PLAN DE AFACERI S.C. IMPEX S.R.L.

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului

S.C. IMPEXS.R.L.

A.2. Nr. inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului

Inregistrat la Registrul Comertului cu numarul

A.3. Cod fiscal si autoritatea fiscala tutelara

Codul unic de inregistrare este:

Atribut fiscal: R.

Autoritatea tutelara: Camera de Comert, Industrie si Agricultura CLUJ.

A.4. Obiectul de Activitate

Activitate Principala (Certificat de Inregistrare)

CAEN 0125 - Cresterea pasarilor

Alte obiecte de activitate generatoare de venituri

In prezent, activitatea principala mentionata mai sus este singura generatoare de venituri, cu toate ca in statutul si actele aditionale ale societatii sunt inscrise si alte activitati.

Dupa implementarea proiectului, firma va genera venituri dintr-o alta activitate, conexa cu activitatea principala, si anume:

CAEN 1512 - productia si conservarea carnii de pasare

A.5. Forma juridica a solicitantului si un scurt istoric al solicitantului

IMPEXSRL este o societate cu raspundere limitata, infiintata in anul 1993, pe durata nelimitata, in baza legii 31/1990 privind societatile comerciale cu modificarile ulterioare. In perioada de la infiintare pana in prezent nu au fost aduse modificari formei juridice a societatii.

Statutul Societatii este anexat planului de afaceri. (Anexa[1] la Planul de Afaceri).

Sediul social al societatii S.C. IMPEXS.R.L. este Floresti, str. GHEORGHE DOJA, Bloc L, Ap.18, Judetul Cluj

Activitatea curenta a firmei presupune:

Aprovizionarea cu materie prima ( pui de o zi, nutreturi si medicamente)

Cresterea puilor pana ajung pasari gata de sacrificat

Comercializarea pasarilor in vederea sacrificarii

Activitatea curenta consta in cresterea si comercializare pasarilor de carne.

A.6. Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare

Societatea a fost infiintata cu un capital social de 100.000 lei (in conformitate cu cerintele minime exprimate in Legea 31/1990). Potrivit contractului de societate, acesta era impartit in 20 parti sociale fiecare in valoare de 5.000 lei. Acestea erau detinute de asociatul unic la acea vreme, d-na MARC CORNELIA, primul prorpietar al firmei.

Modificari ulterioare:

Toate actele aditionale mentionate mai sus sunt anexate Planului de Afaceri (Anexa 2 la Planul de Afaceri)[2].

De asemenea, mai sunt atasate si alte Certificate de Inscriere Mentiuni prin care au fost adaugate noi obiecte de activitate secundare sau stabilite diverse puncte de lucru.

A.7. Administratorii societatii

Administrarea societatii, in conformitate cu ultimele modificari inregistrate la Registrul Comertului, este asigurata de dna COBORZAN VIORICA, cetatean roman, nascuta in loc. Ciucea, jud. Cluj, la data 12.09.1966, domiciliata in localitatea Floresti, str. Ghe. Doja, bl.L, ap.18, jud. Cluj, identificata prin CI seria KX nr 275792, eliberat de Pol. Cluj la data de 02.05.1996, CNP 2660912120696

Administratorul societatii SC IMPEXS.R.L. reprezinta organul de conducere al societatii, care isi desfasoara activitatea pe baza competentelor si raspunderilor stabilite prin statut.

Atributiile administratorului societatii sunt urmatoarele:

Angajeaza si concediaza personalul societatii

Stabileste drepturile si obligatiile, respectiv indatoririle si responsabilitatile pe compartimente

Stabileste programul de lucru

Realizeaza procedurile de lucru in cadrul companiei

Coordoneaza activitatea de aprovizionare

Coordoneaza activitatea de productie, astfel incat utilajele sa functioneze la parametrii optimi si programele saptamanale sa fie respectate

Coordoneaza activitatea de desfacere si marketing, in vederea identificarii de noi piete si pozitionarea cat mai buna a produselor existente

Aproba operatiunile de incasari-plati, vanzare-cumparare de bunuri, decide cu privire la incheierea/rezilierea de contracte de vanzare-cumparare, de inchiriere etc.

Raspunde de constituirea fondurilor legale de rezerve si a altor fonduri de alta natura, conform prevederilor statutului si legii

Raspunde de tinerea in buna regula a tuturor registrelor

Rezolva orice alte probleme care privesc conducerea curenta a societatii, incheie/autorizeaza toate actele si efectueaza/autorizeaza toate operatiunile necesare pentru buna desfasurare a activitatii societatii.

Administratorul societatii este raspunzator, atat fata de societate, cat si fata de terti pentru eventualele prejudicii rezultate din infractiuni sau abateri de la dispozitiile legale sau de la prevederile statutului si pentru greselile de administrare ale societatii, neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a atributiilor ce-i revin.

Administratorul societatii poate da imputerniciri de reprezentare si altor persoane, situatie in care persoana imputernicita raspunde pentru orice paguba cauzata societatii si/sau tertilor din culpa sa.

CV-ul si extrasul de cazier judiciar al administratorului societatii sunt anexate in Anexa ^[3] la Planul de Afaceri.

A.8. Participatii la alte societati

Societatea IMPEXSRL nu detine actiuni / parti sociale la nici o alta societate comerciala.

A.9. Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Societatea IMPEXSRL isi desfasoara activitatea in localitatea Floresti, jud. Cluj, unde are atat sediul social si birourile, in strada  strada Ghe. Doja, bl.L, ap.18, cat si ferma de pui situata in punctul de lucru Ferma 17-18.

Autorizatiile de functionare pentru sediul social, cat si pentru punctul de lucru, sunt atasate Certificatului Unic de Functionare ce este cuprins in Anexa 6.25 la Cererea de Finantare:

PSI

Sanitare 

Sanitar-veterinara 

Mediu   

Protectia muncii   

Pe langa anexa la Certificatl de Inmatriculare, sunt atasate si urmatoarele autorizatii de functionare pentru activitatea de crestere a pasarilor:

Autorizatia de Mediu nr. 440 / 29.04.2002 - privitor la functionarea fermei de crestere pui de carne in Ferma 18, Floresti, cu valabilitate pana in luna Aprilie 2005

Autorizatia Sanitar-Veterinara nr.E331/11.03.2002 - privitor la functionarea aceleiasi ferme.

In cadrul sediului social ( apartament de bloc) sunt amplasate birourile societatii, unde se desfasoara activitatile de management, financiare, marketing, facturare, etc. Aceasta locatie, este foarte aproape de punctul de lucru al societatii unde se desfasoara activitatea propriuzisa de productie, la circa 1,5 km.

Punctul de lucru, unde se desfasoara activitatea de crestere si comercializare a puilor de carne se afla in loc. Floresti, la Ferma 17-18. In cadrul acestei locatii, au fost amenajate ferme pentru cresterea puilor, dotate cu cele mai moderne echipamente pentru asigurarea conditiilor optime de hrana si climatice.

Intital, Fermele 17-18 Floresti au fost in proprietatea societatii NUTREX SA CLUJ, avand tot destinatia crestere a animalelor. O parte din aceste ferme au fost refacute de IMPEXsi dotate cu echipamente specifice pentru activitatea de crestere a puilor.

In acest moment, punctul de lucru este format din urmatoarele obiective functionale:

ferme crestere a puilor de carne - societatea functioneaza in acest moment cu 4 ferme a cate 22.000 capete fiecare, deci in total 88.000 capete

cladire vestiare, bucatarie si cantina si mic birou

In cele ce urmeaza sunt furnizate informatii despre punctul de lucru al firmei:

Terenul:

Suprafata totala a terenului este de 37,790mp.

Actele de proprietate asupra terenului sunt incluse in dosar la Anexa 6.4 la Cererea de Finantare.

Utilitati:

Terenul dispune de alimentare cu apa. De asemenea pe teren exista canalizare ce asigura legatura cu reteaua localitatii Floresti. In cadrul Fermei 18 exista bransament Romtelecom.

Locatia dispune de toate utilitatile necesare unei functionari optime.

Necesarului de apa potabila - industriala si evacuarea apelor uzate sunt asigurate de retelele orasului. Pentru aceasta compania are semnat un contract cu Regia Autonoma Judeteana Apa - Canal Cluj in care sunt specificate toate detaliile referitoare la cantitatile furnizate respectiv deversate si conditiile in care se realizeaza acestea. Contractul a fost incheiat in 11.02.2002 si are o durata nedeterminata.

Energia electrica este asigurata din reteaua locala, fiind semnat in acest sens un contract cu SC Electrica SA - sucursala de distributie Cluj. Contractul a fost semnat in anul 2001, pe o durata de 5 ani. Puterea maxima simultan absorbita , in conformitate cu avizul de racordare 1011/22 din 27.03.2001 este de 47 Kw.In prezent alimentarea cu energie electrica a consumatorilor din cadrul Fermei 18 se face dintr-un post de transformare existent, de 1000 kVA tip PTA, amplasat in incinta (Corpul 7 in Planul de Situatie)

Alimentarea cu Gaze Naturale se face din reteaua orasului in baza contractului semnat cu DistriGaz Targu Mures printr-un contract incheiat in 28 ianuarie 2002 si prelungit preintr-un act aditional semnat in ianuarie 2003.

Evacuarea deseurilor - Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de productie se colecteaza in saci din material plastic si in recipiente etanse, evacuarea acestora facandu-se inainte de a depasi capacitatea de depozitare sau descompunere.

Pentru evacuarea deseurilor a fost semnat un contract pe durata nedeterminata cu SC SALPREST SA Cluj - Napoca

Accesul:

Punctul de lucru este situat in vecinatatea Comunei Floresti, intr-o zona industriala. Accesul se face din drumul national Cluj- Oradea, printr-un drum lateral pietruit. Obiectivul se afla la cca. 1 km de la drumul national. Accesul cu mijloace de transport se realizeaza cu usurinta inclusiv pentru camioane mari si tiruri.

Cladirile:

In interiorul punctului de lucru se afla mai multe cladiri, asa cum reiese din planul de situatie atasat studiului de fezabilitate. Majoritatea cladirilor sunt ferme de crestere a animalelor care au in prezent destinatie de crestere a puilor de carne, sau vor primi in scurt timp aceasta destinatie.

Situatia detaliata a cladirilor, asa cum sunt acestea inscrise in Foaia de Avere ( vezi si Anexa 6.4. la Cererea de Finantare), este prezentata in tabelul urmator:

Cladirile sunt grupate pe doua ferme, in conformitate cu Foia de Avere redactata in conformitate cu situatia intiala a obiectivului, preluata de la fostul proprietar. In prezent unitatea nu mai este divizata in cele doua ferme, 17 si 18, dar denumirea a fost pastrata atat in adresa punctului de lucru, cat si in extrasele de carte funciara.

A.10. Drepturi de Proprietate sau de Folosinta

Compania S.C. IMPEXSRL detine in proprietate terenul si cladirile de pe acest teren, in care se afla ferma de crestere a puilor de carne, identificata ca Fermele 17- 18.

