S-a nascut in jurul anului 1400 si s-a stins din viata la 3 februarie 1468 la Manz, Gemania.
Meserias si inventator german care a descoperit o metoda de tiparire prin litere mobile care a fost folosita fara modificari importante pana in secolul XX.
Elementele unice ale inventiei sale au fost un tipar cu matrite ce prin presare imprimau pe un metal: o litera sau un caracter, intr-un numar destul de mare, astfel literele obtinute fiind folosite pentru tiparirea propriu-zisa; un aliaj pentru literele din metal: o noua presa derivata de la cele pentru fabricare vinului si a hartiei si o cerneala fabricata din ulei. Nici una dintre aceste calitati ale tiparului inventat de Gutenberg, nu exista in tiparirea coreana si chineza sau in tehnicile europene de tiparire a literelor pe diferite suprafete.
Gutenberg s-a nascut la Mainz si a fost fiul unui patrician. Aici s-a specializat in fierarie. A fost exilat din Mainz in timpul unei dispute dintre ghildele mestesugarilor si patricienii din oras. S-a mutat la Strassburg unde a trait intre anii 1434 si 1444. Aici a fost bijutier, dar a si predat artele mestesugariei.
Cativa dintre colegii sai, care au aflat ca mesterul lucreaza la ceva in secret, au insistat sa devina parteneri in aceasta activitate si au investit sume considerabile de bani. Asadar in 1438 s-a semnat un contract pe termen de 5 ani intre Gutenberg si: Hans Riffe, Andreas Dritzehn si Andreas Heilmann. Contractul avea si clauze: daca unul din parteneri deceda, mostenitorii sai vor fi numai beneficiari ai acestei afeceri nu si parteneri.
Cand Andreas Dritzehn moare in 1438 mostenitorii acestuia il dau in judecata pe Gutenberg si ii cer sa devina parteneri. Gutenberg castiga procesul si se afla de inventia sa, desi mesterul incercase sa pastreze acest secret.
Dupa 12 martie 1444 nu este documentata activitatea lui Gutenberg, dar se crede ca el s-a intors la Mainz.
In 1450 inventia sa devine deja destul de sofisticata incat sa-l convinga pe omul de afaceri Johann Fust, sa-l finanteze, la inceput cu 800 de guldeni (o suma substantiala), iar mai apoi cun inca 800 de guldeni pentru care Fust si Gutenberg devin parteneri.
Cu timpul relatiile dintre cei doi s-au stricat deoarece Fust dorea sa castige bani cat mai repede, iar Gutenberg dorea sa-si perfectioneze inventia. Apoi in 1455 Fust castiga un proces impotriva lui Gutenberg, prin care mesterul era obligat sa plateasca inapoi imprumuturile si alte cheltuieli aditonale totul constand in suma de 2020 guldeni. Acest lucru l-a determinat pe Gutenberg sa deschida o mica tipografie intre anii 1450-1460.
"Biblia de 42 de randuri", cea mai importanta opera a lui Gutenberg, precum si alte carti au fost tiparite in jurul anului 1455. Castigurile aduse din vanzarea bibliei se aproximeaza ca au fost mult mai mari decat suma pierduta de mester in procesul cu Fust si nu se stie de ce aceastea nu au fost evaluate la proces.
Dupa ce a castigat procesul Fust a obtinut materiale pentru tiparirea bibliei si pentru o a doua mare opera de arta a lui Gutenberg: "Cartea Psalmilor". Fust a continuat sa tipareasca acestea cu ajutorul lui Peter Schöffer. Acesta era cumnatul si unul dintre cei mai buni elevi ai lui Gutenberg, care depusese marturie impotriva mesterului la proces.
"Cartea Psalmilor" apare la Mainz la data de 14 august 1457. Ea era decorata cu sute de litere si chenare delicate, colorate in doua nuante. Aceasta tehnica se baza pe multipla imprimare cu cernela a unui bloc de metal. Expertii sunt de acord ca Fust si Schöffer nu au creat aceasta carte si doar geniul lui Gutenberg putea sa creeze asa ceva.
Expertii cred ca tot Gutenberg, in 1960, a proiectat o tehnica speciala de gravare a cuprului prin care putea produce litere in relief. Gutenberg a mai tiparit in 1454 "Türkenkalender" prin care avertiza asupra pericolului invazilor turcesti dupa caderea Constantinopolului in 1453.
In ianuarie 1465 arhiepiscopul din Mainz il pensioneaza pe Gutenberg si ii ofera anual: grane, vin, haine si il scuteste de impozite.
