SISTEMUL DE INDICATORI IN MANAGEMENTUL FINANCIAR AL INTREPRINDERII - STUDIU DE CAZ S.C. LACTO MURES S.R.L.

1. LACTO Mures S.R.L. se prezinta

Situata pe strada Prutului, numarul 20/A in localitatea Targu­­-Mures, societatea comerciala LACTO Mures a fost fondata in anul 1994 in baza Legii 31/1990, ca societate cu raspundere limitata, avand capital integral privat.

Entitatea este organizata si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statutul propriu avand ca obiect de activitate fabricarea produselor lactate si a branzeturilor.

In primul an de activitate, respectiv pana in decembrie 1995, societatea a amenajat spatiile de productie, echipandu-le cu utilaje de productie specifice industriei alimentare, pentru fabricarea produselor lactate si a branzeturilor.

In luna decembrie 1995, dupa modernizarea spatiilor de productie si dotarea lor corespunzatoare,   s-a trecut la conceperea produselor. Astfel, de la aceasta data au inceput sa se produca laptele de consum TETRAPAC si branza tip MOZZARELLA, folosita in special de producatorii de pizza si pentru a carei producere s-a apelat la utilizarea unei retete de provenienta italiana. Ulterior s-a trecut la diversificarea paletei de produse astfel:

In prezent, societatea detine o linie tehnologica complexa din inox alimentar pentru transformarea laptelui ca materie prima in produs finit ambalat in vid. Linia este complet automatizata.

Societatea este organizata in sistem occidental ca "filiera inchisa" care cuprinde procese de la aprovizionare, productie si distributie. Unul din atuurile societatii este acela ca ofera transportul produselor catre beneficiari la punctele de livrare ale acestora.

In cei 12 ani de functionare societatea a facut investitii insemnate in utilaje specifice, constructii, terenuri. La ora actuala ea dispune de doua hale de productie, un sistem de 7 cisterne de alimentare dotate corespunzator si o retea de distributie de 11 camioane isoterme cu aparate de racire pentru distributia produselor. Pe langa dotarile tehnice, societatea a dobandit urmatoarele certificari de calitate si de siguranta a alimentelor:

ISO 2001 ( Standard International de Calitate )

HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point)

Structura organizatorica (anexa nr.3) satisface exigentele unei structuri moderne pe niveluri de ierarhizare a activitatilor functionale si productive, cu delegarea atributiilor, functie de pregatirea profesionala, competenta si experienta de activitate .

Societatea este condusa de un administrator, in a carui subordine directa se afla responsabilul resurse umane, directorul economic, directorul de productie si responsabilul managementului calitatii si sigurantei alimentelor. In prezent societatea are un numar de 55 angajati.

Conducerea executiva este formata din persoane cu studii superioare de specialitate care pe langa competentele profesionale detin si abilitati de a coordona oameni.

Diagnosticarea activitatii intreprinderii este organic conditionata de sistemul de indicatori, de capacitatea informationala a fiecaruia dintre acestia.

2. Sistemul de indicatori relevanti

In vedere ilustrarii sistemului de indicatori relevanti in managementul financiar, vom apela la prezentarea acestora prin raportare la societatea comerciala LACTO Mures SRL. Astfel se realizeaza o corelatie intre aspectele teoretice si cele practice.

2.1. Ratele de structura ale activului

Graficul nr.1.Structura activului 2002-2007 LACTO Mure SRL

In perioada 2002-2007, ponderea cea mai mare in total active o detin activele imobilizate.

2.2. Ratele de structura ale pasivului

Grafic 2.Structura pasivului 2002-2007 LACTO Mures SRL

In anul 2007

Rata stabilitatii financiare = (Capital permanent / Total Pasiv)*100 = 51.18% e Capitalul permanent reprezinta 51,18% din total pasiv

Rata autonomiei financiare globale = (Capital propriu / Total Pasiv)*100 =51.18% e Capitalul propriu reprezinta 51,18% din total pasiv

Rata autonomiei la termen = (Capital propriu / Capital permanent)=100.00% e Capitalul propriu reprezinta 100,008% din capitalul permanent

Rata de indatorare la termen = (Datorii pe termen lung / Capital permanent) = 0.00% e Datoriile pe termen lung reprezinta 0,00% din capitalul permanent