Suparafa totala a terenului este de 37,790 mp din care 11,486 reprezinta teren pe care se afla constructii si 4365.5mp este teren destinat constructiei noii investitii - Abator de pasari. Terenul 3,335 mp

Echipamentele sunt detinute in proprietate de catre S.C. IMPEXS.R.L.. De asemenea, exista contracte de leasing pentru mijloace de transport, informatii referitoare la aceste contracte fiind evidentiate in tabelul de mai jos.

Contracte de Leasing

A.11. Litigii (in desfasurare)

In acest moment nu exista litigii in desfasurare.

B. POLITICA RESURSELOR UMANE

B.1. Prezentarea organigramei solicitantului

S.C. IMPEXS.R.L. este organizata in urmatoarele departamente:

Departamentul de Productie

Departamentul Economico-Financiar

Departamentul Comercial

Organigrama SC IMPEXSRL este atasata acestui document - Anexa [4] la Planul de Afaceri.

B.2. Conducerea societatii

Conducerea executiva este asigurata de catre Coborzan Viorica in calitate de administrator de la data de 03.06.1998 . In perioada 1995 - 1996 a detinut functia de referent in cadrul unei societati bancare. In prezent este studenta la Facultatea de Stiinte Agricole-Oradea.

Experienta:

Activitatea economica este coordonata de ec. Bulzan Vasile in calitate de director economic. Din 1997 pana la finele anului 2001 a activat ca economist si in cadrul Societatii de Management Financiar din Regionala CFR Cluj.

Experienta:

CV-urile personalului cheie sunt atasate acestui document in Anexa [5] la Planul de Afaceri.

Calitatea Profesionala a Personalului Executiv

Pentru o buna desfasurare a activitatii companiei, personalul cheie al companiei se perfectioneaza continuu din puncte de vedere profesional.

B.3. Personalul executiv

Numarul total de salariati ai S.C. IMPEXSRL este de 17 de persoane. Toate cele 17 de persoane sunt angajate cu carte de munca pe perioada nedeterminata.

Din numarul total al persoanelor angajate, 6 sunt direct productivi - crescatori de pasari.

Din acestia:

incadrati cu carte de munca cu o vechime mai mare de 2 ani in societate: 15 angajati

angajati in functii de conducere: 1 angajati

angajati cu functii de executie: 2 angajati

colaboratori: 1( director economic - decontare intre societati comerciale)

Nivelul mediu net de salarizare pe fiecare categorie de personal executiv:

Directori de Departament:     3,800,000 lei

Personal Executie: 3,400,000 lei

Personal Calificat: 2,319,680 lei

Personal Necalificat: 2,319,680 lei

B.4. Politica de personal

Regimul de lucru la S.C. IMPEXSRL este de 8 ore/zi, 1 schimb/zi, 5 zile/saptamina - pentru personalul care nu este implicat direct in crestrea puilor si 7 zile/sapatamana pentru acele persoane care sunt implicate in supravegherea procesului de crestere.

Motivarea Personalului

Societatea Comerciala IMPEXS.R.L. utilizeaza trei parghii pentru motivarea personalului angajat:

   Conditiile salariale

   Conditiile de munca

   Pregatirea profesionala

a) Conditii salariale:

salarii comparative cu media celor practicate in industrie

indexarea trimestriala a salariilor cu inflatia;

acordare prime de merit personalului de conducere si executie, in functie de performantele companiei si de rezultatele obtinute pe parcursul si dupa derularea unor proiecte

plata in regim de ore suplimentare pentru orele lucrate peste programul normal de lucru cand situatia o impune;

acordarea periodica de premii in natura ( pui vii)

b) Conditii de munca

asigurarea unor conditii corespunzatoare de munca

masa gratuita - o masa in cadrul programului de lucru

acordare de apa minerala

vestiare pentru angajati

asigurarea gratuita de echipament de protectie si de lucru pentru intreg personalul

c) Pregatirea profesionala

In vederea mentinerii unui grad ridicat de pregatire a personalului se deruleaza periodic un program de scolarizare interna pentru actualizarea elemetelor de tehnologie si igiena o analiza pentru identificarea posturilor pentru care este necesara formarea profesionala;

In cazul in care un salariat identifica un curs de formare profesionala pe care doreste sa-l urmeze, informeaza conducerea societatii, care analizeaza cererea urmand sa stabileasca in ce conditii societatea va suporta contravaloarea cursului. De exemplu:

cursuri pentru igiena alimentatiei in cazul personalului direct productiv

cursuri specifice pentru personalul executiv si de conducere

Personalul de conducere participa anual la conferinte, seminarii, intalniri de profil

Persoanele care isi desfasoara activitatea utilizand echipamentele tehnice au fast incadrate dupa efectuarea examenelor medicale obligatorii.

Activitatea de protectie a muncii. Obligatii si organizare

Conducerea societatii planifica si organizeaza activitatile de instruire a personalului in vederea respectarii Normelor specifice de securitate a muncii.

In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, conducerea a luat urmatoarele masuri:

A adoptat pentru toate echipamentele tehnice existente numai solutiile tehnice prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile de accidente sau imbolnaviri profesionale;

Urmareste mentinerea conditiilor de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si sa ceara revizuirea acesteia in cazul modificarii conditiilor initiale;

Stabileste masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii corespunzatoare si urmareste cunoasterea si respectarea stricta a acestora;

Stabileste pentru toti salariatii participanti la procesul de munca atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul protectiei muncii;

Asigura instruirea persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii, ia masuri pentru informarea anterioara angajarii, cat si pentru cea periodica asupra riscurilor la care aceste persoane sunt expuse;

Asigura functionarea permanenta a sistemelor si dispozitivelor de protectie;

Asigura salariatilor ce lucreaza in unitate echipamentul individual de protectie si echipamentul individual de lucru, in conformitate cu Art.13 din Legea Protectiei Muncii Nr.90/1996.

B.5. Tendintele privind piata fortei de munca

Conform rezultatelor recensamantului populatiei si al locuintelor din Martie 2002, distributia teritoriala a populatiei a inregistrat modificari importante in perioada 1992 - 2002. Astfel, numarul total al populatiei judetului Cluj este de 703,269 din care 472,650 locuiesc in mediu urban si 230,619 in mediu rural.

Desnsitatea populatiei in judetul Cluj este de 105.4 locuitori / Kmp, fiind semnificativ mai mare decat media la nivelul intregii tari, care este de 91.0 locuitori / Kmp.

Repartizarea teritoriala a populatiei - Distributia teritoriala a populatiei a inregistrat modificari importante in perioada 1992 - 2002 sub influenta combinata a nivelului diferentiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne si a intensitatii migratiei externe.

Judetele cu o pondere a populatiei urbane peste media pe tara sunt: Hunedoara (70.2%), Brasov (74.0%), Constanta (70.2%), Cluj (67.2%), Sibiu (65.8%), Braila (64.1%).

Asa cum se poate obseva in graficul de mai jos judetul Cluj se afla printre judetele ce au ponderea populatiei urbane cuprinsa intre 60.1 % si 80%.

La recensamantul din 18 martie 2002 au fost inregistrate 7,392,131 gospodarii ale populatiei, constituite din 21,384.1 mii persoane si 3,521 gospodarii institutionale constituite din 314.1 mii persoane.

La nivelul intregii tari, marimea medie a unei gospodarii a populatiei a scazut de la 3.07 persoane in 1992 la 2.89 persoane in 2002. In judetul Cluj marimea medie a unei gospodarii este cuprinsa in intervalul 2.55 - 2.80 persoane

Sursa Rezultatele preliminare ale recensamantului populatiei si al locuintelor din 18 Martie 2002

Intr-un judet aflat in mod constant in anul 2003 peste media nationala in privinta somajului, municipiul Cluj-Napoca reprezinta un caz singular. O rata a somajului de numai 4,2%, de mai bine de doua ori mai mica decit media pe judet si un sfert cit rata inregistrata la Turda, in orasul cu cel mai alarmant somaj din Cluj. Dincolo de dinamica economica mai pronuntata sau de oportunitatile mai mari, exista in indicele 'de vis' al ratei somajului la Cluj-Napoca si o suma intreaga de 'aparente'.

Desi, la nivel statistic, Cluj-Napoca sta cel mai bine in judet (4,2%), municipiul de pe Somes reprezinta un caz special in ceea ce priveste somajul. Problema o reprezinta fluctuatia extrem de mare a fortei de munca - deopotriva dinspre Cluj-Napoca si inspre Cluj-Napoca - lucru care da o nuanta de relativizare ratei somajului.

Formula de calcul statistic folosita pentru stabilirea ratei somajului, care raporteaza 'numarul de someri' la totalul 'populatiei in virsta de munca (16-62 de ani)', ramine neputincioasa, in conditiile haosului total din domeniul evidentei populatiei. Delasarea cetatenilor stabiliti la Cluj cu locul de munca, dar care nu si-au legalizat buletinele aici, dar si incapacitatea autoritatilor abilitate in a stabiliza situatia dau mari batai de cap statisticienilor, dar si oficialilor mandatati in problema ocuparii si organizarii pietei fortei de munca.

Practic, multi dintre cei care lucreaza in Cluj-Napoca nu pot fi calculati la rata somajului. Sint muncitori veniti din alte zone ale tarii sau ale judetului, care au fost angajati in oras, dar, neavind o locuinta proprie n-au putut sa-si faca 'buletin de Cluj', deci nu sint numarati de statistica la capitolul 'populatie in virsta de munca'. Statistic, ei nu sint 'clujeni'.

Un alt fenomen care bruiaza statistica este reprezentat de migratia somerilor clujeni spre alte localitati. Multi, in special cei mai in virsta, au ales sa plece la tara, unde au pamint si o casa 'batrineasca', altii, mai tineri, si-au vindut pe bani grei apartamentele si s-au mutat, mai convenabil, la Turda, Gherla sau Dej, unde pretul locuintelor e mic, iar cu restul de bani isi duc traiul de pe o zi pe alta.

Fara a putea tine cont de aceste 'bruiaje demografice', rata somajului la Cluj-Napoca se afla intr-o scadere importanta in ultimele sase luni, de la 5% in martie-aprilie, la 4,4% in iulie, 4,3% in august, pina la 4,2% in septembrie.

In general, rata somajului in judet este putin peste media pe tara. Potrivit datelor furnizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Cluj, in luna septembrie se inregistrau in judet un numar de 33.998 de someri, dintre care 11.138 beneficiaza de indemnizatia de somaj. Cifrele conduc spre o rata a somajului de 10,2%, ceva mai mica fata de luna precedenta - 10,5%. Localitatea cu cel mai mare numar de someri ramine Turda, cu un ingrijorator procent de 24,1% someri din totalul polulatiei in virsta de munca. Alte localitati cu somaj mare sint Huedin (12,4%), Belis (18,5%), Geaca (18%) si Manastireni (18,1%).

C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

C.1. Istoricul activitatii

S.C. IMPEXS.R.L. a fost constituita la data de 09.12.1993 la Registrul Comertului Cluj sub Nr. J12/4057/1993, luata in evidenta la Ministerul Finantelor in data de 13.01.1994, sub CF R5078744.

Forma juridica de constituire este: Societate cu Raspundere Limitata, avand un capital social de 300.000.000 lei, integral privat, detinut de asociat unic Coborzan Viorica nascuta la 12.09.1966, posesoare a BI seria KX Nr. 275792 cu domiciliul in loc. Floresti, Str. Gh. Doja, Bl. L, Ap. 18, Jud. Cluj.

