Lupta revolutionara desfasurata in cele trei tari romane - Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania - a avut caracter unitar. La baza acestei unitati au stat cauzele generale si obiectivele principale antifeudale si nationale. In acelasi timp, revolutia din tarile romane a constituit o parte integranta a miscarii revolutionare europene.
REVOLUTIA BURGHEZO-DEMOCRATICA DE LA 1848-1849
DIN TRANSILVANIA
Revolutia de la 1848-1849 a pus la ordinea zilei problemele fundamentale, sociale si nationale ale Transilvaniei: desfiintarea iobagiei, asigurarea liberei dezvoltari a relatiilor capitaliste, eliberarea nationala a romanilor. Ea a fost o revolutie antifeudala, antiabsolutista, avand un caracter burghezo-democratic, care rezulta atat din programul revolutiei cat si din fortele sociale participante.
Framantari revolutionare in martie-aprilie 1848
Ecourile izbucnirii revolutiei la Paris ( 22 februarie ), Viena ( 13 martie ), si Pesta ( 15 martie ) au contribuit, in Transilvania, la declansare unor manifestatii orasenesti la Arad, Timisoara, Cluj, Targu-Mures, Alba-Iulia s. a. La 18 martie sunt adoptate legile revolutiei maghiare, care introduc o serie de libertati democratice si transformari structurale in Ungaria, dar manifesta totodata limite accentuate in ceea ce priveste problemele sociale si nationale. Desi Transilvania era populata in majoritate covarsitoare de romani, nobilimea liberala maghiara actiona in scopul mentinerii "unitatii statale a teritoriului sfintei coroane". Nationalitatile din Ungaria (slavii, romanii s.a.) nu era
u recunoscute de legile revolutiei maghiare, impunandu-li-se limba maghiara in viata publica. Mai mult decat atat, legile amintite prevedeau anexarea Transilvaniei la Ungaria, impotriva vointei imensei majoritati a populatiei. "Uniunea" urma sa fie votata de dieta de la Cluj, formata din reprezentantii aristrocratiei maghiare din Transilvania, care considerau incorporarea principatului la Ungaria ca principala problema a revolutiei, actionand, in acest sens, cu o deosebita precipitare, in mod fortat. Aceasta nu a facut decat sa scindeze fortele revolutionare romane si maghiare, in fata inamicului comun: absolutismul habsburgic.