Rata indatorarii globale = (Datorii totale / Total Pasiv) = 48.82% e Datoriile totale reprezinta 48,82% din total pasiv

2. Bilant functional

Tabelul Bilant functional 2007 LACTO Mures SRL

2.4. Analiza capacitatii de plata

Indicatorii de lichiditate sau de trezorerie caracterizeaza situatia financiara a unei firme pornind de la structura bilantului contabil:

rata lichiditatii generale - aceasta rata mai e cunoscuta si sub denumirea de rata de solvabilitate pe termen scurt si evidentiaza in ce masura banii disponibili, plus banii pe care intreprinderea ii va incasa de la debitorii sai, plus banii imobilizati in toate stocurile sale asigura finantarea tuturor datoriilor pe termen scurt.

Lichiditatea generala este cuprinsa intre 2 si 2,5. Lichiditatea generala are o marja sporita de aproximare, datorita numarului mare de variabile care o influenteaza, cum ar fi: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rotatia acestora si intensitatea sezonalitatii.

rata lichiditatii imediate (testul acid) - aceasta rata evidentiaza in ce masura banii disponibili ajung pentru finantarea datoriilor pe termen scurt.

rata solvabilitatii generale care exprima capacitatea unui agent economic de a-si onora obligatiile curente din activele proprii:

O valoare a raportului mai mare decat 1.5 reflecta capacitatea intreprinderii de a face fata datoriilor contractate; o valoare inferioara nivelului de 1.5 evidentiaza riscul de insolvabilitate.

Grafic Capacitatea de plata 2002-2007 LACTO Mures SRL

In perioada analizata, societatea are o lichiditate scazuta, datoriile curente nefiind acoperite pe seama activelor curente, fiind necesara apelarea la credite bancare.

Nivelul ratei solvabilitatii generale are o evolutie relativ constanta si favorabila, reflectand capacitatea intreprinderii de a face fata datoriilor contractate.

2.5. Indicatori de echilibru financiar

rata autonomiei financiare - se calculeaza prin raportarea capitalurilor proprii la capitalurile permanente. In practica se considera ca un raport superior valorii de 0,5 este suficient, garantand posibilitatea rambursarii datoriilor pe termen lung din capitalurile proprii.

rata de finantare a stocurilor - masoara capacitatea de finantare a stocurilor cu ajutorul capitalului de lucru net. La societatile viabile indicatorul este supraunitar.

rata datoriilor - este definita ca raport intre nivelul total al datoriilor si nivelul activelor totale. Pentru ca intreprinderea sa fie apreciata ca sigura, indicatorul trebuie sa inregistreze un nivel sub 50%.

rata capitalului propriu fata de activele imobilizate - daca valoarea coeficientului este mai mica decat 1, rezulta ca activele s-au achizitionat pe datorie. Daca e mai mare decat 1, arata ca activele s-au achizitionat din capitalul propriu, fapt care se datoreaza unei capacitati ridicate de autofinantare

rata de rotatie a obligatiilor - reflecta numarul de rotatii sau durata unei rotatii a obligatiilor firmei (imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung , precum si dobanzile aferente, furnizori si conturi asimilate, clienti creditori, creditori, etc. ) in functie de cifra de afaceri . In zile, aceasta rata indica intervalul mediu in care firma are datorii in raport cu cifra de afaceri . Se considera normala o durata de pana la 60 de zile o rotatie.

Grafic 4.Indicatori echilibru financiar 2002-2007 LACTO Mures SRL

Rata autonomiei financiare a inregistrat o evolutie favorabila, la inceputul perioadei analizate valorile fiind sub nivelul minim acceptat, ajungand in anii urmatori sa devanseze pragul de 0,5 ceea ce inseamna ca societatea reuseste sa-si ramburseze datoriile pe termen lung pe seama capitalurilor proprii.

Rata de finantare a stocurilor este negativa ceea ce evidentiaza incapacitatea societatii de a-si finanta stocurile pe seama capitalului de lucru net.

Rata datoriilor a avut o valoare necorespunzatoare la inceputul perioadei (0,94) ajungand la un nivel de 0,49 ceea ce inseamna ca societatea isi acopera datoriile totale pe seama activelor totale.