Obiectul de activitate este agricultura, domeniul principal fiind Cresterea animalelor iar obiectul principal este cresterea pasarilor (cod CAEN 0124).   

Procesului tehnologic actual:

Pregatirea halelor pentru populare (dezinfectie si incalzire) 17-20 zile.

Populare cu pui de o zi (in medie 22000 de capete / hala).

Asigurarea conditiilor optime de viata, administrarea tratamentelor veterinare, furajare pana la atingerea greutatii optime de sacrificare (1,8-2 Kg./cap) in 40-42 zile.

Pregatirea pentru sacrificare si livrarea.

Produsele rezultate din procesul de productie sunt puii vii pentru carne, livrati catre abatoarele de profil la o greutate medie de 1,8-2kg/cap.

Activitatea productiva a inceput la sfarsitul anului 1997 intr-un spatiu inchiriat de la Avicola Gilau iar din luna octombrie 1998 firma achizitioneaza doua hale pentru cresterea puilor de carne, cu sistem de crestere la baterie. Pana in luna ianuarie 2001 activitatea de productie s-a desfasurat in aceste doua hale.

In ianuarie 2001 au fost  achizitionate inca 4 hale(Ferma 18 Floresti) din care doua au fost introduse in circuitul productiv in luna octombrie 2001, utilizand sistemul de crestere la sol a puilor.

Din octombrie 2002, societatea mai detine inca patru hale de productie(Ferma 17,Floresti), prevazute a fi utilate cu acelasi tip de utilaje,doua in luna oct 2003,iar doua ( in viitor) in luna aprilie 2004.

Mentionam ca in prezent, firma opereaza 6 hale de crestere aceste patru hale sunt dotate cu utilaje de ultima generatie de la firma BIG DUTCHMAN-Germania,ducand la realizarea unor performante tehnico-economice deosebite.

Principalele materii prime sunt puii de o zi si furajele, acestea fiind aprovizionate cu precadere de la doi mari furnizori privati: pui de o zi de la SC VIS AVIS SA Vadu Crisului, Bihor,SC AVICOLA BRASOV SA; furaje de la VITAFORT-ungaria, SC VIPROMIN SA Salonta.

C.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

Anexa [6] la Planul de Afaceri cuprinde lista detaliata a mijloacelor fixe ale S.C. IMPEXS.R.L.

Din patrimoniul firmei rezulta urmatoarea structura a imobilizarilor corporale:

Gradul actual de uzura fizica si morala

Societatea si-a inceput activitatea de crestere a puilor de carne relativ recent, in anul 1998. De aceea, gradul de uzura a principalelor active corporale este scazut, dupa cum urmeaza:

Cladiri de productie - acestea sunt relativ vechi - foste hale de crestere a animalelor, dar care au suferit un amplu proces de modernizare si igenizare, astfel incat gradul de functionalitate si aspectul fizic sunt corespunzatoare. In medie, durata de amorizare pentru principalele cladiri de productie ( hale crestere pui) a fost de 30 ani, la data in care au intrat in patrimoniul societatii AMARETO. Pana la 31 iulie 2002, aceste cladiri au fost in medie amortizate timp de 21 luni calendaristice.

Echipamentele folosite in procesul de crestere a puilor de carne apartin ultimei generatii de astfel de echipamente, la nivel mondial si au fost achizitionate de la un lider in domeniu, firma olandeza BIG DUTCHMAN. Echipmentele, in numar de 6, au fost achizitionate prin leasing financiar si au fost instalate in anul 2002 si ultimele doua in octombrie 2003

Mijloacele de transport, formate din doua autoturisme pentru transport persoane, utilizate de conducerea firmei si o autoutilitara, sunt deasemena realtiv noi si de ultima generatie. Cel mai vechi autoturism este un FORD MONDEO - an de fabricatie 2000, iar cel mai nou mijloc de transport este un autotutilitar OPEL COMBO, de fabricatie 2003, care are numai 5 luni de functionare.

Echipamentele si instalatiile utilizate de IMPEXSRL in procesul de crestere a puilor de carne corespund prevederilor din normele referitoare la protectia muncii si nu pun in pericol sanatatea sau viata salariatilor, respectand reglementarile in vigoare. Deasemenea, aceste echipamente, fiind de ultima generatie, sunt in concordanta cu reglementarile Uniunii Europene in domeniu.

C.3. Politica de produs. Procesul tehnologic

Activitatea principala a companiei consta in cresterea si comercializarea puilor de carne. In prezent se realizarea comercializare in viu a puilor.

Cresterea puilor de carne se realizeaza in hale de productie special amenajate in acest sens, dotate cu utilaje moderne prin care se asigura in mod optim hrana, apa si conditiile climatice (temperatura si umiditatea optima ).

In acest moment si in viitorul apropiat, firma IMPEXdetine si va detine o capacitate de crestere a puilor, dupa cum urmeaza:

Stadiul - la data de 15 septembrie 2003

• 4 ferme pui a cate 22,000 capete fiecare - in total o capacitate de 88,000 capete pui

Stadiul - la data noiembrie  2003

• s-au mai pus in functiune 2 ferme a cate 22,000 capete - capacitatea creste la 132,000 capete

Stadiul - aprilie 2004

• se vor mai pune in functiune 2 ferme a cate 22,000 capete - capacitatea va creste si se va stabiliza la 176,000 capete - astfel incat, in momentul estimat al punerii in functiune a noii capacitati de abatorizare, ferma societatii va avea o capacitate nominala de 176,000 capete pui broiller.

Nota: in procesul de crestere a puilor broiller procentul de pierderi este de 5%. Deci, la maturitate, pe o hala se vor obtine 22.000 - 5% = 20.900 pui.

Principalele etape ale procesului tehnologic de crestere a puilor sunt enumerate si descrise in cele ce urmeaza:

a) Pregatirea halelor pentru populare (dezinfectie si incalzire) 17-20 zile

Timpul de pregatire pentru o hala este in medie 17-20 zile. Acesta perioada poarta denumirea de Vidul Sanitar-Veterinar

In cadrul acestei etape se executa urmatoarele lucrari:

• Curatirea mecanica a halei - dupa evacuarea seriei de pui precedente. Se evacueaza gunoiul si resturile de rumegus cu ajutorul uni tractor-excavator

• Maturarea si deprafuirea halei - podelele, tavanul si peretii sunt curatati si desprafuiti in amanunt. Operatia se executa cu maturi si perii speciale

• Spalarea si limpezirea halei - operatia dureaza circa 2 zile si doua nopti timp in care se executa o spalare a tuturor suprafetelor halei cu ajutorul unui dispozitiv de spalare cu presiune ridicata si folosindu-se un detergent special distribuit prin intermediul farmaciilor veterinare. Mai precis, operatia dureaza cca 24 ore pe timp de vara si 2-3 zile pe timp de iarna.

• Zvantare halei - operatia se executa vara cu ajutorul sistemului de ventilare ale halei si prin lasarea usilor deschsie. Pe timp rece si iarna, intra in fuctiune un program special - anti inghet - care mentine o temperatura constanta de 5 grade celsius si o umiditatea controlata. In acest fel se realizeaza zvantarea halei

• Dezinfectia halei - dureaza circa 1 zi si se realizeaza cu ajutorul unei pompe manulale cu ajutorul careia se pulverizeaza o solutie speciala pe toate suprafetele din interiorul halei ( podele, pereti, tavane, echipamente, etc). Cel mai utilizate solutii de dezinfectie, care se comercializeaza prin farmaciile veterinare sunt VIRCON si HIPEROX.

• Varuirea halei - a doua zi dupa dezinfectie. Operatia consta in aplicarea unui lapte de var pe podele si pe pereti pana la nivelul de 1 metru

• Controlul sanitar - se efectueaza pentru a determina daca in hala au rams sau nu germeni sau microbi care ar putea afecta noua populatie. Operatia dureaza cca. 48 ore si consta in:

o  Recoltare de probe sanitare - in eprubete cu tampoane sterile. Se recolteaza probe in 20 de eprubete, iar locurile de recoltare sunt:

5 locuri - pe hranitoare

5 locuri - pe adapatoare

5 locuri - pe pardoseala

5 locuri - pe pereti

o  trimiterea probelor la DSV Cluj si primirea rezultatelor de laborator - la DSV se fac analize in conformitatea cu programul strategic. Daca rezultatele sunt pozitive, halele sunt pregatite pentru a trece la etapa urmatoare, daca nu se vor repeta etapele de dezinfectie, varuire si control sanitar. Ca record, in ultimele 15 luni de functionare rezultatele analizelor de laborator au fost pozitive si nu a fost necesar repetarea dezinectiei.

• Introducerea asternutului de talaj - operatie care dureaza 1 zi lucratoare. Se introduce un strat de talaj de cca 12 cm grosime. Pentru o hala de 22.000 capete pui se folosesc cca 80 metri cubi de talaj

• Formolizarea halei ( fumigarea halei) - operatie care dureaza cca 48 ore si realizeaza sterilizarea finala a halei. Se incalzeste hala la 20-25 grade celsius si se introduce in centrul halei un dispozitiv de formolizare cu un recipient continand cca 30 litri formol. Formolul se volatilizeaza in timp, vaporii de formol ajung in toate colturile halei. Dupa initierea procesului de formolizare hala se inchide ermetic.

Dupa realizarea etapelor de mai sus, hala va ramane inchisa circa 1 saptamana, vaporii de formol ramanand activi inauntru. Astfel, pregatirea halei pentru populare este realizata. Inainte cu doua zile se realizeaza o ventilatie completa prin programarea instalatiei de ventilatie in acest sens.

b)    Populare cu pui de o zi (in medie 22000 de capete / hala)

Principalele etape in vederea popularii sunt:

Climatizarea halei - se realizeaza cu 1 zi inaintea introducerii puilor de 1 zi. Cu aceasta ocazie se stabilesc parametrii instalatiei de claimatizare pentru intreg ciclul de crestere, dupa cum urmeaza:

Conform tabelului si graficului de mai sus, asigurarea parametrilor de climatizare ( umiditate si temperatura se realizeaza printr-un proces continuu si nu in trepte.

Popularea - Puii se aduc de la statia de incubatie in cutii speciale de plastic, sau de carton. Cutiile se introduc in hala si se imprastie in mod omogen pe suprafata halei. Personalul care realizeaza introoducerea puilor este echipat in mod corespunzator si trece prin filtru special pentru dezinfectie. Puii sunt descarcati din cutii, prin rasturnare si cutiile sunt retrase din hala. Cu circa 2 ore inaintea introducerii puilor se introduce apa potabila in sistem. Aceasta va patrunde prin instalatia interioara de adapat si va ajunge la temperatura de 20-21 grade C pana in momentul in care puii vor incepe sa bea. In circuitul apei de baut se introduce un dozator care asigura in mod automat necesarul de vaccinuri si vitamine pe care puii trebuie sa le primeasca in decursul cresterii. Hrana se dozeaza in mod automat, incepand cu doua ore dupa introducerea puilor.

c) Asigurarea conditiilor optime de viata, administrarea tratamentelor veterinare, furajare pana la atingerea greutatii optime de sacrificare (1,8-2 Kg./cap) in 40-42 zile

Pe durata cresterii puilor alimentarea cu apa, hrana si medicamente se face in mod automat.

