Metode de evaluare, dupa criterii financiare, a eficientei proiectelor de investitii

METODE DE EVALUARE, DUPA CRITERII FINANCIARE, A EFICIENTEI PROIECTELOR DE INVESTITII

In activitatea de evaluare financiara a proiectelor de investitii , managerul financiar utilizeaza metode, tehnici si instrumente cu ajutorul carora formuleaza concluzii referitoare la eficienta unui proiect.. Apoi,continuand judecatile , fundamenteaza decizia prin care sa consimta daca plaseaza capital disponibil in proiectul analizat sau nu,s-au daca exista proiecte cu nivele diferite de eficienta sa le ierarhizeze si sa plaseze resursele disponibile in cel cu eficienta maxima.

Toate tehnicile si metodele folosite conduc numai spre o sporire a probabilitatii succesului. Ele prezinta diferite grade de complexitate, motiv pentru care proiectelor mici, care necesita decizii de rutina, practic managerul foloseste metode simpliste , empirice. In schimb, in cazul proiectelor de anvergura el recurge la tehnici si metode cat mai sofisticate.

Cheia, in analiza, o reprezinta venitul sperat care este de cele mai multe ori identic cu cash-flow-ul generat de proiect si care, din punct de vedere al practicii financiare, este resursa financiara potentiala pe care o degaja un proiect aflat in functiune si, in consecinta, acesta este totalmente diferit de profitul contabil.

Metodele de evaluare folosite se pot imparti in doua mari categorii:

a.  -metode conventionale

b. -metode bazate pe valoarea in timp a banilor.

Adoptarea uneia sau alteia din metode si apoi a tehnicilor specifice,definesc practic comportamentul managerului imlicat in actul decizional privind investitia pe termen lung.

Metodele conventionale cele mai des utilizate sunt:

-metoda PAY -BACK

-metoda ratei medii de randament

Metodele bazate pe valoarea in timp a banilor mai des folosite sunt:

-NPV (net present value)

-RIR (rata interna de rentabiliate)

METODELE CONVENTIONALE

Metoda PAY-BACK

Caracteristic acestei metode ii este faptul ca hotarator in fundamentarea decizei devine durata, respectiv intervalul de timp cel mai scurt posibil, pentru recuperarea capitalului investit initial.Se considera acceptate acele variante la care durata de recuperare este minima si care se incadreaza intr-o "limita normata" stabilita de top managementul firmei.

O astfel de metoda este aplicata acolo unde top-managementul firmei, adoptand o strategie de austeritate privind finantarea pe termen lung, stabileste de la inceput pentru perioadele de recuperare a investitiilor o durata considerata "limita admisa de eficienta" in ce priveste recuperarea fondurilor investite intr-un proiect.

Adoptarea unui astfel de comportament decizional se bazeaza pe faptul ca obliga managerii executivi sa urmareasca cu rigurozitate ca toate fondurile banesti ce sunt disponibilizate ,indiferent de sursa de provenienta ,sa fie cat mai repede reinvestite.Scopul imediat este acela de a se obtine sucesul si de a evita riscul devalorizarii in timp al banilor.

Aceste metode se folosesc de obicei in intreprinderile mici si mijlocii in care proiectele de investitii sunt de regula de mica anvergura.

Pentru a aplica aceasta metoda in evaluarea unui proiect,se calculeza un cash-flow anual inca din momentul inceperii proiectului si continua pana la sfarsitul duratei de viata .Cash-flow-ul anual este cumulat an de an si in momentul in care acesta devine 0 sau pozitiv,perioada delimitata devine automat durata de recuperare a proiectului.Aceasta se compara apoi cu durata limita impusa (normata) de top management , dupa care proiectul este admis sau respins de pe lista finantarii, dupa cum durata sa se incadreaza sau nu in durata normata de recuperare..

Exemplul nr.1

Valoarea 0 marcheaza durata de recuperare a investitiei. In cazul nostru 4 ani. Putem considera ca orice proiect cu o durata 5 ani poate fi acceptat.

AVANTAJELE METODEI

-promeveaza o politica a prudentei in domeniul investitional deoarece incertitudinea este mult mai redusa.

-este o metoda simpla si usor de aplicat; probleme pot sa apara doar in evaluarea CFw-lui.

-desi este o metoda mai mult empirica conduce la satisfactii in munca manageriala legate fiind de : -recuperarea rapida si chiar foarte rapida a capitalului investit

-evitarea efectelor devalorizarii (impactul inflatiei)

-crearea rapida a resurselor de reinvestit

DEZAVANTAJELE METODEI

-nu ia in considerare contributia totala a proiectului la obtinerea profitului potential aferent intregii perioade de viata a proiectului, limitandu-se doar la durata de recuperare, parte uneori prea mica a duratei de existenta a proiectului.

