Managementul resurselor umane in presa

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE IN PRESA

1. Managementul resurselor umane in presa. Definitie. Caracteristici

Expresia "resurse umane" s-a raspandit, pornind din SUA, la inceputul anilor '80, expresie care a inlocuit "functia de personal", aparuta dupa al Doilea Razboi Mondial.

Functia de personal poate fi definita ca gestiune a resurselor umane de care organizatia are nevoie.

Resursele umane au urmatoarele caracteristici:

se castiga - prin recrutare;

sunt plasate si intretinute in stare de competenta - prin formare, perfectionare, igiena, securitatea muncii, medicina muncii;

sunt asociate la proiectul organizatiei - de la sugestii pana la participare efectiva;

sunt ajustate la nevoile organizatiei - prin transferuri, promovari, perfectionari, pensionari, reconversii etc.

2. Teorii in managementul resurselor umane si proiectia lor in presa

2.1. Teoria ierarhiei motivatiei a lui Abraham Maslow. Aplicatie in managementul de presa

In domeniul motivatiei, un element important a fost evidentiat de Abraham Maslow in perioada recesiunii economice din anii 1929 - 1933, care a stabilit teoria ierarhiei pe cinci niveluri a nevoilor umane.

1. Nevoile fiziologice de baza - sunt legate de supravietuirea lucratorului cum ar fi: hrana, locuinta, caldura, sex, etc.

2. Nevoile de securitate, siguranta - siguranta locului de munca; protectia materiala si psihica.

3. Nevoile sociale - apartenenta la grup; nevoia de afectiune, de un mediu care sa-l puna in valoare.

Nevoile de stima - consideratia acordata de cei din jur; increderea in sine, valoare, forta, competenta, aprecieri de bine.

5. Nevoile de autodepasire, de realizare personala; dorinta de a efectua tot ceea ce face el mai bine.

Daca primele doua sunt limitate, ultimele trei au un caracter nelimitat.

Aplicatie in managementul resurselor umane in presa.

Pentru managerii de presa este foarte important sa promoveze in randul jurnalistilor ultimele trei niveluri ale nevoilor umane.

Oamenii din presa simt nevoia sa apartina breslei jurnalistilor, aceasta fiind instanta si mediul care ii pun in valoare (nivelul III).

Cititorul este cel care ii valorizeaza munca ii acorda stima si consideratia, fapt ce ii conduce la cresterea increderii in sine, in competenta sa (nivelul IV).

Dorinta de autodepasire poate fi considerata o constanta a activitatii jurnalistilor indiferent de nivelul pe care-l ocupa in ierahia manageriala (nivelul V).

2.2. Motivatiile economice si profesionale. Teoria "X" a lui Douglas Mc Gregor. Schema. Alicatii in presa.

1. In cadrul motivatiilor economice si profesionale un loc important il ocupa remuneratia. Ele formeaza ceea ce se numeste "Omul economic"

Formele concrete ale motivatiilor economice si profesionale au condus la aparitia Teoriei "X" a lui Douglas Mc Gregor ce cuprinde o serie de postulate. Din punctul de vedere al managerilor acestea pot fi sintetizate astfel:

individul mediu are o aversiune innascuta pentru lucru si va face tot posibilul pentru a-l evita;

din acest motiv, angajatii trebuie dirijati, controlati, constransi, daca se doreste ca acestia sa realizeze obiectivele organizatiei;

in general, individul mediu prefera sa fie condus, evita responsabilitatile, are relativ putine ambitii, cauta siguranta proprie inainte de orice.

Proiectia Teoriei "X" a lui Douglas Mc. Gregor intr-o redactie, de regula, nu aduce rezultatele scontate.

Un manager de presa trebuie sa stie ca a nu-i acorda initiativa jurnalistului, a-i impune norme stricte de lucru, a-i controla fiecare pas in ceea ce priveste documentarea si prelucrarea informatiilor, inseamna a-l priva de responsabilitate asupra produsului mintii sale.

El va fi permanent in asteptarea unor noi dispozitii, iar in lipsa acestora va fi tentat sa lancezeasca. 

2.3. Motivatiile sociale proiectate in presa.

Sunt motivatii care formeaza "Omul social".

Acest tip de motivatii tin cont de faptul ca omul apartine unor grupuri in activitatea profesionala si a organizatiei, asa cum apartine unei familii in viata particulara.

In cadrul grupului se dezvolta anumite relatii intre lucratori, legate de munca lor, de regulamente, de raporturile cu superiorii.