Apa - este asigurata la o temperatura de cca 20-21 grade celsius si sistemul de adapare completeaza in mod automat apa consumata.

Furajarea - se face tot automat. Reteta de furajare depinde de marimea puilor si se face dupa un grafic bine stabilit anterior, in functie de furnizorul de furaje si concentrate. In principiu, furajarea se realizeaza in 3-4 faze, dupa urmatorul tabel:

De asemenea, iluminatul halei se va face dupa un program automat, dupa cum urmeaza:

Personalul va fi implicat in:

Supravegherea zilnica sanitar-veterinara - se urmaresc eventualele probleme care ar putea apare la pui: diaree, tulburari metabolice, de nutritie, boli infectioase, boli parazitare

Urmarirea greutatii puilor pe durata cresterii. Acest lucru se realizeaza prin cantarire saptamanala, respectand un grafic, si se realizeaza pe un esantion de 1% din numarul de pui existenti in hala ( adica 220 pui - la o hala cu 22.000 pui). In acest moment cantarirea se face manual, prin introducerea unui cantar in hala. Se intentioneaza in viitor achizitia unui sistem automat de urmarire a greutatii, care este introdus in hala si, prin trecerea puilor pe un cantar, se realizeaza o cantarire automata zilnica, care este automat introdusa in calculator. Tehnica automata este mult mai precisa si poate preveni eventualele situatii critice aparute in procesul de crestere mult mai din timp decat varianta manuala de cantarire. Rezultatele cantariririi periodice a puilor se compara cu valorile normale descrise mai jos:

d) Pregatirea pentru sacrificare si livrarea

Pregatirea pentru sacrificare are loc cu 12 ore inantea livrarii puilor. In acest scop se ridica linia de furajare si se lasa numai instalatie de adapare. In momentul livrarii, se creaza o stare de semiobscuritate si prinderea puilor se realizeaza manual. Se incarca in mijloace de transport speciale si se transporta catre punctul de abatorizare.

Se reia ciclul de productie de la etapa a).

Instalatia pentru cresterea puilor utilizata in halele societatii AMARETO este produse de firma BIG DUTCHMANN, firma de renume mondial, si este alcatuita din:

Buncare alimentare furaje - ciclon - fiecare hala de productie are un astfel de depozit de alimentare cu furaje, care la randul lui se alimenteaza direct din mijloacele de transport care aduc furajele

Spirale alimentare furaje de la buncar in interiorul halei

3 linii de furajare pentru fiecare hala de crestere - prevazute cu senzori la capat pentru pornirea automata a alimentarii cu furaje

4 linii de adapare prevazute cu sisteme de adapare prin picurator ( 1100 / hala). Presiunea halei se regleaza dintr-un regulator la presiunea de 1,5 - 2 bari

2 aeroterme turbosuflante alimentate cu gaz metan

2 ventilatoare de omogenizare

1 senzor de temperatura interioara

1 senzor temperatura interioara

senzor umiditate in interiorul halei

instalatie umidifiere - pentru cresterea umiditatii si racirea halei pe timp de vara

4 ventilatoare de coama - montate pe tavan

4 ventilatoare mari - montate pe peretele din spate al halei

66 ileturi - gemulete mici laterale care se inchid - deschid automat printr-un troliu

sistem computerizat de comanda si control a tuturor elementelor instalatiei

sistem de alarma - care declaseaza in momentul in care parametrii masurati sunt diferiti de cei programati - sistemul de alarma detinut de firma poate deservi un numar maxim de 10 hale.

Capacitatea de crestere

In acest moment societatea AMARETO produce si comercializeaza pui vii broiller pentru abatorizare. Ciclul de productie al unei hale este de 40-42 zile pentru cresterea puilor si 17-20 zile pentru pregatirea halei, deci in total circa 60 zile sau 2 luni de zile.

Deci, o hala poate creste in medie 6 serii de pui a cate 22,000 capete / serie. Astfel, capacitatea de productie a fermei de pui AMARETO este in conformitate cu urmatorul tabel:

C.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

Materiile prime principale si secundare utilizate in activitatea curenta sunt prezentate in tabelul de mai jos impreuna cu principalii furnizori:

Principalele materii prime sunt puii de o zi si furajele, acestea fiind aprovizionate cu precadere de la doi mari furnizori privati: pui de o zi de la SC VIS AVIS SA Vadu Crisului, Bihor,SC AVICOLA BRASOV SA; furaje de la VITAFORT-ungaria, SC VIPROMIN SA Salonta.

Aprovizionarea

T    DIN IMPORT

Se bazeaza pe contracte de aprovizionare cu furnizorii externi; in acest moment singurul furnizor extern este VITAFORT UNGARIA

Transportul este asigurat de furnizor;

Conditie de livrare CIP;

T    DIN TARA:

relatii traditionale de aprovizionare cu furnizori de materie prima: pui de o zi; furaje

transportul asigurat de furnizori pentru puii de o zi

Termenele de plata si termenele de aprovizionare

1. Furnizori Externi: Plata valutara externa la 30 zile de la livrare pe baza de asigurare a creditului. Pentru transport: termene de livrare de 30 - 45 zile de la receptia marfii.

2. Furnizori Interni: BO si CEC la 21 - 30 zile de la livrare, compensare in pui de sacrificat pentru unul din furnizorii de pui de o zi - AVE IMPEX

Stocuri de materii prime

Stocurile de materii prime sunt minime, si se refera la furajele necesare hranei puilor - aprovizionarea se realizeaza saptamanal pentru minimizarea stocurilor

C.5. Politica de pret

Singurul produs oferit de AMARETO in prezent, este puiul broiller viu, pentru sacrificat. Nivelul preturilor practicate de societate la poarta fermei, in ultimul an, este prezentat in graficul urmator:

Din graficul de mai sus, se observa faptul ca pretul de vanzare a puilor vii a fost in continua scadere, inregistrand un minim in lunile ianuarie - februarie 2003, cand pretul a atins 64% din cel practicat cu un an inainte. Acest lucru este datorat faptului ca principalii clienti au dictat pretul, in conditia in care, capacitatea de abatorizare a puilor a nu a crescut in acelasi ritm cu capacitatea de crestere a puilor, la nivel local si regional. Acesta este unul dintr motivele pentru care societatea doreste sa construiasca propria capacitate de abatorizare.

Strategia de pret:

In acest moment nu exista o strategie de pret, societatea fiind nevoita sa accepte pretul dictat de principalii clienti regionali.

Datorita problemelor legate de transportul puilor la distanta, inregistrandu-se importante pierderi in greutate si mortalitate, AMARETO nu poate sa conteze decat pe o piata locala si regionala, care la randul ei dicteaza preturile.

C.6. Politica de desfacere. Canale de distributie

C.6.1. Pietele de Desfacere. Evolutia si tendintele pietelor

Piata Locala si regionala

Principalii clienti sunt SC ONCOS SRL Cluj-Napoca (55% din productie) si SC AVE IMPEX SRL Satu Mare (45% din productie) societati detinatoare de spatii adecvate de depozitare si retele de distributie. Pana in primavara anului 2001 societatea avea propria retea de distributie avand in medie 50 de clienti lunar.

Evolutia pietei va fi marcata de lipsa capacitatilor de abatorizare pentru pui.

Deci, principalii clienti sunt:

Dimensiuni valorice ale pietei de desfacere

In cele ce urmeaza vor fi prezentate evolutiile vanzarilor pentru anul 2002 si prima parte a anului 2003, atat din punct de vedere cantitativ cat si din punct devedere valoric, pentru puii broiller vii

Evolutia Vanzarilor Cantitative pe produs pentru 2002 - 2003

Evolutia Vanzarilor Valorice pe produs pentru 2002 - 2003

Se observa o oarecare stabilizare a volumului vanzarilor, dar concomitent a avut loc si o reducere continua a desfacerii.

C.6.2 Descrierea Canalelor de Distributie

In acest moment, firma depinde de doi clienti mari, si nu se poate vorbi de distributie sau canale de distributie.

Singura modalitate de distributie este vanzarea directa catre preocesatorii de carne de pasare.

C.6.3 Termenele de Plata si Termenele de Livrare a Produselor

Datorita specificului activitatii livrarea puilor vii se face imediat dupa inchierea ciclului de crestere de 40 - 42 zile. Nu se accepta intarzieri deoarece apar modificari in acest sens.

C.6.4 Strategia de Promovare a Produselor

Datorita unei piete de desfacere destul de limitate ca numar de clienti, nu se poate vorbi de o strategie de promovare a vanzarii puilor broiller vii, pentru abatorizare. Atragerea de noi clienti pentru acest produs nu este posibila in masura in care, nu exista alte capacitati de abatorizare la nivel local - regional, iar livrarea catre potentiali clienti aflati la o distanta mai mare ar fi total nerentabila din pricina duratei lungi de transport si a pierderilor ocazionate pe timpul transportului.

C.6.5 Riscuri si Dificultati in Privinta Desfacerii Produselor

Principalele dificultati in privinta desfacerii produselor sunt legate de sezonalitatea si de existenta unei oferte mari la nicvel regional.

In cazul in care societatea AMARETO va continua sa produca pui vii pentru comercializare, principala amenintare vine de la posibilitatea dezvoltarii unor noi ferme de crestere a puilor, ce vor incerca sa livreze catre aceleasi capacitati limitate de abatorizare. In acest sens, societatea doreste sa transforme aceasta amenintare intr-o oportunitate de a infiinta o capacitate noua de abatorizare, care va prelua intrea productie de pui vii si o va tranforma in produse din carne de pui si va putea sa devina un prestator de servicii pentru alte ferme care doresc sacrificarea puilor broiller.

C.7. Performanta financiara a firmei

Asa cum se poate observa in tabelul de mai jos au existat variatii semnificative ale cifrei de afaceri. Aceste variatii s-au datatorat cresterii continue a vanzarilor ca rezultat al extinderii fermei de pui broiller. Datorita preturilor mici impuse de partenerii de afaceri, pentru achizitia puilor vii pentru taiere, cifra de afaceri a anului 2003 a inregistrat o scadere in comparatie cu anul 2002.

De asemenea, profitul net a susferit si el variatii semnificative fiind direct influentat de mai multi factori:

• Intre anii 1999 si 2000 se poate observa o reducere semnificativa a profitului net datorata scaderii pretului unitar de vanzare la puii broiller pentru sacrificat.
• De asemenea, si in anul 2002 si 2003 se observa o scadere continua a profitului, cu toate ca cifra de afaceri a crescut.

PARTEA a II-a

D. ANALIZA DE PIATA PENTRU OBIECTIVUL PROPUS

D.1. Caracteristici generale ale pietei produselor care fac obiectul proiectului

Situatia actuala

Sectorul de crestere a pasarilor se caracterizeaza prin existenta a 2 sisteme de crestere, industrial intensiv si gospodaresc extensiv. Exista aproximativ 3,2 milioane de exploatatii zootehnice din care aproximativ 81% detin cate 25 pasari sau mai putin. La sfarsitul anului 1999 exista un numar de 69,143 milioane pasari din care 38,497 milioane pasari ouatoare. Efectivele sunt crescute in gospodarii taranesti (77%) si in unitati intensive (33%).

