Atat extrema stanga, cat si extrema dreapta doreau sa impuna regimuri nedemocratice.
Una din zonele in care disputa s-a dus cu mare inversunare a fost Bavaria, in sudul Germaniei. Controlata pentru putin timp de comunisti, a fost apoi preluata de conservatori, care functionau legal, insa erau ostili republicii. Din ce in ce mai multe grupuri de extrema dreapta operau in Bavaria, cu speranta de a dobandi putere sau de a-I obliga pe conservatori sa declanseze o revolta impotriva republicii. O astfel de grupare era cea national-socialista, sau Partidul Nazist, in frunte cu Adolf Hitler, viitorul dictator al germaniei.
Partidul Nazist
Hitler era de fapt austriac si nu german. Fiul unui perceptor, era inteligent dar indisciplinat, nedescurcandu-se la scoala, esuand in toate ambitiile sale artistice, traind de pe o zi pe alta in cartierele sarace ale Vienei. Dupa ce s-a mutat in anul 1913 in capitala bavareza Munchen, s-a oferit voluntar in armata germana, cand a izbucnit Primul Razboi Mondial, pe care a servit-o cu mult devotament. Capitularea Germaniei a insemnat o lovitura terbila pentru el, dar s-a autoconvins repede ca armta germana nu a fostinfranta, ci tradata - 'Injunghiata pe la spate' de evrei, socialisti, comunisti, precum si de alte grupuri 'straine'.
Reintorcandu-se la Munchen, dupa razboi, Hitler s-a alaturat Partidului Muncitorilor Germani, de extrema dreapta. Abilitatile sale politice si talentul remarcabil de o
rator l-au facut in curand conduca torul partidului (Fuhrer), pe care l-a transformat intr-o organizatie de tip fascist, preluand multe idei de la liderul fascist italian, Benito Mussolini. Partidul sau a fost redenumit Partidul Muncitoresc National Socialist German. Au fost adoptate unele simboluri, cum ar fi zvastica. Miscarea nazista era intensificata cu ajutorul steagurilor, marsurilor si paradelor cu torte aprinse. Partidul a format o aripa militara, camasile bruna SA, care operau in calitate de armata privata, interventiile sale publice si tacticile violente la intalnirile politice contribuind la crearea unei atmosfere explozive, favorabile extremismuui politic.