarea de producții mari și de calitate la un cost redus);

- finanțarea;

- activitatea de producție si de valorificare a ei.

In conditiile economiei de piata, mai ales a crizei financiare globale prezente inca de la sfarșitul anului 2008, realizarea oricarei activitati, inclusiv a celei agricole, presupune luarea in considerare a criteriilor de eficienta economica urmarindu-se obtinerea unor rentabilitati cat mai ridicate, acoperirea cheltuielilor din veniturile proprii si realizarea unui nivel de profit care sa asigure capitalizarea necesara pentru dezvoltarea in perspectiva a exploatatiilor in vederea realizarii viabilitatii intr-un climat concurential.

Agricultura ecologica promoveaza sisteme de productie durabile, diversificate si echilibrate, in vederea prevenirii poluarii recoltei si mediului. Productia ecologica in cultura plantelor, fara utilizarea produselor traditionale nocive, cunoaste o preocupare speciala de cateva decenii in tarile dezvoltate economic. Interesul pentru produsele si productia ecologica este in continua crestere si in tara noastra.

Regretabil este faptul ca suprafetele cultivate in conditii ecologice in tara noastra sunt inca foarte reduse.

In vederea extinderii sistemului de agricultura ecologica in Romania, s-au stabilit reglementari legislative nationale privind producerea, prelucrarea si valorificarea produselor agroalimentare ecologice, in concordanta cu normele internationale in acest sens.

Agricultura ecologica a aparut ca o alternativa la practica intensiva, conventionala (industrializata) de agricultura bazata pe maximizarea productiilor prin folosirea de intranti, de stimulatori ai productiei cu caracter energo-intensiv in cantitati mari, cu scopul cresterii continue a productiei agricole, pentru o populatie in continua crestere, preponderent urbana.

Rolul sistemului de agricultura ecologica este de a produce hrana mult mai curata, mai potrivita metabolismului organismului uman, dar in deplina corelatie cu conservarea si dezvoltarea mediului in respect fata de natura si legile ei. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de alimente cu gust, textura si calitati autentice si atractive.

BIBLIOGRAFIE

1. Alecu, I. , (coordonator), Managementul exploatațiilor agricole, Editura Ceres, București, 2001

2. Bran, Florina, Componenta ecologica a deciziilor de dezvoltare economica, Editura ASE, București, 2002

3. Bran, P., Economia valorii, Editura ASE, București, 2002

4. Burja, Cameli, Restructurare si performanta economica in viticultura si vinificatie, Editura Ceres, Bucuresti, 2005

5. David, N., Istudor N., Agricultura și gestionarea resurselor materiale in agricultura și industrie alimentara, Editura Tribuna Economica, București, 2000

6. Davidovici, J., Gavrilescu, D., Economia creșterii agroalimentare, Editura Expert, București, 2002

7. Gavrilescu, D., Giurca, Daniela (coordonator), Economia agroalimentara, Editura Expert, București, 2000

8. Gheorghița, M. , Modelarea si simularea proceselor economice, Editura ASE, 2001

9. Ionita I., Blidaru Gh., Eficienta investițiilor in agricultura, Editura CERES, București, 1999

10. Istudor, N., Modele de organizare a piețelor agroalimentare, Editura Economica, București, 2000.

11. Lazar , T., Cooperatia - cheia organizarii exploatatiilor agricole moderne, Ziarul "Economistul", nr.981, 2001

12. Moldoveanu, G., Managementul operational al productiei, Editura Economica, Bucuresti, 1999

13. Popescu, G., Politici agricole (Acorduri europene), Editura Economica, București, 1999

14. Popescu, G., Probleme de politica agrara, Editura ASE, București, 2001

15. Radulescu, C. Valentina, Dezvoltarea durabila si implicatiile economico-financiare ale organizarii exploatatiilor agricole, Editura ASE, Bucuresti, 2003

16. Rojanschi, V., Bran Florina și alții, Economia si protecția mediului, Colecția "Ghid profesional", Editura Tribuna economica, București, 1997

17. Trica, Carmen, Economia mediului, Editura ASE, Bucuresti, 2004

18. Toderoiu, F., Agricultura Romaniei, resurse și eficiența, Editura Expert, București, 2002

19. Vincze, Maria, Economie agroalimentara (Teorii si realitați) Risoprint, Cluj-Napoca, 2002

19. Voicu, Radu, Dobre Iuliana, Organizarea și strategia dezvoltarii unitaților agricole, Editura Ase, București, 2003

20. Voicu, R., Ameliorarea sistemelor de producție din exploatațiile agricole familiale, Tribuna Economica, nr.9/2000

21. Voicu, R., Modalitați de ameliorare a sistemelor de producție, Tribuna Economica, nr. 10/2000

22. Zahiu Letiția, Dachin Anca, Manole Victor, Agricultura Uniunii Europene sub impactul politicii agricole comune, Editura Ceres, București, 2006

23. Zahiu Letiția, Management agricol, Editura Economica, București, 1999

**** www. europa.eu.int - Noi perspective pentru dezvoltarea rurala a Uniunii Europene, Comunitatile Europene

ANEXE

Anexa nr.1

Analiza veniturilor

Anexa nr. 2

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor

Evolutia cheltuielilor la 1000 lei venituri

Anexa nr. 3

Structura cheltuielilor de exploatare in 2010-2012

Dupa cum se observa și din tabelul de mai sus cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor de exploatare o au cheltuielile cu materialele, care au o tendinta de scadere de la 80% in 2010 la 55.62% in 2012, urmand apoi cheltuielile de amortizare care cresc de la 6.25% la 24.74 % in 2011.

Anexa nr. 4

Cheltuielile de exploatare la 1000 lei venituri aferente

Anexa nr.5

Analiza cheltuielilor materiale

Structura cheltuielilor materiale in perioada 2010-2012

In totalul cheltuielilor materiale cea mai mare pondere o ocupa cheltuielile cu materii prime si materiale consumabile, avand insa o usoara tendinta de scadere de la un an la altul de la 99.98 % in anul 2010 la 99.48 % in 2012.

Anexa nr. 6

Analiza profitului

Profitului brut si net obtinut de societate  -lei-