Rata capitalului propriu fata de activele imobilizate este subunitara pe perioada analizata ceea ce evidentiaza faptul ca societatea a realizat investitii pe seama apelarii la surse externe.

Rata de rotatie a obligatiilor s-a imbunatatit pe parcursul perioadei analizate evoluand de la 142 de zile la 58 de zile (nivelul acceptat fiind de 60 de zile) ceea ce evidentiaza o crestere mai rapida a cifrei de afaceri in raport cu cresterea obligatiilor.

2.6. Indicatori ai fondului de rulment

Fondul de rulment - este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la obtinerea unui echilibru pe termen scurt. Un fond de rulment pozitiv semnifica faptul ca intreprinderea detine capitaluri permanente intr-o suma destul de ridicata pentru a putea finanta integral imobilizarile sale si are lichiditati excedentare care-i permit sa faca fata riscurilor diverse. Daca acesta e negativ, capitalurile permanente nu reprezinta o suma suficienta pentru a finanta integral imobilizarile. Acestea trebuie deci sa fie partial finantate prin resurse pe termen scurt.

Se regaseste sub 3 forme:

Fondul de rulment brut: se mai numeste si fond de rulment total fiind compus din stocuri, creante, clienti, avansuri acordate furnizorilor, numerar.

Fondul de rulment net (permanent): reprezinta partea din capitalul permanent care poate fi utilizata pentru finantarea activelor circulante:

FRN= Capital permanent - Active imobilizate

Fondul de rulment propriu: prezinta o utilitate mai limitata decat fondul de rulment net. Se calculeaza cand se doreste sa se aprecieze autonomia financiara a unei intreprinderi. Se poate defini prin urmatoarea formula:

FRP= Capitaluri proprii - Active imobilizate

Necesarul de fond de rulment reprezinta diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare. Acesta este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante ale exploatarii.

NFR = (Active circulante - Disponibilitati) - Datorii curente

Trezoreria neta - releva calitatea echilibrului financiar general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt. Trezoreria neta este expresia elocventa a unei activitati eficiente. Cand este pozitiva, exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar, concretizat in profitul net inscris in pasivul bilantului. Trezoreria neta negativa evidentiaza un dezechilibru financiar.

TN = FR - NFR

Fluxul de lichiditati (cash-flow) - reprezinta diferenta intre trezoreria neta la sfarsitul exercitiului si inceputul exercitiului. Un cash-flow pozitiv reflecta o situatie financiara buna a intreprinderii, o crestere a capacitatii ei de a finanta investitii si de a creste bogatia proprietarilor. Invers, un cash-flow negativ va semnifica o saracire, o reducere a valorii proprietatii.

Grafic 5.Fluxul de lichiditati 2002-2007 LACTO Mures SRL

Grafic 6.Indicatori ai fondului de rulment 2002-2007 LACTO Mures SRL

Pe perioada studiata, fondul de rulment a avut o evolutie favorabila ( a crescut de la 998.758 lei in 2002 la 618.626 lei in 2007), aceste valori evidentiind faptul ca intreprinderea detine capitaluri permanente intr-o suma destul de ridicata pentru a putea finanta integral imobilizarile sale si are lichiditati excedentare care-i permit sa faca fata riscurilor diverse.

Nevoia de fond de rulment este negativa, ceea ce evidentiaza ca datoriile curente au fost acoperite pe seama activelor curente, existand un excedent de resurse, care se regaseste in trezoreria neta.

Trezoreria neta a avut un trend ascendent si pozitiv, ceea ce semnifica existenta unui surplus monetar inregistrat in contul de profit al societatii si confirma starea de echilibru a societatii pe perioada analizata.

2.7. Indicatori de gestiune

viteza de rotatie a activelor circulante - este un mijloc de caracterizare a eficientei utilizarii activelor circulante si un instrument practic de dimensionare a fondului de rulment normativ. Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi exprimata ca:

a) nr.de rotatii:

b)    durata in zile:

Se recomanda ca durata in zile sa fie cat mai mica, iar numarul de rotatii sa fie cat mai mare.

viteza de rotatie a activului total - este un mijloc de caracterizare a eficientei utilizarii activelor societatii. Viteza de rotatie a activelor totale poate fi exprimata ca:

a)       nr.de rotatii:

b)       durata in zile:

Se recomanda ca durata in zile sa fie cat mai mica, iar numarul de rotatii sa fie cat mai mare.

durata medie de recuperare a creantelor - evidentiaza timpul mediu necesar incasarii unei creante de la debitori.

a)       nr.de rotatii:

b)       durata in zile:

durata medie de plata a datoriilor - evidentiaza timpul mediu necesar platii creditorilor.

a)       nr.de rotatii:

b)       durata in zile:

Grafic 7.Indicatori de gestiune 2002-2007 LACTO Mures SRL

Evolutia indicatorilor de gestiune pe perioada analizata a fost favorabila societatii, prin scaderea duratei de rotatii a activelor circulante, a activului total, a duratei de recuperare a creantelor precum si cea de plata a datoriilor.

2.8. Indicatori de rentabilitate

rata rentabilitatii economice - pune in evidenta performantele utilizarii activului total al unei firme, respectiv a capitalului investit pentru obtinere acestor performante.

Utilizarea rezultatului exploatarii va determina o rata independenta de politica fiscala, de structura capitalurilor si e fluxurile extraordinare.

rata rentabilitatii financiare - cu ajutorul acestei rate investitorii pot aprecia in ce masura investitia lor este rentabila sau nu. In cazul in care rata rentabilitatii financiare este mai mare decat costul capitalului propriu atunci, prin activitatea desfasurata, firma creeaza o valoare suplimentara pentru actionari.

rata rentabilitatii resurselor consumate - reflecta corelatia dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente vanzarilor.

rata profitului - exprima cat de rentabila este activitatea pe care o desfasoara firma

Grafic 8. Rentabilitatea economica&Rentabilitatea financiara 2002-2007 LACTO Mures

Ratele de rentabilitate au avut un nivel negativ in anii 2002-2003 datorita pierderii inregistrate de societate. In perioada urmatoare, ca urmare a profitului realizat de societate, ratele de rentabilitate au o evolutie favorabila, inregistrand cel mai bun nivel in anul 2007, indicand o eficienta ridicata a activitatii.

2.9. Indicatorii soldurilor intermediare de gestiune

Marja comerciala este suplimentul de valoare adusa de intreprindere prin activitatea de comercializare (produse si marfuri cumparate si revandute), este un element al valorii adaugate si se determina cu ajutorul relatiei:

Productia exercitiului - cuprinde bunurile si serviciile produse de intreprindere in cursul exercitiului, indiferent de destinatie, fiind egal cu suma:

Pex Productia vanduta (Pv) + Productia stocata (±ΔS) + Productia imobilizata (Pi).

Valoarea adaugata - exprima ceea ce adauga intreprinderea la circuitul economic prin propria activitate si se calculeaza cu relatia:

VA = Marja comerciala (Mc) + Productia exercitiului (Pex) - Consumurile intermediare (Ci).

Excedentul brut de exploatare este rezultatul realizat din activitatea curenta a intreprinderii, care permite sa se masoare capacitatea de a genera si conserva fonduri in conditii de functionare, fiind independent de politica financiara, fiscala si in domeniul amortizarii; se calculeaza cu ajutorul relatiei:

EBE = Valoarea adaugata (VA) + Subventii de exploatare (Sbv) -Impozite, taxe, varsaminte   asimilate (I+Tx) - Cheltuieli cu personalul (Chp).

Rezultatul din exploatare masoara performanta comerciala si industriala a intreprinderii, fiind independent de politica financiara si fiscala, dar tine cont de amortizare si provizioane; se determina cu relatia:

Rexp = Excedentul brut (EBE) + Alte venituri din exploatare (Ave) - Amortizari si provizioane

- Alte cheltuieli de exploatare

Acest rezultat mai poate fi determinat si prin diferenta:

Rexp = Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare.

Rezultatul financiar este rezultatul din activitatea financiara, cuprinde elemente de fluxuri financiare si elemente ce corespund riscurilor atasate, fiind intermediar intre rezultatul de exploatare si rezultatul curent:

Rfin = Venituri financiare - Cheltuieli financiare.

Rezultatul curent - tine cont de politica de finantare a intreprinderii, nu este influentat de elemente extraordinare sau fiscale pure si este egal cu suma:

Rcrt = Rexp+ Rfin.= Rexp +(Venituri financiare - Cheltuieli financiare

Rezultatul extraordinar - provine din activitatea neobisnuita a intreprinderii, nefiind legat de activitatea curenta si se determina ca diferenta:

Rextr = Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare

Rezultatul brut al exercitiului constituie soldul rezidual intre veniturile totale si cheltuielile totale si se determina ca diferenta:

Rbr = Venituri totale - Cheltuieli totale

Rezultatul net al exercitiului - constituie soldul final dupa aplicarea cotei procentuale de impozit, asupra rezultatului brut, conform relatiei:

Rnet = Rbr - Impozitul pe profit = Rbr (1 - i)

Rezultatul net urmeaza a fi repartizat conform legii, partial distribuit (participare salariati la profit, dividende actionari) sau reinvestit (pentru marirea capitalurilor proprii prin autofinantare).

Grafic 9.EBE, R.expl. si R.net 2002-2007 LACTO Mures SRL

Grafic 10. Valoarea adaugata 2002-2007 LACTO Mures SRL

Dintre indicatorii soldurilor intermediare de gestiune vom insista asupra valorii adaugate. Aceasta a avut o evolutie semnificativa pe perioada 2002-2007 (a crescut de la 220.560 lei la 6.740.903 lei, adica cu 2.956%). Este rezultatul managementului eficient precum si a dezvoltarii activitatii.

2.10. Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare a unei intreprinderi este surplusul monetar potential generat de activitatea acesteia. Ea reprezinta o contributie esentiala a activitatilor curente la variatia fondului de rulment global. Se poate calcula fie plecand de la excedentul brut din exploatare, fie de la profitul net :

a) metoda degresiva evidentiaza calcularea CAF ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile platibile.

b) metoda aditiva permite sa se calculeze capacitatea de autofinantare plecand de la rezultatul exercitiului, corectat cu cheltuielile si cu veniturile care nu au incidenta asupra trezoreriei :

Grafic 11.Capacitatea de autofinantare 2002-2007 LACTO Mures SRL

2.11. Analiza riscului de faliment prin modelul Ion Anghel

Grafic 12.Riscul de faliment (modelul I.Anghel) 2006-2007 LACTO Mures SRL

In urma aplicarii modelului "A" construit de dr.Ion Anghel se obtine in anul 2006 o valoare de 4,00 ceea ce incadreaza societatea intr-o zona non-falimentara, avand un risc scazut de faliment.

In urma aplicarii modelului "A" construit de dr.Ion Anghel se obtine in anul 2007 o valoare de 3,91 ceea ce incadreaza societatea intr-o zona non-falimentara, avand un risc scazut de faliment.

2.12. Analiza riscului de faliment prin modelul Altman

Grafic 1 Riscul de faliment (modelul Altman) 2006-2007 LACTO Mures SRL

In urma aplicarii modelului "Z" construit de E.Altman se obtine in anul 2006 o valoare de 4,96 ceea ce plaseaza societatea intr-o zona lipsita de amenintarea falimentului, conform modelului. 

In urma aplicarii modelului "Z" construit de E.Altman se obtine in anul 2007 o valoare de 5,53 ceea ce plaseaza societatea intr-o zona lipsita de amenintarea falimentului.

2.1 Concluzii studiu de caz

In urma analizarii datelor referitoare la activitatea societatii LACTO Mures SRL prin intermediul unui sistem de indicatori, putem formula concluzia ca situatia financiara a acesteia este satisfacatoare.

Aceasta se datoreaza urmatoarelor aspecte:

    in perioada analizata, societatea are o lichiditate scazuta, datoriile curente nefiind acoperite pe seama activelor curente, fiind necesara apelarea la credite bancare;

    nivelul ratei solvabilitatii generale are o evolutie relativ constanta si favorabila, reflectand capacitatea intreprinderii de a face fata datoriilor contractate;

    rata autonomiei financiare a inregistrat o evolutie favorabila, ceea ce inseamna ca societatea reuseste sa-si ramburseze datoriile pe termen lung pe seama capitalurilor proprii;

    rata de finantare a stocurilor este negativa ceea ce evidentiaza incapacitatea societatii de a-si finanta stocurile pe seama capitalului de lucru net;

