MINISTERUL EDUCA|IEI, CERCET~RII }I INOV~RII

GRUPUL }COLAR "GRIGORE MOISIL"

BR~ILA

LUCRARE DE COMPETEN|E PROFESIONALE

- SPECIALITATEA -

TEHNIC~ - OPERATOR TEHNIC~ DE CALCUL

- TEMA -

PLACA DE CAPTURA

NORME SPECIFICE DE PROTEC|IA MUNCII

Protectia muncii este un ansamblu de masuri tehnice, sanitare si organizatorice, avand ca scop ocrotirea vietii si sanatatii celor ce muncesc si asigurarea unor conditii optime de munca.

ocul electric. Cand valoarea curentului ce strabate corpul este sub 1 mA, omul nu simte trecerea acestuia.

La valori mari, pana la 10 mA, au loc comotii nervoase la mainile si picioarele prin care trece curentul; se manifesta contractii ale muschilor de la maini, astfel incat omul se desprinde cu efort de obiectul aflat sub tensiune. Accidentul poate fi insotit de actiuni necontrolate de aparare, care pot conduce la dezechilibrarea si caderea omului.

Peste 10 mA, omul nu se mai poate desprinde singur de obiectul sub tensiune si se poate produce socul electric, curentul putand actiona asupra sistemului nervos sau inimii.

Actiunea curentului electric asupra sistemului nervos poate avea ca efecte mai grave oprirea respiratiei.

Electrotraumatismele sunt cauzate de arcurile electrice care pot aparea, de exemplu, la scurtcircuitarea accidentala a circuitelor electrice. Ele pot provoca orbirea, metalizarea pielii sau arsuri care pot distruge pielea, muschii sau chiar oasele. Daca arsurile se produc pe o suprafata mare sau ating organele vitale, pot provoca moartea accidentatului.

Factorii de care depind gravitatea electrocutarii sunt:

Rezistenta electrica a corpului omului. Ea poate fi considerata egala in medie cu 1000 W, si depinde in cea mai mare masura de starea pielii. Cand stratul cornos al pielii este intact si uscat, rezistenta corpului omenesc poate avea valori mult mai mari. Cand pielea este uda sau ranita, rezistenta corpului omenesc poate scadea pana la 200 W

Calea de trecere a curentului prin corp. Accidentul este mai periculos daca curentul electric stabilit intra in inima (mana - mana sau mana - picior) sau locuri de mare sensibilitate nervoasa (incheietura mainii, ceafa, gatul, tampla, etc.).

Intensitatea curentului electric care trece prin corp. Limita maxima a curentilor nepericulosi se considera de 10 mA in curent alternativ si 50 mA in curent continuu.

Tensiunea la care este supus omul Cu cat tensiunea este mai mare, cu atat pericolul de electrocutare este mai mare.

Frecventa curentului electric. Curentul continuu este mai putin periculos decat curentul alternativ. Curentul alternativ cu frecventa intre 10 si 100 Hz este cel mai periculos in ce priveste producerea de excitatii. La frecvente foarte mari nu exista efecte de excitatie periculoase, chiar la intensitati foarte mari. Aceste frecvente (cca 500000 Hz) sunt folosite la aparatele electromedicale.

Durata de actiune a curentului. Cu cat aceasta durata este mai mare, cu atat pericolulde fibrilatie a inimii este mai mare. Daca timpul este foarte scurt, de ordinul miimilor de secunda, nu se produce fibrilatia. Practic, se considera ca un accident poate fi mortal, daca durata de actiune a curentului depaseste 0,1 s.

La alegerea masurilor pentru protectia impotriva electrocutarilor se au in vedere caracteristicile locurilor de munca; acestea se clasifica in trei categorii, in functie de gradul de pericol:

locurile de munca foarte periculoase, in care exista cel putin unul dintre urmatorii factori: umiditatea aerului peste 97%, temperatura peste 35⁰C, medii corozive, obiecte conducatoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa o suprafata mai mare de 60% in zona de manipulare (spatiul in care omul poate ajunge cu mana in toate directiile, fara mijloace ajutatoare speciale);

locurile de munca periculoase, in care exista cel putin unul dintre urmatorii factori: umiditatea aerului intre 75 si 97%, temperatura intre 30 si 35⁰C, pulbere conductoare (pilitura de metale, grafit, etc.), obiecte conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa o suprafata sub 60% din zona de manipulare;

locurile de munca cu grad mic de pericol, caracterizate prin pardoseala izolatoare (lemn uscat, asfalt, etc.), umiditatea pana la 75%, temperatura intre 15 si 30⁰C, si fara elemente conductoare in contact electric cu pamantul.

Principalele masuri pentru evitarea electrocutarilor prin atingere directa involuntara, sunt:

proiectarea si construirea instalatiilor si echipamentelor electrice astfel incat elementele aflate normal sub tensiune (conductoare, borne, bare) sa nu poata fi atinse intamplator, iar producerea unor arcuri electrice sa nu poata fi atinse intamplator, iar producerea unor arcuri electrice sa nu poata da loc la arsuri. Pentru aceasta se foloseste inchiderea in carcase de protectie impotriva atingerii, izolarea electrica a elementelor sub tensiune, amplasarea conductoarelor la inaltimi inaccesibile atingerii intamplatoare, ingradirii care sa nu permita trecerea persoanelor spre elementele aflate sub tensiune, blocari electrice si mecanice in instalatie;

folosirea unor pardoseli din materiale izolante;

folosirea unor tensiuni reduse.

Pentru evitarea electrocutarii prin atingerea unor elemente aflate accidental sub tensiune se iau una sau cel mult doua dintre urmatoarele masuri:

Legarea la nul constituie o masura principala de protectie pentru utilajele fixe sau mobile, alimentate de la retele cu nul, care au punctul neutru al sursei de alimentare legat la pamant. Carcasele metalice ale echipamentelor electrice sunt legate printr-un conductor de sectiune suficient de mare, la conductorul de nul de protectie.

Daca are loc un efect, de exemplu strapungerea izolatiei intre o faza si carcasa, are loc practic un scurtcircuit intre faza si conductorul de nul de protectie. Curentul de scurtcircuit este mare, topeste fuzibilul sigurantei sau determina deconectarea intreruptorului automat care protejeaza circuitul respectiv, scotand astfel de sub tensiune carcasa. Pana la declansarea sau topiurea fuzibilului, tensiunea de atingere a carcasei este mentinuta la valori nepericuloase.

Pentru realizarea unei protectii corecte prin legarea la nul trebuie sa se respecte, in principal, urmatoarele conditii:

legarea suplimentara la pamant a anumitor puncte ale retelei de nul, pentru a se evita pericolul ce s-ar ivi prin intreruperea retelei de nul de protectie. {n cazul unei astfel de intreruperi, toate carcasele echipamentelor legate la nul pe partea intrerupta ar ramane fara protectie. Cele mai importante puncte care trebuie legate la pamant sunt tablourile de distributie, iar in cazul liniilor aeriene, toate punctele de ramificare, capetele liniilor si puncte pe traseu la distante de maxim 1 km;

separarea nulului de protectie de nulul de lucru. De la ultimul tablou de distributie in sensul transportului de energie (tablou care are borna de nul legata la pamant) si pana la echipamentele protejate, nulul de protectie nu poate fi folosit si drept nul de lucru;

evitarea pericolulu i ce ar aparea prin inversarea rolului conductoarelor (inversarea unui conductor de faza sau nullui de lucru cu conductorul de protectie);

la instalatiile de alimentare de la aceeasi sursa este interzis sa se foloseasca pentru o parte a instalatiilor protectia prin legare la nul, iar pentru alta parte, protectia prin legare la pamant, deoarece pot aparea tensiuni de atingere periculoase la instalatiile legate la nul.

