Actualul teritoriu al judetului Neamt, cu un cadru natural atat de variat si de generos, care asigura legaturi facile intre zonele montana, subcarpatica si de campie, a constituit o straveche si permanenta vatra de locuire.
Descoperirile arheologice ne duc in timp cu mai mult de 100'000 de ani i.e.n, in perioada paleolicului superior, relevand o intensa populare a acestei zone. Urmele salaselor si vetrelor de foc, uneltele si armele din roca locala si silex descoperite la Cetatica, Bofu si Dartu pe masivul Ceahlau, precum si la Bistricioara si Bicaz pe Valea Bistritei, sau in aria judetului la Tibucani, Valeni-Botesti si Valea Ursului documenteaza o larga raspandire a culturilor paleoliticului final si indeosebi a celor de tip grarettian.
Aproximativ in aceleasi zone de locuire este atestata si etepa de tranzitie la neolitic, prezenta prin varfurile de sageai si uneltele microlitice din asezarile de la Podis si poiana "La Scaune" pe Ceahlau sau la Poiana Ciresului si Ciritei-Piatra Neamt.
Prezenta si evolutia acestor grupuri sociale, sa si conditiile de relief care asigurau exercitarea atat a vechilor ocupatii (culesul, vanatul si pescuitul) cat si a celor noi (cultivarea primitiva a plantelor si cresterea animalelor) explica in buna masura bogatia si diversitatea vestigiilor neolitice descoperite pe teritoriul judetului Neamt. Presarate pe boturile de deal sau in vaile apelor, asezarile neolitice se succed de la inceputurile acestei perioade pana in final.
Descoperirile arheologice de la Varatec, Bargaoani, Negresti-Dobreni, Stefan cel Mare si Grumazesti, precum si cele ale culturii ceramicii liniare de la Negresti, Traian-Dealul Fantanilor, Tarpesti atesta primele manifestari neolitice din acest spatiu. Nascuta in aceasta arie pe fondul vechi neolitic, cultura Precucuteni, cu cele trei faze de evolutie, ocupa sfarsitul mileniului V si prima jumatate a mileniului IV i.e.n.
Ceramica cu decor excizat si incizat si, in ultima faza chiar cu un inceput de pictura, cu motive indeosebi spiralice, statuete si unelte din asezarile cercetate la Traian-Dealul Viei si Dealul Fantanilor, Izvoare si Valeni-Piatra Neamt, Tarpesti, Ghigoesti, Davideni si Borlesti sunt numai o parte din multitudinea vestigiilor care probeaza continuitatea de locuire si stau la baza etnogenezei stralucitei civilizatii Cucuteni.
Din colectia artei cucuteniene a Muzeului de Istorie Piatra Neamt, unica prin numarul si valoarea pieselor sale, amintind frumosul vas de la Izvoare si celebra "Hora de la Frumusica" ce reprezinta sase siluete umane prinse in iuresul dansului. De asemenea, ilustrative pentru civilizatia cucuteni sunt: complexul ritual din asezarea Nedeia-Ghielaiesti, statuetele de la Raucesti, precum si ceramica pictata policroma din cunoscutele asezari de la Izvoare-Piatra Neamt, Frumusica, Traian-Dealul Fantanilor, Nedeia-Ghelaiesti, Calu-Piatra Soimului, etc.
Batca Doamnei: Vestigiile arheologice de pe Batca Doamnei au fost descoperite de catre neobositul carturar si cercetator Constantin Matasa, care in urma unor sumare investigatii facute in 1928, semnaleaza intr-un context neolitic-cucutenian si existenta elementelor La Tene.
Vestigiile dacice de pe Batca Doamnei ocupa o suprafata de aproape 20.000 m2 pe creasta inaltimii, folosindu-se platoul central si terasele vestice, iar in unele cazuri si suprafetele nivelate in mod special pentru constructii. Nivelul de locuire antica este destul de superficial (uneori cu o grosime de sub 25 cm) si ca atare a avut mult de suferit de pe urma constructiilor feudale, a transeelor sapate in cursul celor doua razboaie mondiale si a plantatiilor de conifere.
Tezaure cucuteniene:
1. Tezaurul de la Radeni:
Cele trei vase de aur au fost aduse in muzeu in 1978, cand s-a stabilit ca fusesera confectionate din metal pretios, constituind unica descoperire de acest fel de pe teritoriul Romaniei. Vasele sunt lucrate - toate - din foaie de aur relativ subtire. Gatul este demarcat de restul obiectului printr-un prag bine accentuat. Toartele sunt trase din marginea vasului si prinse in cate doua nituri de pantecul acestuia. Decorul lor este format fie din nervuri mediane, fie (la una din cesti) din romburi hasurate alternativ, ca o tabla de sah. Tezaurul de la Radeni prezinta analogii cu descoperirile de la Valcitra (Bulgaria) si Kryzovlin (Ukraina) fiind datate in secolele XII-XI i.Hr. A fost atribuit orizontului cultural corespunzator tracilor nord-dunareni reprezentand nivelul de civilizatie la care a ajuns populatia de la est de Carpati la sfarsitul mileniului III i.Hr.
