PRINCIPALII FACTORI DE PUTERE
IN EUROPA SECOLULUI XVI SI RIVALITATI POLITICE
Descoperirea Lumii Noi si a unui nou drum spre India a avut consecinte uriase asupra dezvoltarii economice a Europei. Totodata, incetarea in a doua jumatate a secolului al XVI-lea a razboaielor care au ravasit pana atunci Europa a avut efecte pozitive asupra dezvoltarii economice. In mod normal au aparut meserii noi, s-a diversificat piata si schimburile economice, s-a dezvoltat comertul, au aparut institutii noi (bursa, societatile pe actiuni, companiile comerciale), s-au produs importante mutatii asupra claselor sociale.
Transformarile survenite in viata economica si sociala au avut repercursiuni si asupra vietii politice. De cresterea rolului burgheziei si slabirea nobilimii a profitat monarhia care si-a intarit autoritatea si a devenit monarhie absoluta.
Iata cum s-au constituit principalele monarhii absolute in Europa in secolul al XVI-lea care au costituit principalii poli ai puterii vremii.
FRANTA
Monarhia absoluta a fost constituita in timpul domniei lui Carol al VIII-lea (1483-1498) care a purtat pe plan extern razboaie pentru cucerirea Italiei. Aceste lupte au fost continuate de Francisc I (1515-1547). Franta a trebuit sedeze in fata suprematiei speniole. Urmatorul monarh absolut a fost Henric al II-lea (1547-1559) care a consolidat autoritatea monarhica.
Vreme de aproape patru decenii (1562-1598) in Franta au avut loc un sir de opt razboaie religioase intre protestanti si catolici in jurul carora s-au constituit doua partide:
Burbonii, ramura mai mica a familiei regale, Valois-Angouleme, erau in fruntea protestantilor;
Familia de Guise ralia in jurul ei pe catolici.
Cel care a restabilit pacea sociala in Franta a fost Henric al IV-lea (1580-1610), seful partidei hughenotilor, instaurand o noua casa regala: Bourbon.
SPANIA si monarhia universala
Evolutia vietii politice din prima jumatate a secolului al XVI-lea a fost puternic influentata de personalitatea lui Carol al V-lea (Quintul). Fiul unui Habzburg si al mostenitoarei tronului Spaniei ajunge rege al Spaniei in anul 1516, imparat al Imperiului Romano-German (1519), detinea unele teritorii din Italia, coloniile spaniole din lumea noua, Tarile de Jos.
El a incercat sa restaureze "monarhia universala" care s-a dovedit a fi o forma de organizare depsita deoarece punea o singura confesiune (catolicismul) la baza unitatii imperiului. Stapanirea lui Carol era vasta ("pe domeniile mele soarele nu apune niciodata") dar era faramitata. In plus, ameninta securitatea altor state, in special a Frantei.
A rezultat un lung conflict care a opus principalele familii domnitoare din Europa: Valois (Franta) si Habzburg (Germania).Razboaiele s-au desfasurat, cu intreruperi, intre 1521 si 1559 intre Carol Quintul si Francisc I.
In acest conflict, Anglia n-a intervenitin favoarea vreunei parti, in schimb Francisc I s-a aliat cu sultanul Soliman Magnificul. Aceasta alianta a reprezentat momentul aparitiei factorului oriental in echilibrul de putere european.
Carol Quintul a abdicat in anul 1556 in favoarea fiului sau Filip al II-lea (1556-1598), despre care voi vorbi la subcapitolul Anglia si Tarile de Jos.
ANGLIA
Cel care instaureaza monarhia absolutista in Anglia este Henric al VII-lea (1485-1509), intemeietorul dinastiei Tudorilor, care pune capat razboiului celor Doua Roze (1455-1485).
A urmat la tron Henric al VIII-lea (1509-1547) care a consolidat absolutismul monarhic.
Cea care restabileste echilibrul economic si politic in Anglia este fiica lui Henric al VIII-lea, Elisabeta I (1558-1603).
Ea sustinea lupta de eliberare a Tarilor de Jos si pe hughenoti, spre deosebire de Filip al II-lea care ii sustinea pe catolici. Pe fondul dezvoltarii puterii navale a Angliei au loc conflicte fara a se ajunge la razboi intre corsarii aflati sub puterea Elisabetei I si navele aflate sub pavilion spaniol. Toate acestea au dus la razboiul dintre Invincibila Armata - flota lui Filip al II-lea si flota engleza. Spania a pierdut, moment care marcheaza inceputul dominatiei engleze asupra marilor.
