,care si astazi toate se pot vedea in muzeul liceului din Nasaud".
cercetorul Stefan Danila semnaleaza si descoperirea,pe teritoriul comunei SANT(apartinatoare pana in sec. Al XVII-lea de RODNA VECHE) , a unei -urne--, de tip Villanova, urna ce apartine primei epoci a fierului -Hallstatt".
Acelasi autor mai aminteste existenta "unui celt de bronz-de marime mijlocie-,la Feldru si a doua celturi de bronz,de aceasi marime,la Maieru,care ar proveni de pe teritoriul Cetatii de la ANIES,punct fortificat la cca 2km de RODNA.
Cu privire la a doua epoca a fierului,perioada de descompunere a comunei primitive,ducand pana in timpul statului dac condus de Burebista si apoi de Decebal,acelasi Florian Porcius afirma:"Este insa constatat ca inca pe timpul domniei Dacilor,probabil si al Agatirsilor,la RODNA se lucra la mine.Daca Dacii apartiitori la anticul popor traco-iliric-care a stat in legatura de inrudiree cu Grecii si vechi Itali-erau inaintati in cultura;daca consideram ca la RODNA se afla urme de stravechi lucrari mertalurgice si spalatoriri de aur antiromane,si daca in sfarsit numirea raului Somes(Samus,Samos)se poate aduce in analogie cu un Zalmoxis,Salmoxis,fost pontifice,rege ori subrege al unui trib al Dacilor,a carui rezidenta nu putea sa fie altundeva in NORD-Estul Transilvaniei decat la RODNA;in consecinta se poate sustine cu mare probabilitate ca RODNA fusese un oras metalurgic al Dacilor si totodata oras de rezidenta".
Si perioada daco-romana este pusa de Florian Porcius,in acelasi studiu,in relatiile cu exploatarile miniere rodnene: "Din faptul ca la RODNA s-au descoperit galerii vechi cu semne pentru indicarea timpului in care s-au indeplnit lucrarile la DACI;apoi ca drumul roman descoperit la comuna Coci,unde se varsa Sieul in Somes,isi are continuarea pe Valea Somesului in sus spre RODNA;se poate conchide ca dupa ocuparea Daciei de catre Romani,acestia au continuat lucrarile la minele rodnene."Urmele acelorasi mine sunt amintite si de istoricul nasaudean Iulian Martian cand descrie dealul Magura Caselor,de la RODNA:"pe culmea ei mai rezista vremurilor urmele unei antici circumvalatii,in interiorulcareia se ridica din iarba unele resturi de zidiri,iar la poalele ei se vad mai multe movile,unele mai mari,altele mai mici,care la prima vedere ne fac impresia ca nu sunt formatiuni naturale.Originea lor se pierde in intunericul vremurilor,cand in Magura Caselor se cultiva mine de aur si argint si aceste movile ne prezinta tot atatea mormane de zgura,provenite din topitoriile care au existat in apropierea lor"(Nu este lipsit de interes sa adaugam numele,pastrat pana azi,al locului:POIANA ZGURII)
Este evident faptul ca, inca din zorii istoriei,tinutul RODNEI a fost un loc populat,de insemnatate aparte in primul rand prin minerit.Desigur ca si alte ocupatii-pastoritul,agricultura,exploatarea bogatiilor padurii etc. - cor fi fost practicate de rodneni,dar in acele domenii vestigiile sunt supuse in mult mai mare masura perisabilitatii o data cu scurgerea vremii.
O data cu retragerea aureliana,peste teritoriile autohtonilor patrund incepand cu sec. IV-lea primele populatii migratoare.Nevoiti ,adeseori,sa-si abandoneze gospodariile ei au ramas permanent pe teritoriul Vaii Rodnei.Perioada migratiilor n-a insemnat,totusi,o vreme de razboaie neintrerupte.Intre romani si grupurile care au patruns vremelninc in spatiul rodnean au existat si relatii pasnice iar din convietuirea acestora s-a ajuns,pana la urma,la asimilarea pop. migratoare.
In sec. X si XI in jurul centrului minier Rodna s-a constituit un cnezat intr-un tinut separat numit VALEA RODNEI .Aici traia cneazul care era raspunzator fat de voievodul transilvan de implinirea contributiilor.
Un reper istoric este domnia lui Gelu care intre anii 890-907 poarta lupte impotriva ungurilor.Dupa infrangerea si moartea lui Gelu fruntasii romanilor sunt obligati sa recunoasca drept capetenie pe TUHUTUM.
Patrunderea pecenegilor si cumanilor in Transilvania pe la mijlocul sec. al X-lea a fost un eveniment care, pe langa pagubele pricinuite autohtonilor au avut meritul de a mai frana elanul expansionist al ungurilor asupra acestor pamanturilor.In urma unor aprige lupte din anul 1068 forte pecenege sunt invinse de cele ale regelui SOLOMON.Apartinand regatului ungar RODNA este colonizata de mestesugari germani sau sasi in jurul anului 1150.Regii ungari cu ajutorul misionarilor catolici,preoti si calugari se preocupau de catolicizarea bastinasilor.Incentrul minier RODNA a fost costruita singura manastire benedictina.
In 1241 are prima invazie tatara care au cucerit orasul RODNA.Ajunsa sub stapnirea lui Kadan acesta ataseaza oastei stale drept calauza si luptator pe comitele Aristaldus cu 600 ostasi ai sai inarmati.Anul 1268 gaseste RODNA refacuta cu statutul de oras,cu primar si jurati ,pe cete regala fiind asistati de o garda de calugari cruciati.Intre anii 1284-1285 asupra RODNEI s-a abatut o noua navalire a hoardelor tatare venite de peste munti prin mai multe trecatori pustiind si pradand tot ce le-au iesit in cale.Are loc prefacerea in ruina a noii bazilici dominicane din centru medieval al RODNEI care se mai pastreaza si astazi ramasitile unuia dintre cele doua turnuri.
In anii 1349-1350 a bantuit in Transilvania o epidemie de ciuma neagra care a facut numeroase victime si in Valea Rodnei.
In anii 1352-1353 s-a interprins o companie la est de Carpati de catre o puternica armata din Transilvania formata mai cu seama din romani,maramureseni,someseni si secui care au patruns prin Pasul Rodnei si cu sprijinul pop. locale a reusit sa-I infranga si sa-I alunge pe tatari.