- cash-flow-ul (CFw) obtinut de proiect dupa momentul ce marcheaza durata de recuperare este practic ignorat.De aici posibile erori in actul decizional deoarece sunt favorizate proiecte care in prima parte a vietii lor au CFw-ul anual foarte mare si, in consecinta, pot fi eliminate cele care in partea a doua a duratei de existenta ar pute avea un CFw mult mai favorabil.Se pot exclude astfel proiecte ample de dezvoltare, care, de regula, necesita o perioada de asimilare si pentru care punctele maxime de profitabilitate sunt in partea a 2-a a duratei de viata a proiectului.

-nu pune in conexiune profitul sperat si capitalul investit si nu ia in considerare valoarea in timp a banilor.

METODA RATEI MEDII A RENTABILITATII PROIECTULUI

Ii este specific faptul ca face legatura dintre profit si capitalul investit ,recunoaste ca profitabilitatea proiectului ( rentabilitatea financiara a acestuia) reprezinta cel mai important criteriu in decizia de a investi.

Profitul sperat e pus in relatie atat cu capitalul investit initial cat si cu perioada de imobilizare a acestuia. Practic se determina o rata medie a profitului care ne arata cat la suta din capitalul investit reprezinta profit anual, in medie pe durata de existenta a proiectului.Se recomanda ca aceasta rata medie sa fie comparata cu un element de strategie financiara precum costul mediu de capital sau o rata medie de rentabilitate a sectorului industrial etc.

Se vor putea admite numai acele proiecte la care, de pilda, rata medie a rentabilitatii cu rata medie a costului de capital.

Exemplul nr.2 Capitalul investit in proiect - 200 mil lei, Cash-flow-ul este:

Formula de calcul a ratei medii a rentabilitatii este:

Pa

Rr = x 100

0 x capitalul investit

unde Pa - profitul mediu anual, calculat cu relatia :

100

Pa = = 20 mil lei profit mediu anual

5 ani

20

Rr = x 100 = 20 % - rata medie de rentabilitate

0,5x200

capital investit

Considerand ca Rr de 20% > 15% cost mediu de capital, proiectul ar putea fi admis.

AVANTAJELE METODEI:

-pun in relief legatura dintre capitalul investit si profit ,calculul vizand intreaga durata de viata a proiectului.

-foloseste marimi relative de tip " ratio" ,care permite comparatii in timp si spatiu.

DEZAVANTAJELE METODEI

-recurge la medii aferente intregii perioade de existenta a proiectului si nu ia in considerare manifestarea cash-flow-ului pe subintervale de timp, in cadrul perioadei. Calculele au in vedere numai sumele globale si se insista mai putin pe sume analitice..

In aceste conditii, pot aparea uneori erori de fundamentare a deciziei in sensul ca s-ar putea exclude proiecte care avand valori egale aferente intregii durate de existenta, au totusi un CFw mult mai rapid in prima parte a vietii, ceea ce ar putea fi un mare avantaj..De aceea se considera ca metoda obliga la "a se astepta in timp" obtinerea unui CFw sperat, respectiv a venitului net, ceea ce conduce spre un cost mai ridicat de capital, in timp ce valoarea banilor scade, ca urmare a impactului inflatiei..

Exemplul nr.3. - Presupunem ca avem doua variante de proiect care necesita acelasi capital de investit (240 mil lei), acelasi profit obtinut pe durata celor 5 ani de existenta a proiectului, dar care inregistreaza o evolutie diferita a cash-flow-ului in timp, asa cum rezulta din tabelul de mai jos:

100

Pa = = 20 mil. lei profit mediu anual identic pentru ambele variante

5 ani

20

Rr = x 100 = 33,3% - rata medie de rentabilitate identica

0,5x240

Este preferabila varianta A intru-cat cash-flow-ul sau este mai accelerat in prima parte a existentei proiectului.

2.- METODELE BAZATE PE VALOAREA IN TIMP A BANILOR.

Metodele din grupa a 2-a, bazate pe valoarea in timp a banilor, folosesc ca tehnica discontarea.Scopul este de a aduce, din viitor, in prezent, valori reprezentand CFw-ul folosind factori de actualizare corespunzatori unei rate date de costul mediu de capital al firmei.

• METODA NPV (net present value)

In masura in care valoarea actualizata neta (VAN) este pozitiva, proiectele se admit ca fiind profitabile.

• METODA RIR-(ratei interne de rentabilitate)

Se bazeaza pe incercari repetate urmarindu-se determinarea acelei rate de rentabilitate specifica proiectului,corespunzator careia VAN=0

Modelul de calcul bazat pe actualizare este sintetizat in tabelul urmator:

VAN = 24.611 u.m. > 0 , rezulta ca proiectul este unul favorabil.

AVANTAJELE acestor metode:

-urmaresc cash-flow-ul pe toata durata de viata a proiectului .

-permit luarea in considerare a efectelor inflatiei precum si a altor factori, precum: -impozite si taxe; -reevaluari de active; -modificari de preturi, elemente care nu pot fi urmarite/surprinse cu ajutoru metodelor conventionale.