Legarea la pamant constituie o masura de protectie pentru utilajele si aparatele fixe sau mobile, mai ales a celor alimentate de la retele izolate fata de pamant. Se poate folosi ca mijloc suplimentar de protectie in instalatiile de protectie prin legare la nul. Carcasele metalice ale echipamentelor electrice sunt legate printr-un conductor de legare la pamant la o priza de pamant. Curentul de defect se inchide prin rezistenta izolatiei retelei fata de pamant si, in cea mai mere parte, prin instalatia de legare la pamant, iar tensiunea de atingere ramane nepericuloasa. Ea este cu atat mai mica, cu cat rezistenta instalatiei de legare la pamant este mai mica.

Separarea de protectie are ca scop alimentarea receptorului cu un circuit izolat fata de pamant si separat (izolat) fata de retea. Se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separare, care alimenteaza un singur receptor.

{n cazul unui defect, curentul care se inchide prin om este foarte mic, deoarece trebuie sa se inchida prin izolatia circuitului de alimentare. Izolatia cablurilor de alimentare trebuie sa fie intotdeauna in stare buna.

Izolarea suplimentara de protectie consta din prevederea unei izolatii suplimentare fata de izolatia obisnuita de lucru a receptorului. Ea se poate realiza izolandu-se suplimentar receptorul fie prin aplicarea unei izolatii suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru si carcasa care poate fi atinsa de om, fie prin aplicarea unui invelis izolant de protectie pe carcasa receptorului, sau prin izolarea locului de munca, folosindu-se covoare izolante.

Folosirea tensiunilor reduse poate constitui o masura principala de protectie la utilajele portabile, folosindu-se tensiuni reduse de alimentare, alese in functie de categoria locului de munca.

Egalizarea potentialelor este numai o masura suplimentara de protectie si consta in legarea intre ele a tuturor obiectelor metalice, ce pot fi atinse concomitent in zona de manipulare a omului. {n acest mod, toate punctele ce pot fi atinse de om au acelasi potential, iar tensiunea de atingere este nula.

Protectia prin deconectare automata este o masura suplimentara de protectie ce se realizeaza prevazandu-se relee de protectie, care deconecteaza automat circuitele electrice in cazul aparitiei unor curenti de defect periculosi (PACD) sau in cazul aparitiei unor tensiuni de atingere periculoase (PATA).

MEMORIU JUSTIFICATIV

Mobilul intregii activitati umane il constituie nazuinta spre mai bine, spre o viata  mai usoara, spre satisfacerea mai plenara a exigenselor sale. {n aceasta permanenta competitie omul s-a preocupat de crearea unor mijloace (unelte, masini etc) care sa-i inlocuiasca, sa-i usureze sau sa-i amplifice forta fizica sau capacitatea intelectuala. Dintre toate acestea, se detaseaza una dintre cele mai spectaculoase realizari ale mintii umane, inventarea calculatorului electronic.

Calculatorul electronic a patruns treptat in toate domeniile de activitate, devenind de neanlocuit in stiinta, in tehnologie, in economie, oriunde este necasara prelucrarea rapida a unor cantitati mari de informatii si trebuiesc luate decizii operative pentru conducerea proceselor social-economice sau industriale.

Succesele obtinute atat in ceea ce priveste dezvoltarea productiei de calculatoare cat si cresterea ariei de aplicabilitate ale acestora, au fost posibile datorita evolutiei rapide inregistrate intr-o serie de domenii de varf cum sunt: automatica, electronica, microelectronica, informatica, matematica aplicata, cibernetica s.a.

Sistemele de comunicatii au crescut in importanta o data cu nevoia omului de scurtare a timpului de comunicatie. Telecomunicatiile s-au dezvoltat si s-au diversificat, in primul rand dupa modul de transmitere a informatiilor.

Acum doua secole inginerul francez Claude Chappe creeaza un sistem de transmitere a semnalelor cu ajutorul semafoarelor, piloni prevazuti cu brate mobile. Asa a fost inlocuit focul, cu rezultate incomparabil superioare. Chappe a numit sistemul sau, "telegraf". Mai tarziu, la aparitia telegrafului electric, i s-a spus "telegraf optic", spre a fi deosebite. Neajunsul mare al telegrafului optic era intreruperea transmisiunilor la furtuni, ploi, ninsori, ceata, cat si functionarea dificila pe timp de noapte.

{n 1800, profesorul italian Alessandro Volta inventeaza pila electrica, sursa sigura, permanenta, de curent continuu, iar in 1820, profesorul danez Cristian Oersted descopera interactiunea intre curenti si magneti - electromagnetismul. Cateva luni mai tatziu, André Ampere - in expunerea pe care o face la Academia Franceza despre descoperirea lui Persted - arata deja posibilitatea realizarii practice a telegrafului electric. Acesta, la randul sau, era incomparabil superior celui optic. {n anii imediat urmatori au fost concepute numeroase sisteme de telegrafie electrica, unele gasind chiar aplicatii.

Catre sfarsitul secolului al XIX-lea, prin 1895, Maxwell demonstreaza matematic existenta undelor electromagnetice. Academia din Berlin instituie un premiu pentru cel care va demonstra existenta undelor electromagnetice. Hertz este cel care reuseste sa le produca si sa le puna in evidenta cu un galvanometru foarte sensibil.

La 14 februarie 1876, Alexander Graham Bell face publica inventia sa, telefonul, un aparat foarte simplu, redus la receptorul telefoanelor de acum, dar in masura sa transmita vorbirea, cu totul multumitor, la departari de mai ulti kilometri. Acelasi aparat servea atat la emisie, cat si la receptie.

{n 1878, Thomas Alva Edison inventeaza microfonul cu carbune pe care, impreuna cu bobina de inductie - transformatorul, le adauga telefonului sporindu-i considerabil raza de actiune. Noua inventie s-a dovedit deosebit de utila si a inceput repede sa se raspandeasca pretutindeni in lume.

Fizicianul sarb Pupin, care lucra in America, descopera un procedeu numit pupinizare, care permitea marirea substantiala a lungimii posibile a liniei telefonice.

{n 1890, Guglielmo Marconi face prima transmisie radio pe colinele Romei, pana la 5 km. Merge la posta italiana pentru a-si oferi inventia, dar este refuzat si sfatuit sa mearga in Anglia sa incerce La Marina de acolo. Pleaca in Anglia si instaleaza pe vapoare emitatoare radiotelegrafice, punand bazele marii companii Marconi GE. {n 1900 face prima transmisie radio transatlantica, pentru care primeste premiul Nobel in fizica, in 1904. Sa nu uitam ca datorita emitatorului telegrafic, la scufundarea Titanicului s-au putut salva 700 de oameni. Emitatoarele erau de tip generatoare cu scantei, sau generatoare electrice.

{nceputul secolului al XX-lea a fost marcat de aparitia electronicii. Ea a inceput sa fie folosita in diverse domenii, asa cum s-a aratat mai sus; mai tarziu au aparut radioul si televizorul.

{n 1904, Fleming descopera dioda, iar in 1907 Lee de Forez descopera trioda. Urmeaza descoperirea functiei de amplificator a diodei, astfel ca in 1911 se transmit in exterior concertele lui Enrico Carlso de la "Metropolitan", din New York.

{n 1912, Meisner descopera functia de oscilator a triodei, astfel ca de aici incolo se pot construi emitatoare electronice supersonice, aparand si radiodifuziunea.

Toate fabricile de becuri care detineau tehnologia prelucrarii sticlei, a vidului si a obtinerii filamentului de wolfram, vor construi tuburi electronice.

