Directoratul caruia ambitiile politice ale lui Napoleon ii primejduiau pozitia, a aprobat planurile acesteia de a ataca Anglia in colonii sau de a-i taia drumurile la ele, printr-o campanie in Egipt. Din timpul acestei campanii (1798-1801) a ramas celebra batalia de la piramide, in care armata franceza a infrant armata mamelucilor. Afland de criza politica a Directoratului, Napoleon a revenit in graba in Franta (1799) si a organizat lovitura de stat de la 9 noiembrie (18 brumar) 1799, instaurand un regim de dictatura militara in folosul marii burghezii, intai sub forma Consulatului, iar de la 18 mai 1804 sub forma Imperiului. Regimul constit
uit de Napoleon a mentinut si a consolidat cuceririle revolutiei, care consacrau puterea politica si economica a burgheziei; drepturile si libertatile democratice au fost insa mult limitate prin ingradirea libertatii presei, a libertatii cuvantului si intrunirilor. Napoleon a stimulat dezvoltarea industriei franceze, a comertului si a finantelor (prin crearea in 1800 a Bancii Frantei, instituirea de tarife protectioniste etc.). Sub directa lui indrumare s-au redactat codurile civil (1804) si penal (1810), care consfinteau baza juridica a noilor relatii, burgheze, din Franta, inlocuind inegalitatea dupa origine prin inegaliatatea dupa avere. Acestea au fost luate ca model de legislatia multor tari in care au triumfat revolutiile burgheze. Politica externa a lui Napoleon a fost un sir neintrerupt de razboaie pentru hegemonie in Europa si
pentru dominatie in colonii, impotriva coalitiilor initiate, organizate si finantate de Marea Britanie. In general, razboaiele purtate de Napoleon au avut scopuri de cotropire; in mod obiectiv insa, ele loveau in relatiile feudale din Europa. Dupa a doua campanie victorioasa din Italia (1800) si dupa incheierea pacilor de la Luneville (1801) cu Austria si de la Amiena (1802) cu Anglia, a fost numit consul pe viata spre tronul Frantei. In 1804 s-a proclamat "imparat al francezilor". In 1805 a infrant, in bataliile de la Ulm (20 octombrie 1805) si Austerlitz ( 12 decembrie 1805), a treia coalitie, iar in 1806, in bataliile de la Jena si Auerstedt impotriva prusienilor, cea de-a patra coalitie.