De aici concluzia ca persoanele integrate in grupuri nu reprezinta simple multimi de indivizi.

Practica a demonstrat ca omul este mai sensibil la fortele sociale ale grupului decat la stimulentele si controalele superiorilor.

In redactie relatiile dintre jurnalisti se creeaza atat pe orizontala, intre angajatii de acelasi nivel cat si pe verticala intre angajatii pe trepte ierarhice diferite.

Adesea cel de-al doilea aspect capata chiar o mai mare importanta, managerii apreciind eficienta si capacitatea jurnalistilor din subordine.  

2. Motivatiile de autorealizare. Teoria "Y" a lui Douglas Mc Gregor. Schema. Aplicatie in presa

Motivatiile omului legate de autorealizarea sa au condus la formularea Teoriei Y a lui McGregor, in opozitie cu Teoria "X".

Postulatele de baza ale teoriei "Y" sunt:

cheltuielile de efort fizic si intelectual, din partea angajatilor, primesc justificarea in procesul muncii;

omul se poate dirija si controla el insusi in activitatea sa pentru a realiza obiectivele;

individul mediu poate in anumite conditii sa-si asume anumite responsabilitati;

responsabilitatea pentru realizarea obiectivelor exista in raport cu recompensele ce-i sunt asociate;

angajatii dispun de resurse relativ bogate de creativitate, imaginatie, ingeniozitate etc. pentru a atinge obiectivele organizatiei.

In consecinta, prin prisma conducerii unei organizatii, motivatia este maxima atunci cand fiecare individ isi stabileste obiectivele individuale.

Teoria "Y" da cele mai bune rezultate intr-o redactie in care fiecare jurnalist isi stabileste obiectivele individuale de munca:

respect fata de adevar;

abordarea impartiala a problemelor de interes public.

Managerii de succes in presa acorda jurnalistului:

frau liber initiativei;  

libertate de actiune;

stimuleaza autocontrolul;

responsabilitatea fata de public si fata de propria semnatura.

Un astfel de management poate fi considerat de succes.

2.5. Motivatiile complexe. Proiectie in managementul de presa

Acest tip de motivatii tin de ceea ce se numeste "omul psihologic".

Ele pornesc de la faptul ca individul este un organism ce se dezvolta, parcurgand anumite stadii psihologice si fiziologice.

In acelasi timp, mobilurile actiunilor sale sunt ierarhizate si poate urmari interese diferite functie de momentul la care se refera actul conducerii.

Prin experienta sa acumulata isi insuseste noi motivatii si, totodata, noi aspiratii.

Proiectia in redactie

Intr-o redactie de presa motivatiile complexe se remarca in evolutia lor profesionala a jurnalistilor de la pozitia de reporter de teren pana la cea de editor ori top manager.

De aici, motivatia jurnalistilor de a realiza performanta. Aceasta, cu atat mai mult, cu cat, instanta de apreciere a rezultatelor muncii lor sunt in primul rand colegii de breasla si in al doilea rand publicul cititor.

2.6. Motivatiile de mobilizare, implicare. Teoria "Z" a lui Wiliam Ouchi proiectata in managementul de presa.

Acest tip de motivatii se observa in cazul organizatiilor performante si ele formeaza ceea ce se numeste "Omul participativ".

Ideile de baza sunt:

Angajarea si  implicare personalului apare ca o motivare principala;

Realizarea personala a fiecarui lucrator implica reusita organizatiei.

Fiecare angajat are sentimentul ca intervine esential in realizarea obiectivelor organizatiei.

Teoria "Z" a fost lansata de William Ouchi in anul 1991 se caracterizeaza printr-o distributie a valorilor si o insusire a acestora de catre fiecare salariat, ca elemente de baza ale motivatiei individuale.

Conducerea organizatiei trebuie sa ii permita fiecarui salariat sa se simta important, valoros, sa isi constientizeze imaginea de castigator, de garant al reusitei.

Aplicatie in redactie

Redactiile marilor cotidiane aplica in tot mai mare masura "Teoria Z" a managementului modern.

Fiecare editor sau jurnalist din redactie este motivat de realizarea unui produs mediatic de mare calitate.

Prestigiul redactiei, dobandit prin valoarea produsului mediatic, se rasfrange, implicit, asupra propriului prestigiu.

Reusita personala a fiecarui jurnalist in parte implica reusita redactiei. Este tendinta de azi in jurnalismul de presa scrisa si motivatiile principale de implicare - mobilizare a jurnalistilor.