80% din unitatile intensive de productie, sunt complexe integrate vertical cu unitati de reproductie, de preparare a furajelor combinate, de crestere a pasarilor pentru carne si oua, abatoare, unitati de procesare a carnii si magazine de desfacere.

Comertul cu carne de pasare nu este supus nici unei restrictii. In relatia cu UE a fost deschis la importul in UE un contingent bilateral de 3000 tone (cu o crestere anuala de 300 tone) cu taxa vamala zero, pentru care au fost eliminate subventiile in comertul bilateral.

Cresterea semnificativa a importurilor de carne de pasare si preparate din acestea originare din Ungaria a determinat partea romana sa aplice, in cadrul Acordului CEFTA, masuri de salvgardare (din iulie 1999).

In anul 2000 importurile totale ale Romaniei de pasari s-au situat la 606 tone, iar de carne de pasare la 25.728 tone, in timp ce exportul a fost de 176 tone, respectiv 825 tone.

In anul 2000 au fost produse 5711 milioane bucati oua din care aproximativ 90% in sistem gospodaresc.

Politica sectoriala prevede acordarea, incepand cu anul 2002, de restitutii la export pentru carnea de pasare.

Proiectul Hotararii de Guvern a fost elaborat si contine prevederi privind: definitia restitutiei la export; definirea comerciantilor care pot beneficia de restitutii la export; conditii pe care comerciantii trebuie sa le indeplineasca.

Conform Hotararii de Guvern, institutiile responsabile cu controlul sunt Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Directia Generala a Vamilor.

Comertul Romaniei cu carne de pasare.

Baza de date oferita de CRCE prezinta numeroase erori - de introducere si/sau prelucrare - dar in present este singura sursa de date oficiala pentru importurile si exporturile Romaniei. In lipsa unei alternative suntem nevoiti sa utilizam aceasta "baza de date"avand serioase retineri in privinta valotii importurilor si exporturilor pentru anumite produse sau a anumitor inregistrari.

In primele opt luni ale anului 1999 s-au importat pasarii vii in valoare de aproximativ 2,3 milioane USD (avand o valoare medie unitara de 2,97 USD/kg) si s-au exportat in valoare de 322 mii USD (cu o valoare medie unitara de 11,8 USD/kg). Deficitul balantei comerciale a Romaniei in comertul cu pasari vii a fost de 2 milioane USD . Ponderea valorica in importurile de pasari vii a fost detinuta de urmatoarele produse:

41 % - pasari de rase outoare pentru selectie si inmultire

18,4 % - pasari de curte galinacee sub 2 kg

21 % - pasari de rase outoare de 185 g pentru reproductie

Exporturile au fost orientate in principal spre:

pasari de rase outoare pentru selectie si inmultire (67 % din ponderea valorica a exporturilor)

pasari de rase outoare de 185 g pentru reproductie (13 %)

pasari de curte galinacee (17 %)

Comertul cu pasari vii al Romaniei in primele opt luni ale anului 1999

Sursa: Centru Roman de Comert Exterior

Ca tari de origine a importurilor sunt: Ungaria (28 % din valoarea importurilor de pasari vii), Italia (19 %), Olanda (18 %), Franta (16 %) si Marea Britanie (10 %). Exporturile au fost efectuate in doar 2 tari: Rep Moldova (90 % din valoarea exporturilor) si Italia.

Deficitul commercial al Romaniei in privinta carnii de pasare si a preparatelor din carne de pasare se cifreaza la aproape 18 milioane USD in primele opt luni ale anului, in conditiile in care valoarea medie unitara a exporturilor a fost de 2,54 USD/kg fata de cea a importurilor de numai 1,08 USD/kg (tabel 5). Principalele produse importate au fost:

parti congelate nedezosate (43 % din valoarea importurilor)

pasari fara pene, cap, picioare, eviscerate, cu organe (22 % din valoarea importurilor)

Aproximativ 67 % din valoarea exporturilor a fost reprezentata de parti congelate nedezosate de pui, 14 % de preparate omogenizate din galinacee si 11 % din parti congelate dezosate-pui.

Productia de carne de pasare creste.

La 30 septembrie 1999 ponderea productiei de carne de pasare in total productie de carne a crescut la 18,4 % fata de 17 % la 30 septembrie 1998, aceasta datorandu-se cresterii cu 30,7 % a productiei de carne de pasare in sectorul privat in conditiile in care productia totala de carne s-a mentinut constanta in perioada comparata. In sectorul de stat productia a scazut cu 29 %, el reducandu-si ponderea in total productie de carne de la 6,2 % la 4,4 %.

Cresterea productiei din sectorul privat a avut ca efect cresterea cu 23,6 % a livrarilor directe pe piata si cu 10 % a consumului familial; livrarile catre unitatile de stat si private specializate ramanand constante cantitativ.

Ultimele date oficiale publicate de CNS reflecta ca in primele opt luni ale anului 1998 comparativ cu aceiasi perioada a anului 1999 stocurile la producatori au scazut cu 29,5 % (la 712 tone de la 1.011 tone). Taierile in abatoare au crescut cu 4,5 % (la 43.661 tone la 31 august 1999 de la 41.768 tone la 31 august 1998).

Preturile la carnea de pasare .

Pretul nominal la oua de consum vandute pe piata taraneasca in luna septembrie 1999 fata de aceiasi perioada a anului precedent, a crescut cu 20,8 %, in timp ce pretul real a scazut cu 33 % pentru aceiasi perioada.

Scaderea preturilor exprimate in USD se datoreaza devalorizarii leului (cu 80 %) in raportul de schimb cu USD in perioada comparata.

Conform datelor publicate de CNS in august 1999 indicele preturilor productiei, prelucrarii si conservarii carnii de pasare si de alte animale a fost cu 27,6 % mai mare comparativ cu august 1998. Indicele pretului de consum la carnea de pasare a fost cu 28,1 % mai mare fata de cel al lunii august 1998, pentru oua inregistrandu-se o crestere cu 22,4 %; acestea in conditiile in care moneda nationala a suferit o depreciere cu 83,36 % in raport cu USD.

Indicii pretului de consum la carnea de pasare si oua s-au situate cu mult sub indicele total al preturilor de consum (crestere cu 49,5 % august 1999 fata de august 1998). Totusi indicele pretuli de consum la carnea de pasare a fost apropiat de indicele preturilor de consum la marfurile alimentare (crestere de 28,9 % fata de august 1998) fiind mult superior celorlalti indici ai preturilor de consum la carne, preparate din carne si conserve din carne (carne de bovine +2,8 %, carnea de porcine +5,4 %, preparate din carne +7,2 %, conserve din carne +11,4 %).

Piata internationala a carnii de pasare

. Conform datelor furnizate de USDA, productia mondiala de pui broiler este estimata in anul 2002 la 46,1 milioane tone, cu 3,7 mai mult fata de cea de 2001 ;

Balanta mondiala pentru pui broiler

- mii tone -

*) Estimari oct. 2002

Sursa : USDA-Livestock and Poultry Situation, octombrie 2002

. Exportul de pui broiler ale tarilor selectate de USDA insumeaza in 2002 un volum de 6,3 milioane tone, depasind cu 5% exportul din 2001.

. SUA este cel mai mare exportator mondial de pui broiler, exportul sau crescand in 2002 la 2,9 milioane tone ;

. Brazilia este a doua tara exportatoare de pui , concurand SUA datorita costurilor scazute. Exporturile braziliene sunt constituite in mod traditional din pui intregi si din parti transate. Exporturile sunt orientate cu precadere in Orientul Mijlociu, Asia, Africa si UE ;

. Exporturile UE de pui broiler continua sa scada si in acest an, atingand plafonul de 675 mii tone. Aceasta scadere se datoreaza cresterii consumului intern si scaderii competitivitatii la exportul de pui intregi in tarile din Orientul Mijlociu. Consumul comunitar de pui broiler creste in 2002, in schimb ritmul de crestere al productiei scade la 2% deoarece cererea consumatorilor pentru carnea de bovine este in crestere ;

. Rusia este cel mai mare importator de pui broiler. Productia interna care s-a ridicat in 2002 la 470 milioane tone nu poate satisface consumul intern, astfel incat importurile Rusiei de pui broiler au crescut puternic din 2001. Rusia a interzis importul de produse de carne de pui din SUA care asigura in 2002 peste 80% din importurile rusesti de pui broiler ;

. Uniunea Europeana va importa in 2003 o cantitate de 380 mii tone pui broiler datorita achizitiilor sporite cu taxe vamale reduse din Brazilia, Thailanda si tarile est-europene ;

. USDA prognozeaza pentru anul 2003 o stagnare a productiei mondiale de pui broiler la 49,1 milioane tone, schimburile internationale vor fi mai intense ; exportul principalilor furnizori se va majora in conditiile unor disponibilitati ridicate si , in cazul UE, datorita subventiilor acordate exportatorilor.

D.2. Cadrul legislativ (influenta actuala, tendinte previzibile)

Mediul politic si legislativ reprezinta elementul care a influentat cel mai mult domeniul industrializarii carnii in Romania.

Principalele elemente care au influentat domeniul sunt:

existenta unei subventii de stat pentru cresterea puilor broiller de carne, de 4.000 lei / pui.

acordurile comerciale de liber schimb semnate cu diferite state.

Exemplu concret aici este CEFTA (cu Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia). Acest lucru a permis invadarea pietei romanesti cu produse subventionate in exterior dar care nu aveau in schimb taxe vamale de protectie.

legea zonelor defavorizate. Acestea a creat de fapt o concurenta neloiala la nivel national, prin acordarea unor uriase facilitati celor care au investit in zona, defavorizand insa simultan producatorii traditionali care, in majoritate, nu se regaseau in astfel de zone. Aceasta lege a fost abrogata incepand cu 1 ianuarie 2003, lucru ce a condus la eliminarea fenomenului de concurenta neloiala existent pe aceasta piata.

Principalele acte legislative care guverneaza piata produselor proprii sunt:

HG 811 - Aprobarea Programului social 2002 - 2003 (MO 611/19.08);

Cod 2002: Privind conduita etica a auditorului intern;

Ordin MFP 1006: Privind documentatie necasara rambursare TVA;

HG 794 - Norme metodologice privind procedura de acordare inlesniri la plata taxe, impozite si alte plati locale;

HG 734 - Modificari Norme metodologice exploatatii agricole.

Tendinte in domeniul legislativ - Adoptarea si implementarea acquis-ului

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va elabora legislatia necesara privind standardele de comercializare si obligativitatea acestora:

armonizare standarde comercializare pentru carnea de pasare; introducerea obligativitatii conform R CEE nr. 1906/90; 1538/91

armonizare standarde comercializare pentru oua; introducerea obligativitatii, conform R CEE nr. 2782/75; 1868/77; 1907/90; 1274/91

Incepand cu anul 2003 se va organiza sistemul de monitorizare a preturilor, conform R CE nr. 1484/95; 1371/95

In perioada 2004 - 2006, Agentia de Plati si Interventie va intreprinde, in domeniul carne pasare si oua, masurile necesare pentru administrarea:

a.   Sistemului de plata a restitutiilor pentru carne de pasare exportata;

b.  Licentelor de import - export

D.3. Tendinte in domeniul consumului. Profilul consumatorului

D.3.1. Mediul socio-cultural

Societatea romaneasca se gaseste inca intr-o asa numita perioada de tranzitie de la o economie centralizata, inchisa (caracterizata prin prezenta unei game reduse de produse, de calitate in majoritate, redusa, de lipsa de concurenta, etc.) la una de piata, deschisa, caracterizata printr-o concurenta acerba in majoritatea sectoarelor.