{n 1927, Baierd demonstreaza posibilitatea transmiterii imaginii folosind un procedeu mecanic cu discul lui Nipcoff.

Genkins, in America, transmite la distanta imaginea unei mori de vant. {n Japonia, fondatorul companiei JVC, folosind un tub catodic, obtine prima imagine electronica a unei litere din alfabetul japonez.

{n anul 1919, Eccles si Jordan au realizat prima celula electronica de memorare: circuitul basculant bistabil. Era construit cu lampi de acelasi tip ca si cele folosite in aparatele de radio si permitea simularea a doua stari: starea de conductie, cea care lasa curentul electric sa treaca, si starea de blocare, in care curentul electric era impiedicat sa treaca. Acest circuit a marcat inceputul electronicii de impulsuri, acel "ceva nou" care trebuia pus in locul mecanicii pentru obtinerea unor masini de calcul mai performante, pentru ca si in acest domeniu se facusera nenumarate incercari incepand cu Blaise Pascal in secolul al XVII-lea. Tehnica masinilor de calcul a fost revolutionata prin aparitia primelor masini care foloseau pentru memorare, in locul rotilor dintate, circuite Eccles - Jordan. Aceste masini sunt cunoscute sub numele de calculatoare electronice.

Profesorul de matematica Charles Babbage, la Universitatea din Cambridge, construieste prima masina de calcul care contine un dispozitiv de memorare - calculatorul analitic care a inspirat mai tarziu pe constructorii de masini de calcul si care avea toate elementele unui calculator modern: unitatea de calcul, dispozitive de intrare si de iesire, dispozitivul de comanda, memorie, etc.

Dezvoltarea exploziva a tehnicii bazate pe fenomene electromagnetice a permis reluarea proiectelor de construire a masinilor de calcul pe noi principii. {n 1930, Bush Vannevar construieste un calculator cu relee electromagnetice si dispozitive mecanice, {n 1931, in America, la compania RCA, imigrantul rus Zvorkin, realizeaza primul tub videocatod, dupa o idee a lui Champbel, iar in 1935, Konrad Zuse construieste un dispozitiv de calcul cu comanda program.

Acum era deschisa era televiziunii electronice. {n Germania apare prima televiziune radiodifuzata si se transmite in direct prima olimpiada de la Berlin, in 1938. {n spatele camerelor video se gasea Walter Bruch, cel care, la firma Telefunken, inventeaza sistemul de televiziune color de tip PAL (1960).

{n 1948 se inventeaza tranzistorul, iar cei trei inventatori primesc premiul Nobel pentru aceasta, in 1956.

{n 1953 apare primul sistem de televiziune color NTSC, adoptat apoi si in Japonia si Canada. {n 1966, in Europa, care ramasese in urma datorita razboiului, se adopta cele doua sisteme de televiziune color, PAL in Germania si SECAM in Franta, pus la punct de Henry de France, la compania de televiziune franceza.

La noi in tara, primele incercari au avut loc in anul 1937, apartinand profesorului doctor Musceleanu, care a construit in acest scop o instalatie in laborator. {n anul 1938, cu ocazia expiozitiei "Luna Bucurestilor", s-au facut primele demonstratii publice de televiziune, emisiunea transmitandu-se dintr-un stidio improvizat din incinta expozitiei. {n 1955, un colectiv condus de profesorul Al. Spataru a realizat prima statie de televiziune romaneasca, care a realizat emisiuni experimentale in Bucuresti.

Apar apoi primii sateliti de telecomunicatii; satelitul ECHO era un balon din folie reflectorizanta de mylar, fiind un satelit pasiv. Semnalul transmis era reflectat de suprafata satelitului si receptionata. Solutia a fost satelitul activ care receptiona semnalul din America si il emitea in Europa, satelitul fiind geostationar pe o orbita de 36.000 km. {ntrucat se roteste simultan cu Pamantul, el pare suspendat deasupra unui punct fix. Astfel, in 1970, s-a putut transmite pentru prima data in direct, Campionatul mondial de fotbal din Mexic. {nainte, meciurile ar fi fost inregistrate, iar filmul adus cu avionul cu o intarziere de 1 - 2 zile.

in 1977, firma Sony produce primul sistem de inregistrare video, numit betomax, cu un pret de cost acceptabil pentru marele public. Dupa cateva luni, firma JVC realizeaza sistemul VHS de inregistrare video pe banda magnetica.

{n Europa, firma Grunding realizase sistemul V2000, care insa nu poate concura, ca pret si fiabilitate, cu sistemul japonez, dar datorita cheltuielilor masive, a fost pe punctul de a da faliment, fiind salvata de Philips, care a cumparat 40% din actiuni.

{n 1967, Jack kilby, de la Texas Instruments, inventeaza circuitul integrat, pentru care primeste premiul Nobel in 2000.

Primul calculator electronic comercial oferit pe piata este calculatorul UNIVAC 1, finalizat in 1950. {n 1964, firma IBM lanseaza calculatoarele din generatia a treia in care capacitatea memoriei ajunge la 25 Mb, iar componenta de prelucrare era formata din circuite integrate miniaturizate. {n 1970, firma Intel primeste o comanda, de la firme japoneze, pentru a construi un integrat programabil, astfel ca apare primul microprocesor. Astazi, cel mai puternic integrat este microprocesorul Pentium 4, care contine 48.000.000 de tranzistori. in viitorul apropiat, se vor construi integrate cu mai mult de 100.000.000 de tranzistori., acestia avand dimensiuni nanometrice, care poarta numele de tranzistori cuantici.

{n 1960, in cadrul Departamentului de Aparare din SUA, a aparut si s-a dezvoltat reteaua ARPANET (Advanced research Projects Agency NETwork). Reteaua era conceputa astfel incat, daca o parte din retea era distrusa, informatiile puteau fi transmise pe alte rute. {n 1973 reteaua ARPANET a stabilit legaturi si cu calculatoarele din Anglia si Norvegia, devenind o retea internationala. Cu timpul, s-a ajuns la INTRENET-ul de astazi.

Retelele de comunicatii de date au devenit parte integranta a societatii moderne; standardizarea protocoalelor de comunicatii si conectivitatea globala a sistemelor informatice asigura o serie de facilitati: transferul de fisiere, accesul de la distanta la bazele de date, transmiterea de mesaje, etc.

Aparitia telefoniei mobile in 1985, constituie un pas deosebit de important in asa - numita revolutie a telecomunicatiilor.

Sunt doar cateva din cele mai importante momente ale gandirii umane, intr-o permanenta revolutie.

ADAPTOARE VIDEO

Un adaptor video asigura interfata dintre calculatorul si monitorul dumneavoastra si transmite semnale care apar ca imagini pe monitor. De-a lungul istoriei PC-ului a existat o succesiune de standarde pentru caracteristicile video, succesiune care repreyinta o imbunatatire continua a rezolutiei ecranului si a adancimii de culoare urmatoarea lista de standarde paote servi ca un scurt istoric al tehnologiei de afisare a PC-ului:

IBM a fost pionierul majoritatii acestor standarde, dar alti producatori de PC-uri compatibile le-au adaptat si ei. In preyent, IBM nu mai are aceesi pozitie de lider (nu o mai are de mult timp) iar multe dintre aceste standarde sunt depasite. Singura exceptie este VGA, un termen care inca se mai foloseste ca referire la o capacitate de afisare grafica suportata de aproape toate adaptoarele video de pe piata.