TARILE DE JOS
Tarile de Jos, Benelux - ul de astazi (Belgia, Olanda, Luxemburg), au apartinut pana la jumatatea secolului al XVI-lea Casei de Habzburg. In urma abdicarii lui Carol Quintul, Tarile de Jos au revenit fiului sau, Filip al II-lea.
Dominatia impusa de Spania, o tara catolica a avut consecinte negative asupra Tarilor de Jos unde erau multi protestanti. S-a format o opozitie fata de dominatia spaniola si au inceput miscarile de protest.
Filip al II-lea l-a numit guvernator pe ducele de Alba (1567-1573) care a instaurat un regim de teroare. Daca provinciile din sud s-au inteles cu spaniolii si au format u
Uniunea de la Arras, cei din nord, mai dezvoltati economic au format Uniunea de la Utrecht, au continuat lupta si si-au proclamat independenta. Pe harta Europei apare o noua tara, Provinciile Unite sau Olanda, avandu-l ca guvernator pe Wilhelm de Orania. Razboiul de eliberare a continuat pana in 1609, Spania recunoscand independenta Olandei in 1648.
TARILE DIN EUROPA CENTRALA SI RASARITEANA
Imperiul Otoman
Si dupa cucerirea Constantinopolului (1453) sultanii au continuat politica de expansiune: au anexat Siria, Palestina si Egiptul, iar cetatile sfinte Mecca si Medina recunosc protectia sultanului.
Unul dintre cei mai mari coducatori ai imperiului a fost Soliman Magnificul (1520-1566). Atat el cat si Carol Quintul se considerau mostenitorii legitimi ai coroanei cezarilor romani.El a cucerit: Belgradul in 1521, Ungaria in 1541, Viena in 1529. S-a aliat cu Francisc I si a reusit sa-si impuna dominatia in Marea Mediterana. Dupa 1571, turceasca a fost infranta de o coalitie condusa de spanioli, suprematia otomana s-a limitat doar la bazinul rasaritean al Marii Mediterane.
Regatul Ungar
In secolele XIV si XV Regatul Ungar a cunoscut o ascensiune permanenta. Apogeu a fost atins de Matei Corvin (1458-1490). In secolul al XVI-lea are loc decaderea acestuia.
In 1514 nobilimea ungara este confruntata cu puternica rascoala taraneasca condusa de Gheorghe Deja.
In 1526 oastea maghiara este infranta de Imperiul Otoman la Mohacs.
In 1541 Soliman Magnificul cucereste Ungaria, partea centrala a tarii fiind transformata in Pasalacul de la Buda. Transivania, Maramuresul, Crisana si Banatul formeaza un Principat autonom sus suzeranitatea Portii. Ungaria de vest, Croatia si Slovacia sunt anexate de Habzburgi.
Polonia
In Polonia institutia monarhica a avut o evolutie diferita fata de cea din apusul Europei. Aici are loc o scadere a autoritatii regelui a carui putere este ingradita de nobilime. Acestea au avut cauza mutarea axei comerciale pe tarmurile Atlanticului si Marii Nordului, iar Polonia nu a mai putut tine pasul cu ritmul de dezvoltare din apusul Europei.
In 1569 s-a realizat uniunea dintre Polonia si Lituania. Dupa stingerea dinastiei Jagellonilor (1572) scade puterea regalitatii si a tarii.
Rusia
In a doua jumatate a secolului al XV-lea incepe procesul de unificare a cnezatelor din jurul Moscovei si incepe lupta pentru alungarea dominatiei tatare. Cel care a realizat independenta statului moscovit de sub dominatia tatara a fost cneazul Ivan al III-lea (1452-1505). Politica de organizare a statului rus a atins apogeul in timpul lui Ivan al IV-lea (1547-1584). El si-a luat titlul de tar (de la latinescul caesar= imparat).
A purtat razboaie impotriva Hoardei de Aur, eliberand datoriile din sudul rasaritului Rusiei, atingand Marea de Azov si Marea Caspica. A extins dominatia rusa dincolo de Muntii Urali. Cu timpul, s-a transformat intr-un tiran, omorand multi boieri si pe cei pe care ii considera dusmani, atragandu-si porecla de "Cel Groaznic". Dupa moartea lui, Rusia a intrat intr-o lunga perioada de lupte interne, mentinandu-se totusi ca stat, lucru ce va permite familiei de mari boieri de Romanov sa preia conducerea Rusiei.