Pe acest considerent, inca majoritatea consumatorilor achizitioneaza produsele bazandu-se  in special pe asa numita memorie vizuala, indeosebi in domeniile(cum este si cel al conservelor din carne) in care nu a patruns inca gigantii mondiali ai domeniului respectiv, care prin campanii publicitare de anvergura au reusit sa educe piata.

Nu se manifesta din aceleasi motive anumite conceptii la moda in vest, cum ar fi atitudinea fata de mediul inconjurator (ex. reciclarea ambalajelor), insa o influenta majora o are religia, care, intr-o comunitate preponderent ortodoxa, influenteaza substantial consumul de alimente, in special in marile perioade de post din an.

D.3.2. Tendinte

Scaderea accentuata a consumului de carne este insotita de o modificare a structurii consumului, in sensul cresterii ponderii produselor prelucrate si cresterii ponderii carnii de pasare in total consum. Scaderea cu 26 % a consumului in 2000 fata de 1990 reflecta scaderea puterii de cumparare cu circa 40 % in aceeasi perioada.

Calculul se bazeaza pe disponibilul de consum divizat prin populatia totala la 1 iulie a fiecarui an.

Disponibilul de consum = productia interna + import - export - prelucrare industriala - pierderi - variatia de stocuri

D.3.3. Profilul Consumatorului

Studiul companiei ISRA Center a vizat o anumita nisa de piata: publicul tinta reprezentat de femei din mediul urban, cu varsta cuprinsa intre 35 si 50 ani, cu studii superioare, cu un venit pe gospodarie mediu spre inalt, casatorite si care au copii. Criteriile de selectie au luat in calcul si faptul ca aceste persoane consuma sau cumpara pentru familie, cel putin o data pe saptamana, mezeluri.

Cercetarea a evidentiat factorii primari care determina comportamentul de consum la acest segment de piata. Astfel, pe primul loc a fost mentionata, calitatea, un concept intangibil care in viziunea publicului tinta este echivalent cu "preparate prospete refrigerate".

Analiza variabilelor de segmentare a pietei:

Sexul - este clar ca preferinta pentru un produs refrigerat nu depinde de sex;

Statutul Social si Puterea de cumparare - daca acestea sunt ridicate persoanele respective se vor orienta catre produse din categoria specialitatilor, care respecta conceputul de produse naturale / ecologice - pui griller, pulpe, piept refrigerate. In cazul in care puterea cumparatorilor este mai scazuta acestia se vor orienta catre produse mai ieftine - pui congelati intregi, tacuamuri congelate, etc.

Nivelul de Educatie - este o variabila importanta, dar nu decisiva in optiunea de a consuma sau nu carne de pasare

Varsta - preferita pentru un produs din categoria preparatelor din carne nu depinde de varsata.

D.4. Situatia actuala si tendinte in domeniul tehnologiilor. Impactul asupra mediului

Situatia tehnlogica actuala arata faptul ca starea tehnica a abatoarelor in general, si in special a celor de pasari, este caracterizata de o degradare accentuata morala si fizica. Numai in judetul Cluj, din 30 capacitati de abatorizare au fost autorizate numai 9 unitati.

Principalele deficiente ale capacitatilor de autorizare existente sunt:

Starea precara a echipamentelor tehnologice

Lipsa spatiilor de depozitare frigorifica

Lipsa statiilor de epurare sau preepurare pentru apele uzate rezultate in urma abatorizarii

In acest context se impune modernizarea sau crearea de noi capacitati de abatorizare care sa respecte legislatia nationala si eurpopeana in domeniu, si sa asigure realizarea unor produse de calitate.

D.5. Piata de aprovizionare

Efectivele de pasari au crescut.

La 30 septembrie 1998 efectivul total de pasari era de 88.441 mii capete, din care 85 % erau in sectorul privat (efectivul de pasari din societati si asociatii private reprezenta 6,6 % din efectivul total, in gospodariile familiale regasindu-se 78 % din efectivul total).

Tabelul 1: Efectivul total de pasari la 30 septembrie, mii capete

Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, MAA

La 30 septembrie 1999 efectivul total de pasari era de 96.298 mii capete (cu aproximativ 9 % mai mare fata de aceiasi perioada a anului trecut), din care 88 % erau in sectorul privat ( 7 % reprezinta ponderea efectivului de pasari din societati si asociatii private in efectivul total, 81 % din efectivele totale fiind in gospodariile familiale).

Efectivul din sectorul privat a crescut cu aproximativ 13 % ( 30 septembrie 1999 comparativ cu 30 septembrie 1998) pe seama cresterii efectivului din fermele familiale; cresterea cu 15,5 % a efectivului din societati si asociatii cu capital privat neputand avea o influenta puternica datorita ponderii reduse in efectivul total.

D.6. Analiza Competitiei

Concurenti producatori la nivel national

AGRICOLA INTERNATIONAL S.A.

Calea Moldovei, 94

RO-5500 Bacau - Romania

Telefon: 0234/17.76.00, 51.04.69

Fax: 0234/11.65.73, 17.17.21

Obiect activitate:

- Achizitionarea resurselor si producerea nutreturilor concentrate, reproductia, cresterea si ingrasarea animalelor si pasarilor, abatorizarea, industrializarea si comercializarea carnii, preparatelor din carne si oualor pe piata interna si la

export ; Zilnic, livreaza cca. 100 to carne si produse din carne si cca. 350 mii oua

TEC ROMANIA S.R.L.

Splaiul Independentei, 202A, et. 5; sector 6

RO-Bucuresti - Romania

Telefon: 021/411.76.10÷15

Fax: 021/212.66.59

Mobil: 0723/174.965

Obiect de activitate:

- Grupul TEC are ca obiect principal de activitate producerea si comercializarea carcaselor si pieselor transate, cat si a produselor semipreparate din carne de pasare - marca Ferma Natural

AVICOLA Buzau

Sos. Brailei, km. 5, Buzau, Judetul Buzau

Obiectul principal de activitate al societatii consta in:
-cresterea pasarilor pentru carne si oua;
-productia, prelucrarea si conservarea carnii de pasare;
-comercializarea carnii de pasare si a oualor;
-produse pe baza de carne;
-cultura plantelor de nutret;
-fabricarea produselor lactate si a branzeturilor;
-fabricarea produselor pentru hrana animalelor etc

AGRISOL INTERNATIONAL R.O. S.R.L. Boldesti-Scaieni, Prahova

Societatea detine una dintre cele mai importante si mari capacitati de abatorizare, cu o ritmicitate de circa 4.000 capete / ora - in regim maxim

Firma Agrisol a castigat deja dreptul de a primi o finantare nerambursabila prin programul SAPARD si va incepe modernizarea abatorului actual.

In prezent principalele produse livrate catre piata sunt: pui intregi di pui griller, elemente carcasa pui: piept, pulpe, aripi, tacamuri, sa

Importatori

GLOBAL MEAT Ltd.

Tözegtavi u., 1

H-2120 Dunakeszi - Ungaria

Telefon: 0036/27/541600

Fax: 0036/27/541610

- Comert cu carne proaspata/congelata (porc, vita, pasare, cal) in Ungaria si pe pietele internationale

PLUSFOOD B.V./FRIKI

P.O.Box 44

NL-8430 AA Oosterwolde - Olanda

Telefon: 0031/516/566734

Fax: 0031/516/516805

- Pasari procesate congelate, cu numele de marca Friki

- Frozen further processed poultry, under the well known brand Friki

Verseveld SRL - Constanta

Verseveld International reprezinta punctul de lucru din Romania al companiei cu sediul principal in Ingen, si sprijina activitatile de comert derulate pana in prezent din Olanda.

Importa pulpe de pui congelate USA la pretul de 38,000 lei/kg vrac - calup de 18 Kg

Concurenti locali:

Ave Impex S.R.L. - Satu Mare - abator de cca 2000 capete / ora situat in Satu Mare

Domenii de activitate:
- productia de oua pentru consum si reproductie
- productia de pui de o zi
- cresterea puilor de carne si industrializarea carnii de pasare
- productia de furaje combinate
- productia de preparate din carne
- comercializarea carnii prin depozitele si magazinele proprii

Numar de angajati: 164

Puncte de lucru:
- Depozit Satu Mare
- Depozit Baia Mare
- Depozit Timisoara

ONCOS SRL - Floresti - abator pasari - capacitate 2000 capete / ora

In acest moment Oncos este principalul client al firmei - dar va deveni concurent prin implementarea investitiei propuse. Oncos nu are ferme de crestere proprii

TRANS AVIA - Alba - abator pasari 1800 capete / ora si il va face de 8000 capete / ora - concurent local puternic. Are si ferme de crestere a puilor ( 80 ferme) si reprezinta un concurent major. Insa, piata de desfacere nu este acoperita in totalitate de acest potentiual competitor.

Puncte forte in raport cu concurenta:

o  Existenta unei echipe de conducere tanara si dinamica

o  Pozitionarea capacitatilor de productie aproape de sursele de materii prime, utilitati, precum si aproape de clienti

o  Implemnatarea unui proiect in conformitate cu standardele UE va aduce avantaj firmei AMARETO in comparatie cu alte capacitati ce nu respecta aceste standarde in totalitate.

Bariere de intrare

Investitiile in domeniul prepararii carnii sunt absolut necesare pentru dezvoltarea producatorilor locali care sa poata face fata concurentei neloiale furnizata de piata neagra a carnii.

Un nou venit pe piata ar trebui sa dispuna de resurse financiare importante pentru a-si achizitiona tehnologii de ultimul tip cu productivitate ridicata, ar trebui sa dispuna de know-how-ul necesar, de logistica etc.

De asemenea, un nou venit pe aceasta piata trebuie sa aiba resurse financiare considerabile pe care sa le investeasca in fondul de rulment

PARTEA a III-a - DESCRIEREA PROIECTULUI

E. PREZENTAREA PROIECTULUI

E.1. Obiectivele proiectului

Tema lucrarii o constituie infiinatarea unei capacitati de abatorizare pasari la nivelul cerintelor Normelor si Directivelor Uniunii Europene, respectandu-se in acelasi timp legislatia din Romania. Noua capacitate de productie este absolut necesara pentru buna desfasurarea a activitatii de productie a societatii AMARETO.

In acest moment, singurul produs oferit de societate, prin natura activitatii desfasurate, este reprezentat de puiul viu pentru abatorizare. Situatia actuala determina ca societatea sa vanda numai anumitor clienti ( capacitati de abatorizare locala) ceea ce reprezinta un risc pentru afacere si o stagnare in dezvoltarea acesteia. Mai mult decat atat, inchiderea capacitatilor de abatorizare locale ( care nu sunt in conformitate cu normele UE) duce la crearea unei distorisuni pe fluxul crestere animale vii - abatorizare - procesare, prin limitarea verigii legate de procesare.