Adaptoarele video VGA de astazi, sau din viitor pot sa afiseze majoritatea programelor cu grafica color scrise pentru CGA, EGA si multe alte stadnarde depasite. Acesta va permitre sa folositi software grafic mai vechi (precum jocuri sau porgrame educasionale) pe sistemul dmneavoastra actual. Desi nu este interesant pentru cei mai multi utilizatori, unle programe mai vechi scriau direct in registrii hardware cate nu se mai regasec pe placile video actuale.

O placa video furnizeaza semnalele care comanda monitorul. Cele mai multe placi video se conformeaza unuia din urmatoarele standarde industriale:

F    MDA (Monochrome Display Adapter)

F    CGA (Color Graphics Adapter)

F    EGA (Enhanced Graphics Adapter)

F    VGA (Video Graphics Adapter)

F    SVGA (Super VGA)

F    XGA (eXtended Graphics Adapter)

Adaptoarele si standardele video sunt acceptate de practic toate programele care ruleaza pe echipamentele IBM sau compatibile. De asemenea, alte sisteme devin standarde de facto. De exemplu, Super VGA (SVGA) ofera rezolutii diferite la diversi comercianti, dar rezolutia de 1024x768 devine rezolutie standard pentru executarea unor lucrari de detaliu.

Majoritatea monitoarelor microcalculatoarelor accepta cel putin un standard video, permitand operarea cu placi video si programe compatibile cu standardul respectiv. De pilda, un monitor care accepta standardul VGA poate opera cu placi video si programe VGA.

Adaptoare video scoase din uz

Desi au fost standardizate multe tipuri de sisteme de afisare, nu toate sunt utilizate de echipamentele si programele actuale. De exemplu, standardul CGA functioneaza, dar e inaccewptabil pentru rularea programelor cu grafica intensiva, pe care se bazeaza multi utilizatori. De fapt Microsoft Windows 3.1 nu lucreaza cu nici un PC care are rezolutie mai mica decat cea corespunzatoare standardului EGA.

Adaptorul MDA. Cel mai simplu tip de afisaj este adaptorul monocrom IBM (MDA). (De fapt, placa MDA are rolul dublu de placa video si de interfata de imprimanta). Placa video IBM poate afisa numai text la o rezolutie de 720x350 de pixeli (720 pe orizontala si 350 pe verticala).

Afisajul este cunoscut pentru claritatea si rezolutia sa inalta, care il fac ideal pentru utilizarea in domeniul afacerilor,mai ales pentru cei care utilizeaza programe DOS de prelucrare a textelor sau de calcul tabelat.

Numarul de culori se refera la diferitele atribute de afisare:normal,supraluminat, video invers si subliniat.

Conector de afisaj monocrom cu 9 culori

Adaptorul CGA. Desi posibilitatile sale lasa acum mult de dorit, timp de multi ani, adaptorul cga a fost cel mai raspandit. Adaptorul are doua moduri principale de operare: alfanumeric (A/N) sau cu toate punctele adresabile (APA - all points addressable). {n varianta alfanumerioca, placa opereaza in modul 40 de coloane pe 25 de linii sau 80 de coloane pe 25 de linii, cu 16 culori. {n modurile A/N si APN, setul de caractere este format cu o rezolutie de 8x8 pixeli. {n modul APA, sunt disponibile doua rezolutii: modul color cu rezolutie medie (320x200), cu 4 culori posibile dintr-o paleta de 16; modul bicolor cu rezolutie inalta (640x200).

APA = toate punctele adresabile (mod grafic)

Un dezavantaj al placii video CGA este acela ca produce palpairea (flicker) imaginii si efectul de ninsoare (snow). Palpairea este tendinta suparatoare a textului de a-si modifica luminozitatea pe masura ce mutam imaginea in sus sau in jos. Efectul de ninsoare este aparitia pe ecran a mai multor puncte stralucitoare, aleatorii.

Adaptorul EGA. Adaptorul IBM EGA, a carui productie a fost sistata la introducerea sistemelor PS/2, consta dintr-o placa grafica, o placa de extensie a memoriei grafice si un set modular de memorie grafica.

Un avantaj al standardului EGA este ca se poate construi modular sistemul.

Folosind placa IBM de extensie a memoriei, se poate mari setul de 256 de caractere rezident in RAM, la 512 caractere. Setul modular IBM de memorie grafica adauga 1024 de caractere. Aceste seturi de caractere sunt incarcate din programe. Toata aceasta memorie incape in spatiul nefolosit din RAM dintre sfarsitul memoriei de utilizator si inceputul zonei curente de memorie a adaptorului de afisaj. EGA are o memorie de maximum 128k, care ocupa in RAM spatiul aflat imediat peste limita de 640k. Daca se instaleaza mai mult de 640k, se va pierde probabil memoria suplimentara la instalarea placii EGA. Placa de extensie a memoriei grafice adauga 64k la cei 64k standard, totalizand 128k. Setul modular IBM de memorie grafica mai adauga 128k, totalizand 256k. Acesti ultimi 128k de memorie se afla numai pe placa si nu consuma din spatiul de memorie al calculatorului.

Conectori cu 9 pini pentru

Semnale de comanda directa

Adaptorul VGA. Sistemele PS/2 contin circuite de baza ale adaptorului de afisaj pe placa de baza. Circuitele, denumite Video Graphics Array (VGA), sunt implementate pe un singur cip, realizat in tehnologie VLSI si produs de IBM. Pentru adaptarea noului standard grafic la sistemele mai vechi, IBM a introdus adaptorul de afisaj PS/2 (PS/2 Display Adapter). Denumit si placa VGA, adaptorul contine circuitul VGA complet pe o placa de lungime standard, cu o interfata pe 8 biti.

APA = Toate punctele adresabile (mod grafic)

Componenta BIOS VGA contine software-ul care comanda circuitele VGA si este plasata in memoria ROM a sistemului. Programele pot initia comenzi si functii prin intermediul componentei BIOS, fara a avea nevoie sa comande direct aceste circuite. Programele devin astfel oarecum independente de hardwarw si pot apela un set neschimbat de comenzi si functii integrate in software-ul de control din memoria ROM a sistemului.

Urmatoarele implementari ale adaptorului VGA au fost diferite din punct de vedere hardware, dar au raspuns la aceleasi apeluri si functii BIOS. Noile caracteristici se vor adauga ca un set suplimentar la functiile existente. Astfel, VGA va fi compatibil cu functiile BIOS grafice si alfanumerice mai vechi, care sunt incluse de la inceput in sistemele PC. Aproape orice program care a fost scris pentru MDA, CGA sau EGA poate rula si cu VGA.

Atunci cand face abstractie de componenta BIOS, programatorul trebuie sa se asigure ca hardware-ul este 100% compatibil cu standardul, stfel incat software-ul scris pentru un echipament standard sa poata rula si pe acel sistem. Este de retinut ca desi un producator pretinde compatibilitatea la nivel de registru, nu inseamna ca produsul este 100% compatibil sau ca toate programele pot rula exact ca pe un produs adevarat IBM VGA. Cei mai multi producatori au copiat sistemul VGA la nivel de registru, ceea ce inseamna ca si aplicatiile care scriu direct in registrele video vor functiona corect. De asemenea, circuitele VGA in sine imita adaptoarele mai vechi chiar la nivel de registru si au un nivel de compatibilitate cu standardele precedente uimitor. Aceasta compatibilitate face din VGA un standard cu adevarat universal.

APA = Toate punctele adresabile (mod grafic)

Adaptorul VGA permite afisarea pe ecran a 256 de culori dintr-o paleta de 262.144 (256k) de culori posibile. Deoarece placa VGA are semnalul de iesire analogic, va trebui sa fie un monitor care sa accepte un semnal de intrare analogic.