    rata datoriilor a avut o valoare necorespunzatoare la inceputul perioadei (0,94) ajungand la un nivel de 0,49 ceea ce inseamna ca societatea isi acopera datoriile totale pe seama activelor totale;

    rata capitalului propriu fata de activele imobilizate este subunitara pe perioada analizata ceea ce evidentiaza faptul ca societatea a realizat investitii pe seama apelarii la surse externe;

    rata de rotatie a obligatiilor s-a imbunatatit pe parcursul perioadei analizate ceea ce evidentiaza o crestere mai rapida a cifrei de afaceri in raport cu cresterea obligatiilor;

    fondul de rulment a avut o evolutie favorabila evidentiind faptul ca intreprinderea detine capitaluri permanente intr-o suma destul de ridicata pentru a putea finanta integral imobilizarile sale si are lichiditati excedentare care-i permit sa faca fata riscurilor diverse;

    nevoia de fond de rulment este negativa, ceea ce evidentiaza ca datoriile curente au fost acoperite pe seama activelor curente, existand un excedent de resurse, care se regaseste in trezoreria neta;

    trezoreria neta a avut un trend ascendent si pozitiv, ceea ce semnifica existenta unui surplus monetar inregistrat in contul de profit al societatii si confirma starea de echilibru a societatii pe perioada analizata;

    evolutia indicatorilor de gestiune pe perioada analizata a fost favorabila societatii, prin scaderea duratei de rotatii a activelor circulante, a activului total, a duratei de recuperare a creantelor precum si cea de plata a datoriilor;

    ratele de rentabilitate au avut un nivel negativ in anii 2002-2003 datorita pierderii inregistrate de societate. In perioada urmatoare, ca urmare a profitului realizat de societate, ratele de rentabilitate au o evolutie favorabila, inregistrand cel mai bun nivel in anul 2007, indicand o eficienta ridicata a activitatii;

    valoarea adaugata a avut o evolutie semnificativa pe perioada 2002-2007 (a crescut de la 220.560 lei la 6.740.903 lei, adica cu 2.956%); este rezultatul managementului eficient precum si a dezvoltarii activitatii.

    societatea a avut un grad de risc foarte scazut pe perioada studiata, respectiv anii 2006 si 2007. Modificarea valorii indicatorilor de risc de la un an la altul se datoreaza cresterii volumului de activitate, cifrei de afaceri, relatiilor firmelor cu furnizorii, clientii, conjuncturii economice, politicii manageriale precum si politicii de finantare.

Principalele sugestii pentru mentinerea si imbunatatirea situatiei financiare a societatii sunt:

    asigurarea echilibrului financiar, in special a celui pe termen lung;

    cresterea eficientei utilizarii activelor circulante (a vitezei de rotatie a acestora);

    cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie;

    patrunderea pe piete noi, atat interne, cat si externe;

    atragerea unor clienti noi, prin acordarea de diverse facilitati, prin organizarea de campanii publicitare, promovarea produselor si serviciilor societatilor prin organizarea de diverse activitati de marketing;

    modernizarea continua a mijloacelor de productie (utilaje care sa corespunda standardelor comunitare si care sa fie concurentiale cu cele ale firmelor de profil) ;

    imbunatatirea continua a calitatii produselor si serviciilor in vederea satisfacerii cerintelor clientilor;

    cresterea potentialului de cooperare cu partenerii interni si externi si dezvoltarea de relatii contractuale de pe pozitii avantajoase;

    cresterea volumului cifrei de afaceri, prin mentinerea si dezvoltarea de noi segmente de piata;

    preocuparea continua pentru mentinerea managementului la standarde de performanta continua.

CONCLUZII

Lucrarea isi propune o abordare a relevantei dar si a redundantei indicatorilor economico-financiari precum si a necesitatii optimizarii sistemului de indicatori in vederea unui management financiar eficient.

Pentru o mai buna intelegere a acestei problematici complexe, am realizat o analiza comparativa a sistemelor de indicatori utilizati de managerii financiari. O asemenea analiza se dovedeste a fi necesara in conditiile noilor cerinte pe care le ridica participarea firmelor romanesti la un mediu competitiv european si global.

Grija pentru realitatea informatiei manageriale trebuie sa se manifeste atat in etapa culegerii acesteia, cat si in etapa prelucrarii, analizei si diagnozei, atat in prognoza si programare, cat si in executie. Aceasta grija se bazeaza pe analiza critica a datelor, a fiecarei informatii in parte, cat si a ansamblului de informatii conturat cu un anumit scop, tinand seama de sursa, de drumul parcurs, de vechimea ei, de interesele ce domina preocuparile celui ce furnizeaza informatia, de gradul de perimare in timp si spatiu a acesteia etc. Numai in acest fel se poate asigura compatibilitatea necesara dintre functia de reflectare-cunoastere, pe de o parte, si functia de orientare-coordonare, pe de alta parte, functii atribuite sistemului de indicatori.

Sunt numeroase opiniile ce sustin ideea folosirii unui singur indicator sintetic, calitativ, pentru aprecierea cantitativa a unui fenomen sau proces, deoarece, adesea, un sistem complex de indicatori contine in mod inevitabil si contradictii. Astfel de pareri isi gasesc explicatia in experientele negative traite in legatura cu necorelarile din cadrul sistemului de indicatori, cu contradictiile de continut care se manifesta intre indicatorii acestuia. Cel mai des este sustinut indicatorul rentabilitatii, considerat a fi indicatorul sintetic calitativ cel mai adecvat acestui scop.

Totusi, in zilele noastre este din ce in ce mai mult vehiculata parerea ca pentru intreprinderea moderna obtinerea profitului nu mai este un scop in sine, ci esentialul pentru ea este cresterea valorii sale de piata. Profitul este, intr-adevar, absolut necesar pentru a asigura capital si a permite dezvoltarea intreprinderii, dar nu mai este considerat singurul obiectiv vital. In contextul managementului modern, care acorda o mare importanta "relatiilor umane" in intreprindere, el este privit doar ca stimulent pentru a produce mai departe si ca reper important de masurare a rentabilitatii intreprinderii.

In procesul evaluarii performantelor intreprinderii, indicatori cum sunt cei de profit, costuri, de calitate a produselor si eficienta tehnologica, trebuie sa fie completati cu indicatori care sa masoare calitativ si compatibilitatea obiectivelor intreprinderii cu dezideratele salariatilor sai, precum si caracterul procesului de decizie, gradul de adecvare a procesului de comunicare.

Aceasta nu inseamna, insa, o minimalizare a rolului si importantei profitului in mecanismul de functionare al intreprinderii, ci dimpotriva, in contextul unei reevaluari a cadrului in care se exercita managementul modern, el ramane un pilon de baza, dar nu singurul.

Cu toate acestea, pe de alta parte, se considera ca folosirea unui indicator sintetic fundamental, fie el si profitul, poate fi de bun augur, intrucat inglobeaza in el "sinteza" conlucrarii diferitilor factori de productie, a caror comportament trebuie reglat cu scopul de a se atinge obiectivele de eficienta economica si zonala propuse.

De aceea se sustine ideea ca in practica conducerii, indicatorului / indicatorilor fundamental(i) sa li se asocieze un sistem de indicatori cu caracter de norma, intr-o expresie complexa, cu ajutorul caruia managerul poate cunoaste si urmari evolutia variabilelor de sistem, poate regla activitatile, in scopul atingerii obiectivului urmarit si reflectat prin nivelul indicatorului fundamental, fie el si cel al rentabilitatii.

Concluzia este ca ridicarea nivelului stiintific al conducerii impune in mod necesar continua perfectionare a activitatii de prognoza si programare, ceea ce in mod logic duce la deplasarea calculelor de eficienta in pozitie prestabilita, fata de derularea nemijlocita a activitatilor productive si de comercializare. De aici accentul pus in mod inevitabil pe conducere normativa a sistemelor economice active. Aceasta pe de o parte. Pe de alta parte, asistam la o crestere a importantei laturilor calitative ale procesului economic, de unde importanta acordata cresterii nivelului eficientei economice si financiare. In aceasta rezida de fapt fenomenul sporirii rolului si importantei indicatorilor valorici de sinteza in actul conducerii, precum si necesitatea utilizarii de modele care sa impulsioneze cresterea eficientei.

BIBLIOGRAFIE

Anexa nr.3 Organigrama societatii LACTO Mures S.R.L