Denumire investitie

Investitie noua, abator de pasari in Comuna Floresti, Judetul Cluj

Scopul proiectului

Prin implementarea proiectului societatea AMARETO va trece intr-o noua etapa a dezvoltarii.

Principalele obiective ale societatii sunt:

trecerea de la vanzarea puilor vii pentru carne la abatorizarea si prelucrarea acestora prin constructia unui abator de pasari

marirea cifrei de afaceri si a profitabilitatii prin adaugarea de valoare la produsele firmei si largirea pietei de desfacere

eliminarea riscului si a barierelor existente in acest moment prin dimensiunea si structura actuala a pietei de desfacere - clienti putini si care dicteaza piata

infiintarea unie capacitati de abatorizare moderne, cu respectarea normelor UE - compatibila cu cerintele care vor intra in vigoare in Romania in anul 2007

Capacitatea de Productie inainte si dupa implementarea proiectului

(cantitate de materie prima prelucrata)

Dupa implementarea proiectului, produsul vandut de firma in prezent - pui vii broiller pentru sacrificat - se va transforma in materie prima pentru noua capacitate de abatorizare.

Astfel, fara a se implementa proiectul, capacitatea fermei pentru crestere a puilor va fi aceeasi, etapele de dezvoltare fiind descrise in prezenta lucrare la capitolul C3.

In tabelul si graficul urmator este vizualizata productia trecuta si viitoare de puii vii broiller, care, in conditia implementarii proiectului se va transforma in materie prima pentru abatorizare si transare ulterioara:

Deci, capacitatea de a produce pui vii este in acest moment la circa 1,787 tone in acest moment (cu 6 ferme in exploatare), si , prin introducerea a inca 2 ferme de crestere a puilor, de cca 22,000 capete fiecare, capacitatea de pui vii va creste la circa 1,906 tone - in anul 2005.

Se presupune ca noua capacitate de abatorizare va putea fi pusa in functiune la inceputul anului 2005. Deci, incepand cu trim 2 2005, toate cantitatile mentionate in graficul de mai sus vor deveni materii prime pentru noul abator.

Trebuie mentionat inca o data faptul ca intr-o hala de crestere a puilor, in care intre circa 22,000 capete pui de o zi, se inregistreaza pierderi de circa 5% pana la maturitate si sacrificare. De aceea, cantitatea de pui vii pentru abatorizare este calculata la numar de pasari cu 5% mai mic, pentru greutate medie de 1,9 kg / pui viu pentru abatorizare.

E.2. Descrierea tehnica a proiectului

Produse planificate a se realiza prin proiect si structura productie

In urma implementarii proiectului, noua capacitate de abatorizare si transare va produce carne de pui si organe de pui ambalate sub diferite forme, dupa cum urmeaza:

Structura prezentata mai sus reprezinta cantitatea de produs finit care se va obtine in urma transarii a 100 Kg pui vii pentru abatorizare - coloana 2. Restul reprezinta pierderi in urma abatorizarii ( pene, intestine, sa)

Astfel, pentru prima etapa dupa punerea in functiune a abatorului se preconizeaza desfacerea a circa 80% din productie, sub forma congelata ( coloanele 3 si 4) si 20% sum forma refrigerata ( coloanele 5 si 6).

S-a ales aceasta structura de productie, imediat dupa punerea in functiune a abatorului (in anul 2005), deoarece se stie ca in stare congelata produsul finit poate fi depozitat o perioada mai lunga de timp (pana la 1 an la temperatura de -20 ⁰C), ceea ce va permite societatii sa-si consolideze relatia cu beneficiarii, dupa care structura productiei sa fie egal impartita in produse congelate si produse refrigerate. ( coloanele 7-10)

Descrierea Rezumativa a Fluxului Tehnologic

a) Receptie materie prima

Zona de receptie este prevazuta cu doua elevatoare hidraulice care permit accesul materiilor prime la cele doua platforme de agatare a pasarilor pe conveierul aerian

Dupa efectuarea receptiei si controlului sanitar-veterinar, pasarile sunt introduse la taiere .

b) Asomarea

Pasarile sunt suspendate pe dispozitivul de agatat, cu capul in jos, si sunt asomate prin trecerea capului printr-o baie traversata de curent electric. Imediat dupa asomare urmeaza sangerarea.

c) Sangerarea

Sangerarea se face prin sectionarea venei carotide si a venei jugulare printr-o incizie executata cu un cutit special. Odata taiate, pasarile parcurg pe conveier distanta necesara emisiei complete a sangelui, pana in zona in care se executa oparirea.

d) Oparirea

Pasarile sunt oparite in flux continuu prin trecerea conveierului cu pasari, dupa operatiile de asomare si sangerare, printr-o instalatie de oparire in jet de aer.

e) Deplumarea

Indepartarea penelor se executa imediat ce pasarile au iesit din instalatia de oparire cu o masina speciala - deplumator discomatic.

f) Incizia caudala

Aceasta operatie se executa cu un dispozitiv special, numit pistol de incizie anala, in scopul extragerii ulterioare a glandei uropigene.

g) Eviscerarea carcaselor

Eviscerarea carcaselor se face in doua etape:

eliminarea orificiului cloacal

extragerea viscerelor din carcase.

Viscerele vor atarna pe aceeasi parte a carcaselor pentru a mari eficienta controlului sanitar-veterinar.

h) Detasarea si prelucrarea organelor si partilor

o  Detasarea si prelucrarea organelor

o  Extirparea glandei uropigene

o  Indepartarea gusei , esofagului si traheei

o  Extragerea pulmonilor

o  Spalarea carcaselor

o  Detasarea gaturilor

o  Detasarea picioarelor

o  Desprinderea picioarelor din conveier

i) Curatarea conveierului

La sfarsitul operatiilor de prelucrare initiala a pasarilor, resturile de pene, fulgi, tuleie si alte impuritati ramase pe conveier si pe carligele transportoare ale acestuia sunt indepartate intr-o instalatie de curatare a conveierului. Dupa curatare, conveierul se intoarce in zona de receptie, unde se reia fluxul tehnologic.

j) Refrigerarea carnii si a organelor de pasare

k) Controlul de calitate , sortarea si preambalarea pasarilor taiate

Daca pasarile taiate se incadreaza, in urma controlului de prospetime, in categoriile relativ proaspete sau alterate, acestea sunt dirijate catre PROTAN .

l) Preambalarea pasarilor taiate

Preambalarea pasarilor taiate sau portiunilor transate se face manual, folosind pentru aceasta pungi de polietilena inchise. Pasarile preambalate sunt dirijate apoi catre depozitul de produse refrigerate sau, in vederea congelarii, catre tunelul de congelare.

m) Transarea pasarilor

In functie de cerintele structurii de productie, dupa controlul de calitate, carcasele sunt dirijate pe linia de transare, unde se face separarea pe portiuni anatomice.

n) Congelarea pasarilor taiate, a organelor si a pieselor transate

Dupa ambalare, produsele rezultate in fluxul descris mai sus sunt trimise catre tunelul de congelare racit la -40 °C. Congelarea este considerata terminata atunci cand temperatura de echilibru (atinsa de masa produsului dupa stabilizarea termica, cand nu mai exista transfer termic intre produs si mediul de racire) a produsului atinge -18 °C. Dupa congelare, produsele ambalate sunt dirijate in depozitul de congelare, conditionat la o temperatura de - 20 ⁰C.

o) Ambalarea, depozitarea si transportul pasarilor taiate

p) Evacuarea deseurilor

In abator reziduurile solide sunt resturile menajere, gunoaiele din curte, continutul stomacal rezultat din sala de taiere. Aceste reziduuri, din cauza continutului de substante organice, putrezesc repede, producand o serie de mirosuri neplacute, constituind un mediu favorabil dezvoltarii insectelor si rozatoarelor.

Aceste deseuri vor fi dirijate la sectia de deseuri, unde dupa trecerea lor prin separatorul de deseuri, vor fi depozitate in tancul pentru deseuri. Evacuarea se va realiza prin conducte, prin antrenare pneumatica, direct in vidanja. Sectia de deseuri va fi complet separata de spatiile de productie.

S.C. IMPEXSRL a incheiat un contract cu PROTAN care are ca obiect livrarea zilnica a acestor deseuri cu mijloacele de transport adecvate.

O descriere mai detaliata a fluxului de productie se gasteste in Studiul de Fezabilitate - paragraful 1.7.4.

Masurile de protectia mediului

In cadrul noii investitii se propune intoducerea unei statii de preepurare a apelor reziduale rezultate in urma procesului de productie.

Apele uzate tehnologice sunt colectate de o retea de canalizare proprie prevazuta cu camine de vizitare si deoarece au un continut ridicat de grasimi, vor fi trecute prin trei separatoare gravitationale de grasimi (corespunzatoare celor trei ramuri de evacuare ale apei tehnologice), cuplate cu decantoare ce vor indeplini si rolul de rezervoare de varf de sarcina.

De aici apele uzate vor fi pompate in statia de pre-epurare si apoi in reteaua de canalizare a comunei de unde vor ajunge in statia de epurare comunala. Reteaua de canalizare va fi din polietilena si va avea lungimea de 120m.

Dotarea cu noi utilaje

Noua investitie presupune achizitia urmatoarelor utilaje si echipamente:

Lista utilajelor si echipamentelor de laborator

Studiul de fezabilitate contine devizele pe obiecte detaliate.

De asemenea investitia presupune si realizarea urmatoarelor constructii:

Cladirea abatorului (Corpul 1 in Planul de Situatie) :

Constructia noua va fi o hala pe structura metalica cu inchideri si compartimentari din panouri sandwich, compusa din parter si pod tehnic. Pe partea ei sudica (in zona "murdara" a incintei) va fi prevazuta receptia de pui vii si zona de evacuare a deseurilor (sub o copertina generala, iesita in consola). Tot pe aceasta latura a cladirii vor fi prevazute accesele catre localurile tehnice (centrala termica, atelier mecanic) si catre depozitul de ambalaje. Latura nordica a cladirii va fi ocupata de spatiile sociale (vestiare, birouri etc.) si, de asemenea, de zona de livrare. In partea vestica a cladirii vor fi amplasate depozitele de refrigerare si congelare iar partea estica si centrala a halei va fi ocupata de principalele spatii de productie (asomare, deplumare, eviscerare, transare, ambalare).

Boxa de spalare auto (Corpul 2 in Planul de Situatie) :

Boxele de spalare auto sunt menite a realiza curatarea autovehiculelor pentru transportul animalelor descarcate sau a produselor livrate. In consecinta, una dintre boxe va fi amplasata in zona "murdara" (in partea de sud a terenului, in aria de descarcare a puilor vii) iar cealalata in zona "curata" (in apropierea laturii de nord a cladirii, in aria destinata livrarii produsului finit).

Boxa de spalare custi (Corpul 3 in Planul de Situatie) :

Boxa de spalare custi va fi amplasata in zona "murdara" a incintei si va servi spalarii custilor in care au fost transportati puii vii.

Corpul de laboratoare (Corpul 10 in Planul de Situatie) :

Amplasat in partea vestica a incintei, corpul de laboratoare adaposteste laboratorul de analize fizico-chimice si cel de analize microbiologice. Aceste functiuni au fost amplasate in afara corpului principal de cladire din motive igienico-sanitare.

Cabina de poarta (Corpul 4 in Planul de Situatie) :

Cabina de poarta serveste controlului accesului in zona de livrare produse finite.

E.3. Managementul proiectului

Managementul proiectului este asigurat de echipa de conducere a societatii:

   Dna Coborzan Viorica - responsabil legal de proiect

   Dnul Dragan Dan - responsabil tehnic de proiect

Persoane ce au pregatirea de specialitate necesara, asa cum rezulta din descrierea si documentele anexate la punctul B.2. din acest plan de afaceri.

De asemenea, in implemetarea proiectului va fi implicat si Directorul Economic al societatii, dl. Vasile Bulzan

E.4. Materii prime si sursele de achizitii

Materia prima principala necesara in pentru activitatea propusa prin proiect o reprezinta puii vii pentru abatorizare, care sunt de asemenea crescuti in cadrul societatii.

Pentru activitatea de crestere a puilor, principalele materii prime, precum si sursele de achizitii au fost prezentate la capitolul C.4.

In concluzie, pentru noua capacitate de abatorizare materiile prim vor fi asigurate astfel:

Materie prima de baza - pui vii pentru abatorizare la greutate medie de 1,9 Kg / cap - incepand cu luna aprilie 2004, adica inainte de punerea in functiune a noii investitii, societatea va avea o capacitate de crestere de pui de 8 hale x 22,000 capete / hala x 6 cicluri de productie / an / hala. Considerand un procent de pierderi de cca 5%, rezulta ca anual se pot creste circa 1,003,200 pui broiler x 1,9 kg / cap rezulta o cantitate de 1,906,080 Kg pui vii de abatorizat anual.

Alte materii prime, materiale si ambalaje utilizate in procesul de abatorizare, transare si abatorizare a puilor briller:

E.5. Desfacere si canale de distributie

Realizarea obiectivului propus presupune accesare unui segment diferit de piata comparativ cu cel actual. Firma AMARETO va intra in competitie directa ca actualii clienti.

Politica viitoare de desfacere a produselor rezultate(sortimente de carne de pasare) se bazeaza pentru inceput pe contracte incheiate cu importanti ditribuitori de carne de pasare

o  METRO

o  MAESTRO - retea de magazine proprii in Cluj - profil alimentar - carne si preparate din carne

o  CINA CARMANGERIE - distribuitor de carne si preparate carne

o  ZELINA IMPEX

o  SERVICII PUBLICE SA - magazin alimentar

o  ROMARIS - retea de puncte de desfacere carne si preparate din carne

o  JOLDOS PRO IMPEX -

o  Alte magazine si retele de magazine - in Cluj si regiune.

Odata cu recunoasterea produselor pe piata se va avea in vedere deschiderea de puncte proprii de desfacere ,atat sub forma de magazine de prezentare cat si prin instalarea de vitrine proprii in magazine alimentare care comercializeaza astfel de produse.

Principalele metode de livrare vor fi:

o  Livrarea la poarta fabricii - se va face pentru retelele de magazine din Cluj - care au mijloace proprii adecvate de transport

o  Livrare la punctul de desfacere al clientului - in prima faza societatea va apela la seriviciile unor firme cu mijloace de transport specializate is se prevede in viitor achizitia unor mijloace de transport izoterme de capacitate mica si medie

E.6. Personal si instruire

Pentru implementarea proiectului va fi nevoie de anagajarea unui numar de circa 49 persoane dintre care 35 direct productive.

Personalul nou angajat va fi instruit pe tehnologia prelucrarii carnii, atat in cadrul sectiei proprii de productie, cat si la cursuri de specialitate organizate de institutii acreditate. De asemenea, conform politicii de resurse umane a companiei, vor fi instruiti in ceea ce priveste sistemul de asigurare a calitatii, igiena alimentara etc..

Se va urmari realizarea unei scolarizari initiale realizate cu cu ajutorul specilistilor furnizorul liniei de abatorizare.

Personalul necesar desfasurarii activitatii in abator se intentioneaza a fi angajat din randul absolventilor de licee de profil existenti in jud.Cluj.

Pentru personalul coordonator se vor platii cursuri de specializare atat in tara cat si in strainatate pentru a putea atinge standardele impuse de UE.

Pentru personalul direct productiv se va urmari implementarea sistemului de calitate HACCP. Deasemenea acest personal va fi specializat in fazele procesului de productie dupa regula "3 x 3", adica:

o  Fiecare angajat va fi capabil sa deserveasca cel putin 3 locuri de munca

o  Fiecare loc de munca trebuie sa poata fi ocupat in acelasi moment de timp de cel putin 3 angajati

E.7. Graficul estimat al proiectului

Se preconizeaza ca lucrarile de investitii vor incepe in luna Iulie 2004, luna cu care va incepe primul trimestrul proiectului.

Se estimeaza ca noul abator va fi pus in functiune in marti-aprilie 2005, urmand ca din trimestrul 2 al anului 2005 sa inceapa sa inceapa productia cu noul flux tehnologic.

Graficul de implementare este prezentat in tabelul urmator:

E.8. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si mediului de afaceri

Asa cum am aratat anterior in primul an dupa implementarea proiectului, numarul personalului angajat va creste cu 49 persoane. Daca in 2003, numarul total de angajati era 17, in primul an dupa implementarea proiectului vor exista 66 de salariati. Personalul ce va fi angajat, va proveni din comuna Floresti si zonele rurale invecinate, contribuind la cresterea numarului de locuri de munca din zona.

In perioada urmatoare, societatea va continua sa monitorizeze furnizorii locali de materii prime, colaborand cu acestia pentru atingerea standardelor de calitate similare celor ale furnizorilor din Uniunea Europeana.

Taxele si impozitele locale si la bugetul statului care sunt direct proportionale cu veniturile vor creste odata cu marirea capacitatii de productie comform estimarilor.

Acestea sunt estimate conform tabelului si graficului urmator:

F. BUGETUL PROIECTULUI SI PLANUL DE FINANTARE

F.1. Necesarul de investitii ( in conformitate cu Devizul General - Cap.4 - Studiu Fezabilitate )

( vezi pagina urmatoare)

( vezi pagina urmatoare)

F.2. Previziunea necesarului de numerar si surse de finantare

(vezi pagina urmatoare)

Sursele de Finantare se asigura din:

G. PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

G.1. Prognoza vanzarilor (si evolutia utilizarii capacitatilor de productie)

Se preconizeaza ca investitia va fi pusa in functiune in trimestrul 3 din momentul semnarii contractului de finantare cu Agentia SAPARD precum si cu banca finantatoare. Cursul Euro-Leu, luat in calcul, este cursul este cursul publicat pe pagina web a bancii centrale europene din data de 20 februarie 2004 (1 Euro = 40,539 lei).

Proiectiile financiare au fost realizate in moneda constanta EURO. Valorile sunt calculate in EURO pe motive legate de simplificarea procedeelor de luare in calcul a efectelor inflatiei, pe considerentul ca ritmul procesului inflationist este, intr-o prima aproximare, congruent cu ritmul devalorizarii monedei nationale, pe termen scurt.

G.2. Prognoza cheltuielilor de exploatare (inclusiv, cheltuielile cu personalul, cu utilitatile, cu materia prima, cu amortizarea)

G.3. Analiza pragului de rentabilitate

Astfel, societatea trebuie sa se organizeze in asa fel incat capacitatea de productie sa fie utilizata cel putin in proportie de 12,63% , deoarece altfel intra in pierderi care conduc la faliment.

Asa cum se poate observa in tabelul de mai sus, pragul de rentabilitate este atins inca din primul an de functionare.

O pondere importanta in structura cheltuielilor fixe o au cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe.

Algoritmul de calcul al pragului de rentabilitate:

Pragul de rentabilitate reprezinta acea cantitate de produse pe care trebuie sa o obtin pentru ca profitul meu sa fie zero (veniturile sa acopere cheltuielile):

Pu * Q = Cvu * Q + Cf,

Unde: Pu = pret unitar

Q = cantitatea de produse

Cvu = cost variabil unitar

Cf = costuri fixe

Pentru a exprima pragul de rentabilitate sub forma gradului de incarcare, impartim ecuatia la capacitatea maxima:

Pu * (Q/Qmax) = Cvu * (Q/Qmax) + Cf/Qmax,

unde Q/Qmax = gradul de incarcare al capacitatii de productie

Q/Qmax = Cf / (Qmax * (Pu-Cvu))

Q/Qmax = Cf / (Vmax - Cvmax)

Unde, Vmax = venituri la capacitatea maxima

Cvmax = cheltuieli variabile la capacitatea maxima

G.4. Proiectia contului de profit si pierdere

G.5. Indicatori financiari

In Analiza Financiara a Investitiei au fost calculati principalii indicatori ai investitiei, din care rezulta o evolutie previzionata pozitiva a activitatii societatii IMPEXSRL.

In cele ce urmeaza sunt analizati indicatorii specifici care atesta eligibilitatea proiectului:

   Datorita faptului ca societatea nu isi intrerupe procesul de productie, rezultatul din exploatare cu proiect (linia 14P) va fi tot timpul pozitiv.

   Profitul net incremental este pozitiv pentru orice an de previziune

   Durata de recuperare a investitiei este de 4 ani si 6 luni, indeplinindu-se conditia ca aceasta sa fie mai mica de 10 ani. Reprezinta numarul de ani (si luni) in care investitia este recuperata.

   Rentabilitatea capitalului investit este mai mare de 15% in oricare an de utilizare a capacitatii noi proiectate.

   Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare este supra unitar pentru orice an previzionat

H. CONCLUZII

In urma analizei economice realizate pentru sustinerea investitei preconizate, s-a ajuns la concluzia ca realizarea investitei propuse se justifica ca fiind necesara unei dezvoltari corespunzatoare a societatii IMPEXSRL, iar principalii indicatori financiari analizati in capitolul anterior si in Analiza Financiara arata faptul ca investitia va fi profitabila.

In urma analizelor financiare, a reiesit ca necesarul total cost proiect este de 1,205,837 Euro, din care plati eligibile 999,972 Euro, iar 205,865 Euro plati neeligibile. Respectand conditiile impuse de Agentia Sapard, s-a considerat ca aceasta acorda un imprumut nerambursabil de 499,986 Euro. Diferenta de 499,986 Euro (plati eligibile) va fi acoperita dintr-un credit bancar. In acest sens s-a atasat in proiect Certificatul de confirmare de Fonduri. Deasemenea, cheltuielile neeligibile vor fi suportate din surse proprii.

Infiintarea noii capacitati de abatorizare la IMPEXSRL, va contribui la consolidarea pozitiei companiei pe piata, la largirea portofoliului de clienti si la cresterea rezultatelor economice.

ANEXE LA PLANUL DE AFACERI

Anexa 1 Contractul de Societate si Statutul Societatii

Anexa 2 - Actele Aditionale si de Inscriere Mentiuni

Anexa 3 - CV-ul si extrasul de cazier judiciar al administratorului S.C. IMPEXS.R.L.

Anexa 4 - Organigrama SC AMARERTO SRL

Anexa 5 - CV-urile personalului cheie al societatii

Anexa 6 - Lista detaliata a mijloacelor fixe ale S.C. IMPEXS.R.L.