Adaptorul 8514. Adaptorul 8514/A al sistemului PS/2 ofera o rezolutie mai buna decat standardul VGA. Proiectat pentru a folosi monitorul color PS/2 Color Display 8514, acest adaptor se conecteaza intr-un slot Micro Channel din orice model de PS/2 cu o astfel de magistrala.

Toate modurile de operare ale sistemului VGA intern continua sa ramana valabile Pentru adaptorul IBM 8514/A, este disponibil un set de extensie a memoriei, IBM PS/2 8514, care furnizeaza suportul pentru mai multe culori si nuante de gri.

Avantajele adaptorului IBM PS/2 8514 sunt urmatoarele:

F    Asistenta hardware pentru functii avansate de text, imagine si grafica

F    Noi moduri de afisare de mare densitate

F    Posibilitati crescute pentru modurile color si monocrom

F    Suport pentru noua familie de monitoare IBM

F    Posibilitatea de utilizare a modurilor MDA, CGA, EGA si VGA

F    256/256k culori si 64/64 nuante de gri cu setul de extensie memorie

Adaptorul Super VGA (SVGA).

Atunci cand IBM a introdus placile video XGA si 8514/A, firmele concurente au hotarat sa nu copieze aceste imbunatatiri treptate ale standardului VGA; in schimb, ele au inceput sa produca adaptoare care ofereau rezolutii mai bune. Aceste placi video intra intr-o categorie cunoscuta in general sub numele de Super VGA (SVGA).

SVGA furnizeaza posibilitati care le intrec pe cele oferite de adaptorul VGA. Spre deosebire de adaptoarele despre care am discutat pana acum, standardul Super VGA nu specifica datele tehnice pentru o anumita placa, ci pentru un grup de placi cu posibilitati diferite.

De exemplu, o placa poate oferi doua rezolutii (800x600 si 1024x768) care sunt mai mari decat cele realizate cu o placa normala VGA, in timp ce o alta placa poate furniza aceleasi rezolutii, dar in acelasi timp, si mai multe culori pentru fiecare rezolutie. Cele doua placi au posibilitati diferite, dar ambele sunt clasificate ca Super VGA.

Spre deosebire de modurile oferite de standardele IBM CGA, EGA si VGA, noile moduri grafice sunt, intr-o masura mai mare sau mai mica, particulare. Deoarece placile SVGA constituie mai curand o categorie decat o specificatie tehnica, piata s-a divizat la acest nivel. Pentru a beneficia de posibilitatile extinse ale fiecarei placi este nevoie de un driver video special. De exemplu, ca sa se poata folosi o placa ATI cu Microsoft Windows, este nevoie de drivere ATI. Nu se poate folosi un driver ATI cu o alta placa SVGA; se foloseste numai cu cele de tip ATI. Asta inseamna ca spre deosebire de placile VGA (la care un singu driver poate lucra cu toate placile VGA, indiferent de producator), fiecare placa SVGA trebuie sa aiba un driver corespunzator pentru fiecare aplicatie pe care se intentioneaza sa se faca cu aceasta.

Daca nu avem driverul specific placii, de obicei se poate utiliza un driver universal pentru placile SVGA, care accepta modurile 800x600 si 1024x768. Acest driver este inclus in Windows, nu este livrat de producator. Desi cu acest driver se poate utiliza placa, nu se va beneficia de anumite caracteristici particulare pe care s-ar putea sa le ofere setul de cipuri cu care este dotata.

Din punct de vedere fizic, placile SVGA seamana mult cu cele VGA. Ele au aceiasi conectori, inclusiv conectorul de caracteristici video.

In tabelul urmator, sunt prezentate semnalele la pinii conectorului unei placi video conforma standardului VGA sau SVGA:

Standardele VESA SVGA

{n octombrie 1989, recunoscand ca este practic imposibil de scris programe pentru multimea de placi Svga aflate pe piata, organizatia VESA (Video Electronics Standard Association) a propus un standard de interfata uniforma de programare pentru placile SVGA. Din organizatia VESA fac parte numeroase firme producatoare de calculatoare si echipamente video.

Standardul SVGA se numeste extensia VESA BIOS (VESA BIOS Extension). Daca o placa video este conforma cu acest standard, un program poate determina cu usurinta posibilitatile placii, pe care ulterior le poate accesa. Avantajul extensiei VESA BIOS este acela ca programatorul nu trebuie sa se mai ingrijeasca decat ca o singura rutina sau driver sa accepte standardul SVGA. Cu interfata comuna VESA, pot fi utilizate diverse placi provenind de la producatori diferiti.

Cand acest concept a fost propus pentru prima data, acceptarea sa a fost limitata. Cativa producatori informati de placi SVGA au inceput sa furnizeze extensia VESA BIOS sub forma unui program separat, rezident in memorie, care se poate incarca la pornirea sistemului. {nsa de-a lungul anilor, alti comercianti au inceput furnizarea extensiei ca parte integranta a componentei SVGA BIOS. Evident ca din punctul de vedere al utilizatorului, suportul VESA in BIOS este o solutie mai buna. Nu mai trebuie sa ne ingrijim de incarcarea unui driver sau a unui alt program rezident in memorie ori de cate ori se foloseste un program care necesita prezenta extensiei VESA.

Standardele actuale VESA  Super VGA acopera aproape toate rezolutiile video disponibile, pana la 1.280x1.024, si combinatiile de culori, 16.777.216 (pe 24 de biti). Chiar daca un adaptor video Super VGA pretinde ca este compatibil VESA, exista torusi posibilitatea ca el sa nu lucreze cu un anumit driver, cum ar fi driverul Super VGA pentru rezolutia de 800x600 si 256 de culori, care este livrat odata cu Microsoft Windows.

Adaptoare video invechite

Desi multe tiprui de sisteme de afisare au fost la un moment dat considerate standarde in domeniu putine dintre lel mai viabile pentru hardware-ul, si software-ul actual.

Adaptoare video actuale

Cand IBM a prezentat sistemele PS/2 in aprilie 1987, a prezentat si displayul VGA defapt la data respectiva IBM a prezentat si adaptoarele de o reyolutie mai mica MCGA, respectiv de o rezolutie mai mare 8514. Adaptoarele MCGA si 8514 nu au devenit standarde populare asa cum s-a intamplat cu VGA, si au fost abandonate.

Toate adaptoarele de afisare actuale care se conecteaza prin conector VGA analogic de 15 pini sau conector analogic/digital, DVI se bazeaza pe standardul VGA.

Semnale analogice sau semnale digitale

Spre deosebire de standardele video timpurii care sunt digitale, standardul VGA este un sistem analogic. De ce au trecut diplayurile de la digital la analogic, in situatia in care majoritatea celorlalte sisteme electornice devin digitale? Playerele CD (digitale)au inlocuit majoritatea pick-up-urilor (analogice), minivideocasetofoanle cu videodisc inlocuiesc videocasetofoanle analogice bazate pe VHS sau cu banda de 8 mm. Majoritatea displazurilor calculatoarelor personale aparute inaintea sistemelor PS/2 sunt digitale, acest tip de display genereaza diverse culori prin declansarea fasciculelor RGB de electorni in modul aprins-stins, ceea ce permite monitorului pana la 8 culroi. In cazul displayurilor si adaptoarelor IBM un alt semnal dubleaza numarul de combinatii de culori de la 8 la 16 afisand fiecare culoare la unul din doua niveluri de intensitate posibile. Acest display digital este usor de produs si asigura simplitate pastrand o compatibilitate a combinatiilor de culori de la un sistem la altul. Dezavantajul real al sistemelor cu afisare digitala mai vechi CGA si EGA este numarul limitat de culori posibile.

Adaptorul VGA (Video Graphics Array)

Sistemele PS/2 includeaucircuitele adaptorului principal de display pe placa de baza, dar IBM si terte companii au realizat placi video VGA separate pentru a permite altor tipuri de sisteme de a se bucura de avantajele VGA.

Desi calculatoarele IBM MicroChanal (MCA), precum PS/2 model 50 sau superioare au introdus VGA este imposibil astazi sa gasesti un inlocuitor de marca pentru VGA care sa se potriveasca in sistemele depasite cu magistrala MCA.

Bios-ul VGA este software-ul de control care se gaseste inb memoria ROM a sistemului pentru a controla circuitele VGA. Prin Bios programele pot initia comenzi si functii fara sa fie necesar sa controleze direct adaptorul VGA. Programele devin intrucatva independente de hardware si pot apela un set consistent de comenzi si functii inglobate in software-ul de control din memoria ROM a sistemului. Alte implementari ale standardului VGA difera prin hardware dar raspund la aceasi apeluri din functii Bios.

Un adaptor VGA standard afiseaza pe ecran pana la 256 culori dintr-o paleta de 262.144 de culori (256 kB); daca este folosit in modul grafic 640x480 sau in modul text 720x400, se pot afisa 16 culori la un moment dat. Deoarece adaptorul VGA are la iesire semnale analogice trebuie sa sipuneti de un monitor care sa accepte intrare analogica.

IBM a prezentat versiuni de rezolutie marita ale standardului VGA numite XGA si XGA-2 la inceputul anilor 1990., dar celemai multe dezvoltari ale standardului VGA au provenit din partea tertilor producatori de placi video si ale grupului comercial care ii reprezinta Video Electornic Standards Association (VESA).

Super VGA

Placile Super VGA arata aproape lafel ca placile VGA ele dispun de aceasi conectoare dar intrucat specificatiile tehnice ale diferitilor fornizori de placi SVGA difera foarte mult, este imposibil sa furnizam o prezentare tehnica completa conectorul este prezentat in figura 1 (anexe) iar semnalele la pinii conectoarelor standard VGA si SVGA sunt prezentate in tablelul 1 (anexe).

Figura 1 (conectorul SVGA si VGA)

Tabelul 1 (semnalele la pinii conectoarelor standard VGA si SVGA)

Componentele adaptorului video

Toate adaptoarele video contin anumite componente de baza, printre care:

sistemul BIOS video

procesorul video sau acceleratorul video

memoria video

convertorul digital analogic (DAC). Existent anterior ca circuit integrat separat DAC este adesea inglobat in circuitul procesor video/accelerator din seturile recente de ciprui. DAC nu se afla in mod necesar pe un subsistem complet digital (monitor sau placa video digital) dar intrucat cele mai multe subsisteme au o placa video VGA analogica, un display analogic, sau si una si alta placile video vor continua sa contina DAC pentru o buna perioada de timp.

conectorul de magistrala

driverul video

Practic toate adaptoarele de pe piata actuala seturi de cipuri care includ functii de accelerare 3D.

Sistemul BIOS video

Adaptoarele video contin un BIOS (sistemul de baza de intrare iesire) care este similar constructiv cu Bios-ul sistemului de baza dar complet separat de acesta. Daca porniti mai intai monitorul si suntetifoarte antent, la inceputul procesului de initializare a sistemului ati putea vedea mesajul de indentificare al BIOS-ului adaptorului video.

Ca si BIOS-ul sistemului, si cel al adaptorului video este inscris int-un circuit ROM (memorie inclusiv pentru citire) care contine instructiunile da baza ce asigura interfata dintre hardware-ul adaptorului video ti software-ul care ruleaza pe acel sistem. Software-ul care apeleaza BIOS-ul, poate fi aplicatie independenta, un sistem de operare sau BIOS-ul sistemului de baza.

BIOS-ul video poate fi si el modernizat la fel ca BIOS-ul sitemului in doua moduri. BIOS-ul foloseste un cicuit integrat, care poate fi reinscriptionat, denumit EEPROM, pe care il puteti moderniza cu ajutorului unui program utilitar furnizat de producatorul adaptorului. Altfel, puteti inlocuii cipul cu unul complet nou daca va este furnizat de producator si daca el nu a lipit prea temeinic circuitul BIOS de placa de cablaj imprimat. Un BIOS pe care il puteti moderniza cu ajutorul software-ului este cunoscut ca flash BIOS si majoritatea placilor video actuale care ofera modernizari de BIOS folosesc aceasta metoda.

Modernizarile de BIOS video sunt uneori necesare pentru a putea folosi adaptorul exisitent cu un nou sistem de operare sau atunci cand producatorul gaseste o greseala grava in programul original. Uneori o modernizare de BIOS este necesara datorita unei revizii majore a driverelor video ale setului de cipuri ale placii video. Ca o regula generala, BIOS-ul video este o componenta care se incadreaza in categoria "daca nu se defecteaza las-o in pace". Incercati sa nu va lasati tentat sa modernizati doar pentru ca ati descoperit disponibilitatea unei noi versiuni de BIOS. Pentru modernizare, consultati documentatia si daca nu ati intalnit problema pe care ar putea rezolva modernizarea lasati lucrurile asa cum sunt.

Procesorul video

Procesorul video sau setul de ciprui este inima oricarui adaptor video si defineste functiilesi nivelurile de performanta ale placii. Doua adaptoare video construite cu acelasi set de ciprui au de cele mai multe ori acelati posibilitati si ofera perfomnate comparabile. Deasemenea driverele software pe care le folosesc sistemele de operare si aplicatiile pentru a adresa hardware-ul adaptorului video sunt scrise, in rpimul rand, tinand cont de setul de cipuri. Adesea ori puteti folosi un driver destinat unui adaptor cu un anumit set de ciprui, pentru oricare alt adaptor care foloseste acelasi set de cipuri. Bineinteles, placile realizate cu acelati set de ciprui pot avea memoria instalata de dimensiuni diferite astfel incat performantele lor pot fi diferite.

In adaptoarele video se folosesc mai multe tipuri de procesoare, aceste tehnologii sunt comparate in tabelul 2 .

Tabelul 2 (tipuri de procesoare)

Identificarea seturliro de ciprui pentru video si pentru sistem

Inainte de dea cumpara un sistem sau o placa video ar trebuii sa cunoasteti in totdeauna setul de ciprui pe care placa video sau circuitul video le folosesc. Aceasta informatie va asigura:

o baza mai buna de comparasie a placii cu alte produse

acces la pecificatii tehnice

acces la recenzii si opinii

o decizie mai buna la cumparare

alegerea favricantului de placa sau suportul si driverele fabricantului setului de ciprui

Ar terbuii sa observati ca NVIDIA (cel mai important furnizor de seturi de ciprui video) produce numai seturi de cipuri, pe cand ATI (furnizorul numarul 2 pentru aceste produse) fabrica placi video de marca si furnizeaza seturi de ciprui producatorilor. Acesta duce la utilizarea aceluiasi set de ciprui de mai multe placi video.

Memoria RAM video

Cele mai multe adaptoare video se bazeaza pe propria lor memorie aflata pe placa o folosesc la stocarea imaginilor video intimpul prelucrarii; desi unele placi video AGP pot folosii memorie a sistemului pentru structuri 3D, aceasta caracteristica nu este acceptata universal. Multe sisteme ieftine cu video pe placa de baza folosesc carcateristica UMA pentru a partaja memoria principala a sistemului cantitatea de memorie instalata pe adaptor sau folosita de solutia video integrata determina rezolutia si adancimea de culoare maxima pe care o poateaccepta dispozitivul. De cele mai multe ori puteti selecta cantitatea de memorie pe care o doriti instalata pe un anume adaptor video chiar daca adaugarea de memorie suplimentara nu constituie ganratei pentru marirea vitezei adaptorului video, ea poate creste viteza daca permite o magistrala mai larga (de la 64 biti la 128 de biti). De asemenea aceasta permite placii sa genereze mai multe culori si rezolutiimai mari iar pentru placile AGP permite structurile 3D sa fie stacate si prelucrate pe placa nu in memoria principala mai lenta.

SGRAM, SDRAM si DDR SDRAM AU inlocuit VRAM, WRAM si MDRAM, ca solutii de viteza pentru RAM video. SGRAM, SDRAM, si DDR SDRAM  au aparut din tehnologiile pentru memoriiel ale placilor de baza populare. Viteya lor mare si costurile de productie scazute au permis chsir si placilor video ecostisitoare sa dispuna de 16MB sau mai mult de memorie RAM rapida.

SDRAM

Synchronuos RAM (SDRAM) reprenzita acelasi tip de RAM folosit pe multe sisteme actuale bazate pe procesaore ca Pentium III, Pentium IV, Athlon si Duron. Memoriile SDRAM regasite pe placile video, sunt de obicei, cipuri singulare montate pe suprafata. Aceasta memorie este proiectata sa lucreze cu viteze ale magistralei de pana la 200 MHz si ofera performante doar cu putin mai scazute decat SGRAM. SDRAM este folosita mai ales in placile video actuale cu cost redus si cu seturi de cipuri ca GeForce 2 de la NVIDIA si Radeon VE de la ATI.

SGRAM

Synchronous Graphics RAM (SGRAM) a fost proiectata ca o solutie de performanta pentru structuri de adaptoare video foarte rapid. SGRAM este similara SDRAM prin capacitatea sa de a se sincroniza cu magistralele de mare viteza de pana la 200 MHz dar difera de SDRAM prin includerea de circuite care permit inscrierea datelor in blocuri, astfel incat sp creasca viteza operatiilor de umplere grafica sau 3D cu memorie tampon pentru axa Z. Desi SGRAM este mai rapida decat SDRAM majoritatea fabrivantilor de placi video au renuntat la SGRAM in favoarea chiar mai rapidei DDR SDRAM, inclusa in produselelor cele mai noi.

DDR SDRAM

Duble Date Rate SDRAM (DDR SDRAM) este cea mai recenta tehnologie de RAM video. Este proiectata pentru a transfera date la viteze duble decat cele ale SDRAM conventional, prin transfer de date atat pe portiunea crescatoare, cat si pe cea descrescatoare a ciclului ceasului de procesor.

Viteza memoriei RAM video

Placile grafice prevazute cu acelasi tip de circuit integrat de procesare grafica 3D (Graphics processor unit, GPU) pot sa foloseasca viteze diferite ale memoriei.

Stabilirea tipului de memorie folosit de o anumita placa grafica 3D este dificila fara studiere amanuntita a caracteristicilor tehnice ale acesteia. Deoarece nici unul dintre acceleratoare grafice 3D ale zilelor noastre nu permit modernizarea memoriei.

Latimea magistralei video

O alta problema legata de memoria de pe adaptoarelevideo este latimea magistralei care conecteaza setul de cipuri grafice si memoria adaptorului. Setul de cipuri este deobicei reprezentat de un singur circuit mare, care contine aproape toate functiile adaptorului. Aceasta este legata direct de memoria adaptorului, prin intermediul unei magistrale locale de placa. Majoritatea adaptoarelor performante folosesc o magistrala interna de memorie, cu latime de 64 sau chiar de 128 de biti. Acest jargon poate fi derutant, deoarece adaptoarele video care au forma unor placi de extensie separate se conecteaza si la magistrala principala a sistemului care are propria ei viteza. Cand cititi despre un adaptor video de 64 sau 128 de biti, trebuie sa stiti ca aceasta valoare se refera la magistrala video locala iar magistrala care conecteaza adaptorul, la sistem, este in realitate magistrala PCI sau AGP de 32 sau de 64 de biti. De pe placa de baza a sistemului.

Convertorul digital-analogic

Convertorul digital analogic de pe un adaptor video (denumit in mod uzual RAMDAC) executa exact ceea ce ii spune numele. Circuitul RAMDAC este responsabil cu conversia imaginilor digitale pe care le genereaza calculatorul in semnale analogice pe care le poate afisa monitorul. Viteza circuitului RAMDAC se masoara in MHz, cu cat procesul de conversie se petrece mai repede cu atat rata de reimprospatare verticala a adaptorului este mai mare. Viteza circuitelor RAMDAC utilizate de adaptoarele video de mare performanta din zilele noastre este cuprinsa intre 300 MHz si 350 MHz cele mai multe seturi de ciprui pentru placa video includ functia RAMDAC la interiorul circuitului accelerator 3D, dar unele placi video capabile deafisare duala folosesc un circuit integrat RAMDAC separat pentru a permite celui de al doilea display sa lucreze la rate de reimprospatare diferite de aleprimului display

Magistrala

Adaptoarele video PCI, prin proiectare au fost concepute la standardul plung-and-play, ceea ce insemana ca necesita o cnfigurare redusa. Standardul PCI a inlocuit aproape "peste noapte" standardul VL-bus, si a dominat sistemele video din clasa Pentium pana recent.

Desi a fost proiectata cu gandul la procesorul Pentium II magistrala AGP nu este dependenta de procesor. Totusi necesita suport din partea setului de cipuri al placii de baza iar placile AGP necesita un slot de extensie special, ceea ce inseamna ca nu veti putea moderniza un sistem non-AGP existent fara sa inlocuiti placa de baza.

Chiar avand setul potrivit de cipuri nu puteti beneficia complet de capacitatile oferite de maistrala AGP fara un suport adecvat din partea sistemului de operare. Caracteristica de executie directa in memorie a magistralei AGP se foloseste pentru enumite operatii memoria principala, in locul adaptorului video, pentru a diminua traficul la si de la adaptor.

Sunt disponibile patru viteze de AGP: 1X, 2X, 4X si 8X (AGP 3.0). AGP 1X si 2X sunt parte specificatiei AGP 1.0 originale. 

Domeniile de performante ridicate si de mijloc ale pietei placilor video sau deplasat complet catre AGP 4X.

Avantajele AGP

Rata de transfer mai ridicata. Rata de transfer la varf este de 2-4 ori mai mare decat cea a magistralei PCI, datorita modului pipeline, adresarii secundare si a transferurilor de date care au loc atat pe frontul crescator, cat si pe cel descrescator alceasului.

Interpretarea directa a texturilor din memoria sistem> AGP permite accesul direct cu viteza ridicata la memoria sistem de catre controlerul grafic, in locul incarcarii prealabile a texturilor in memoria video locala.

Grafica de calitate mai ridicata. Se pot utiliza texturi cu dimensiuni, si nivele de detaliere nelimitate.

Costuri mai reduse. Prin minimizarea necesarului de memorie video, AGP ajuta la reducerea costurilor noilor sisteme.

Congestie mai redusa pe magistrala PCI. AGP functioneaza concurent cu, si independent de cele mai multe tranzactii de pe magistrala PCI. Sistemele vor avea o stabilitate mai mare atunci cand traficul necesar pentru imaginile grafice si cele video este eliminat de pe magistrala PCI.

Placi video AGP si drivere recomandate

Calculatoarele moderne se caracterizeaza prin cartelele grafice ultraperformante. In functie de placa sunt nenumarate aplicatii, ficare solicitand componenta mai mult sau mai putin. Pentru performanta cea mai buna, este recomandat sa aveti instalat un set de drivere foarte bun. De aceea, ne-am gandit sa va prezentam modele de placi de pe piata, driverul recomandat si versiunea sa, si bineinteles, locul de unde se poate descarca.

Chipset Tipul Placii Driver Recomandat: Adresa web:

3Dfx Voodoo Banshee 3DFX Voodoo Banshee(2-9-2000)(4.12.01.1222 www.3dfx.com Voodoo 2 Voodoo 2 3D Accelerator (1-27-2000) (4.11.01.1151) Voodoo 3 3DFX Voodoo 3 (1-25-2000) (4.12.01.1222)

Velocity 3DFX Velocity 100/200 (7-12-1999) (4.11.01.1146)

3DLabs Permedia 2 Generic Permedia 2 3D accelerator(5-4-1999)(4.10.01.2105 www.3dlabs.com

Permedia 3 3Dlabs Permedia 3 Create! (2-9-2000) (4.12.01.2106)

ATI ATI Rage Pro Turbo AGP Rage Pro Turbo AGP 2X (5-21-1999) (4.11.2560) www.atitech.com

ATI Rage Pro Turbo PCI Rage Pro Turbo PCI (5-21-1999) (4.11.01.2560)

ATI Rage LT Pro ATI Rage Pro LT AGP 2X (4.10.01.2456)

ATI Rage 128 ATI Rage 128 GL SD AGP (3-9-2000) (4.12.01.6269)

ATI Rage Fury Maxx Rage Fury Maxx (1-5-2000) (4.11.01.7925)

Intel i740 Intel740 Win9X PV4.0 (6-15-1999) (4.11.01.2719) www.intel.com

Matrox G200 Matrox Millennium G200 AGP (2-22-2000) (4.11.01.2520) www.matrox.com

G400 Matrox Millennium G400 (2-21-2000) (4.12.01.1520)

Nvidia Riva 128 Diamond Viper v330 (4.10.01.0127) or STB Velocity 128 (7-30-1997) (4.10.01.0182) www.nvidia.com

Riva TNT Nvidia Riva TNT (12-30-1999) (4.12.01.0368)

Riva TNT 2 Nvidia Riva TNT2 (12-30-1999) (4.12.01.0368)

Riva Vanta Nvidia Riva Vanta (12-30-1999) (4.12.01.0368)

GeForce Nvidia GeForce (12-30-1999) (4.12.01.0368)

Quadro Nvidia Quadro (12-30-1999) (4.12.01.0368)

Rendition Verite V2x00 Rendition Verite 2x00 (4-14-1999) (v. 4.11.01.5176) www.rendition.com

S3 Savage 3D Hercules Terminator Beast (v 1.02.61319) (4.11.01.4005) www.s3.com

Savage S4 S3 Inc Savage4 (Engineering Bitflip) (4-13-2000) (4.12.01.8010) Savage2000 Diamond Viper II Z200 - Windows 9x (4.12.01.9004)

Videologic Neon 250 Neon 250 - AGP 32Mb (9-19-1999) (4.11.01.10055) www.videologic.com

MODELE PLACI CAPTURA

A. PLACA DE CAPTURA SMART INTOTECH

Placa de captura pentru sistemele CCTV, accepta 4 canale video si 2 canale audio(softul inclus).

B. LEADTEK WINFAST PXDTV2300 H

PREZENTARE

PxDTV2300 H este unul din TV tunerele de top de la Leadtek. Acesta este un tuner TV hibrid ce poate reda atat transmisiunile TV analogice, cat si pe cele digitale in format DVB-T. Dimensiunile placii sunt reduse, aceasta putand fi instalata chiar intre doua placi grafice conectate in SLI sau Crossfire - asta daca singurul conector PCI Express 1x liber este situat intre sloturile PCI Express 16x. PxDTV2300 H dispune de 3 conectori externi: unul pentru antena radio, unul pentru antena TV si unul pentru cablul video component si compozit. Pe CD-ul cu drivere este livrata si aplicatia WinFast PVR2, prin intermediul careia se pot accesa usor toate functiile tunerului.

TESTE SI CONCLUZII

Testele au fost efectuate pe un calculator cu urmatoarea configuratie: procesor Intel Quad Core Q6600, memorie 2GB DDR2, placa de baza ASUS Maximum Formula X38, placa video Sparkle 8800GTS, sistem de operare Windows Vista 32-bit. Calitatea receptiei este foarte buna, chiar si atunci cand imaginea este maximizata pe un monitor de 24 inchi. Una din facilitatile tunerului este aceea de a transmite semnalul TV prin retea, facand posibila urmarirea programelor TV de la un alt calculator aflat in retea. Captura video se realizeaza in format MPEG2 sau MPEG4 (DivX), calitatea filmelor inregistrate fiind una foarte buna. Tunerul FM incorporat permite receptionarea stereo atat a posturilor radio transmise in format analogic, cat si a celor transmise in format digital DVB-T. Redactorii articolului i-au acordat tunerului Leadtek WinFast PxDTV2300 H nota 7 din 10, considerand ca suita software necesita o revizuire.

C. PLACA DE CAPTURA DVR 4CXP

Prezentare produs

inregistrare 50fps, 4 intrari video, 2 intrari audio, rezolutie 704x576, super motion image compression technology, email alert in caz de alarma, pre-alarm recording, control ptz, e-map, watermark, monitorizare lan, internet cu ie browser, suport sistemele de operare windows 2000/xp cerinte minime sistem: PENTIUM IV 1700mhz; memorie 256mb, placa video 64mb, placa baza; chipset intel

D. GIP-9404

Prezentare produs

Placa captura video REAL-TIME= 4 canale video, display si inregistrare PAL 100 fps, rezolutie display 640x480/352x288/320x240, compresie imagine H264/MPEG-4, imagine de claritate superioara prin 9-bit ADC, functii: ajustarea imaginii individual, playback mai multe canale cu functii multiple de control al vitezei, printare, etc; suporta 3 placi in acelasi PC pt 12 canale sau GIP-9404+GIP9808, backup prin USB; functii inregistrare: la miscare (cu nivele de sensibilitate), la alarma, la program, trimite e-mailuri cu imagini atasate, PTZ control, PSTN/ADSL/ISDN/LAN; functii prin internet: vizualizare, inregistrare (backup), playback, PTZ control, watermark; cerinte minime PC: P4 2.4Ghz, placa de baza cu chipset Intel, DDRAM 256MB, VGA ATI RADEON 7200, HDD 80 GB, Windows 2000/XP

E. Descriere Placa de captura Leadtek PxVC1100:

Aceasta placa video va va permite sa codati si decodati fisiere media in format H.264, MPEG-2 si MPEG-4 cu usurinta si in intregime cu ajutorul hardware-ului. Foloseste pentru alimentare un conector electric de FDD, este racita activ si dispune de 128 MB XDR (Rambus) onboard. SpursEngine 1000 are frecventa de 1.5 GHz si, la fel ca si in Toshiba Qosmio G50, este gata sa accelereze orice material A/V.

Converteste material video SD (Standard Definition) in material video HD (High Definition) folosind un super algoritm dezvoltat de Toshiba Placa de captura | PAL BG/DK | Toshiba BXA3210 | 1 procesor SpursEngine, 4 nuclee SPE, arhitectura Cell Broadband Engine | LPCM, MPEG Audio (MPA), Dolby Digital Stereo | codare hardware intre MPEG-2/MPEG-2, H.264/H.264, MPEG-2/H.264 | | bundle software Ulead VideoStudio 11 Plus, DVD MovieFactory 5 si WinDVD 8 | 3 ani

Specificatii tehnice Placa de captura Leadtek PxVC1100: